Război diplomatic total între Olanda și Turcia

Război diplomatic total între Olanda și Turcia

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda

Turcia se pregătește să își recheme majoritatea diplomaților din Olanda după ce Parlamentul din această țară a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni de către Turcia, în 1915, relatează surse diplomatice turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Regimul de la Ankara pregătește închiderea obiectivelor diplomatice olandeze din Turcia și expulzarea de pe teritoriul turc al tuturor militarilor olandezi (majoritatea în baza de la Incirlik), în pofida statutului comun de membru al NATO.

Poziție dură

Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, după ce anul trecut Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei Turce.

„Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut „maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că „acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.

Convocare de război

Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie 2018, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.

Reamintim că mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. „Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga.

Scandal cu repetiție

În mai 2017, au avut loc proteste violente în fața Consulatului turc din Rotterdam, după ce autoritățile au expulzat un ministru turc. Totodată, manifestații similare au avut loc și în fața reprezentanțelor diplomatice olandeze din Istanbul și Ankara, iar mai mulți cetățeni olandezi, aflați în vacanță în Turcia, au avut de suferit în urma atacurilor ultranaționaliștilor turci.

Poliția olandeză a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa cei peste 1.000 de oameni care s-au strâns în fața Consulatului din Rotterdam. Manifestanții au aruncat cu sticle și au distrus mașini ale poliției. Incidentele au avut loc după ce ministrul turc al Familiei, Betul Sayan Kaya, a fost împiedicat să intre în Consulat și apoi escortat la granița cu Germania. Oficialul a ajuns în țară pentru a participa la un miting electoral.

“Allah este mare” și “Europa barbară”

Manifestați dure împotriva Olandei au avut loc și în 2017 în faţa Consulatului Olandei la Istanbul, precum și în fața Ambasadei Olandei la Ankara. Protestatarii, majoritatea afișând embleme ale unor organizații afiliate partidului președintelui turc Erdogan, AKP, au fluturat drapele turce şi au scandat sloganuri precum “Olanda, nu fii surprinsă şi nu ne testa răbdarea”, “Allah este mare”, “Europa barbară” şi “Olanda dictatoare va plăti”.

Tensiunile dintre cele două țări au luat atunci amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam. “Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el atunci.

Menționăm că în perioada respectivă politica turcă a dus la înghețarea ori ruperea relațiilor cu mai multe state membre UE și NATO, inclusiv Germania, stat unde locuiesc câteva milioane de cetățeni turci ori originari din această țară.

Share our work
Germania si Turcia, atrase intr-un nou razboi diplomatic

Germania si Turcia, atrase intr-un nou razboi diplomatic

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani

Turcia și Germania ‘sunt doi aliați foarte importanți’ și relațiile lor nu se vor ‘deteriora total’ după decizia de recunoaștere de către Bundestag a genocidului împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915, a declarat premierul Binali Yildirim, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Evenimentele din primul razboi mondial, la care face referinta decizia parlamentarilor germani, sunt interpretate diferit de catre istoriografia oficiala armeana si turca.
‘Germania și Turcia sunt doi aliați foarte importanți. Nimeni nu trebuie să se aștepte ca relațiile lor să se deterioreze complet dintr-odată din cauza acestei decizii sau a unor decizii similare’, a declarat Yildirim, într-o conferință de presă la Ankara, înaintea plecării într-o vizită în Azerbaidjan. ‘Aceasta nu înseamnă totuși că noi nu vom reacționa, că nu vom spune nimic’, a adăugat șeful guvernului de la Ankara.
Yildirim a mai afirmat că „lobby-ul armean rasist” este responsabil pentru decizia eronată a deputaților germani.

Reactie dura

Turcia a reacționat cu indignare joi după votarea de către camera inferioară a parlamentului german a unei rezoluții ce recunoaște genocidul armean, rechemând în țară ambasadorul de la Berlin și amenințând cu represalii pe fondul crizei migrației.
‘Această rezoluție va afecta serios legăturile turco-germane’, a avertizat la rândul său președintele Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în Kenya, promițând ‘măsuri’ după revenirea sa în Turcia.
Reiterând că Turcia va considera această rezoluție drept ‘nulă și neavenită’, premierul Yildirim a estimat, de asemenea, că ‘această decizie afectează în mod serios relațiile între Germania și Turcia’, adăugând că vor fi date ‘răspunsuri adecvate’. Cu toate acestea, a mai spus el, ‘oricare ar fi circumstanțele, vom continua relațiile noastre cu prietenii noștri, cu aliații noștri’.

Relatii cruciale

Relațiile dintre Ankara și Berlin sunt cruciale pentru punerea în aplicare a controversatului acord privind migranții dintre Turcia și Uniunea Europeană, ce traversează în prezent o zonă de turbulențe. O parte din analistii de la Ankara, citati de mass-media turca, au speculat ca prin acest vot partea germana vrea sa forteze mana Turciei pentru a nu mai fi nevoita sa aplice tratatul anterior, prin care Turcia primea careva miliarde de euro pentru gestionarea crizei, precum si concesii insemnate in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii turci care calatoresc in UE.
Germania, prin vocea ministrului său de externe, Frank-Walter Steinmeier, a încercat să calmeze joi furia acestui partener important, exprimându-și speranța că nu vor exista ‘reacții excesive’ din partea Ankarei.
Pana in acest moment, mai multe organizatii de extrem dreapta din Turcia au lansat chemari la boicotarea produselor germane, demersuri considerate ineficiente de majoritatea analistilor politici si economici turci, avand in vedere relatiile profunde intre cele doua state, ambele membre ale NATO. Reamintim ca in Germania locuiesc cateva milioane de cetateni turci, inclusiv de etnie kurda, iar firmele cu capital german joaca un rol extrem de important in economia turca.
Totodata, Germania furnizeaza anual cateva milioane de turisti care viziteaza Turcia, fiind esentiali pentru mentinerea viabilitatii acestui segment economic al economiei, din care Turcia castiga cateva miliarde de Euro, fiind considerat strategic de catre autoritatile de la Ankara.

Vot controversat

Rezoluția Bundestagului reprezintă un pas suplimentar către recunoașterea oficială de către Germania a genocidului armean, dar textul nu angajează în acest sens guvernul cancelarului Angela Merkel.
Un singur membru al Bundestagului a votat împotriva rezoluției, iar un altul s-a abținut de la vot, a anunțat președintele camerei inferioare a legislativului german, Norbert Lammert. Adoptarea rezoluției a avut loc prin ridicarea mâinii, voturile favorabile documentului nefiind numărate.

Interpretari divergente

Armenia estimează că 1,5 milioane de armeni au fost uciși într-o manieră sistematică înainte de prăbușirea Imperiului Otoman. Mai mulți istorici și mai multe țări, între care Franța, Italia și Rusia, au recunoscut genocidul armenilor.
In urma unei puternice campanii la nivel international, decizii de recunoastere favorabile pozitiei armene au fost adoptate de diferite organe legislative, nationale ori locale, din cateva zeci de state, inclusiv Australia, SUA ori unele state europene.
La randul sau, Turcia afirmă că a fost vorba de un război civil, dublat de foamete, în care 300 până la 500.000 de armeni, precum și foarte mulți turci au murit în momentul în care forțele otomane și Rusia tarista își disputau controlul în Anatolia, ultima fiind puternic sustinuta de catre militiile armene.
Autoritatile de la Ankara neagă cu vehementa ca a existat o campanie organizată de epurare etnică contra armenilor ori autoritătile imperiale otomane au dat dispozitii clare in acest sens.

Share our work
Genocidul armean discutat luni in Senatul Frantei

Genocidul armean discutat luni in Senatul Frantei

Turcia-Franta1Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
Eforturile de ultimă oră ale Turciei pentru a convinge Franţa să retragă textul care prevede pedeapsa cu un an de închisoare şi amendă de 45.000 de euro pentru negarea genocidelor recunoscute ca atare de legea franceză, între care şi genocidul armean, nu par să fi avut rezultatul scontat. În timpul week-end-ului, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a apelat pentru ultima oară la senatorii francezi să respingă acest text ‘contrar drepturilor omului’. ‘Vor exista noi sancţiuni, de această dată permanente, până când Franţa îşi va schimba poziţia’, a avertizat ministrul.
După o îngheţare a cooperării sale militare şi politice cu Parisul, guvernul turc a avertizat că o a doua serie de măsuri ar putea urma. Potrivit unor surse din Ankara, Turcia ar intenţiona să-şi reducă reprezentarea diplomatică în Franţa şi să organizeze o ripostă în domeniul comercial şi economic, transmite Agerpres. Relaţiile între cele două ţări s-au degradat puternic după venirea la putere în 2007 a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care nu şi-a ascuns niciodată opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE.

Acuzatii dure

Guvernul turc l-a acuzat pe şeful statului francez de oportunism electoral o dată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, în care voturile comunităţii armene (600.000 de persoane) contează. Proiectul de lege nu întruneşte adeziunea unanimă în Franţa, ministrul afacerilor externe, Alain Juppe, criticându-l ca fiind ‘inoportun’ pentru relaţiile cu Turcia, care joacă un rol-cheie în mai multe dosare din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria.
Şi comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută acest text, considerându-l ‘contrar Constituţiei’. Dar, susţinut de preşedintele Sarkozy şi de candidatul socialist la alegerile prezidenţiale Francois Hollande, textul urmează să fie votat în şedinţa de luni a Senatului. Turcia respinge termenul de genocid, chiar dacă recunoaşte comiterea unor masacre şi faptul că aproximativ 500.000 de armeni au pierit în Anatolia între anii 1915-1917, în timp ce armenii evocă uciderea a 1,5 milion de persoane.

Share our work
Genocidul armean. OSCE critica Franta

Genocidul armean. OSCE critica Franta

OSCEOrganizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie. De asemenea, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că iniţiativa legislativă franceză va genera „răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce.
„Recunosc pe deplin intenţiile umanitare ale membrilor Adunării Naţionale, care au elaborat şi susţinut această propunere de lege”, a declarat reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Dunja Mijatovic, într-un comunicat, transmite Agerpres. „Cred, cu toate acestea, că adoptarea finală a acestor amendamente va stârni îngrijorări serioase cu privire la standardele internaţionale ale libertăţii de expresie”, a adăugat ea, exprimându-şi dorinţa ca Senatul francez să respingă textul.
Ea şi-a exprimat îngrijorarea în special în ceea ce priveşte „o criminalizare a dezbaterilor istorice publice”, care nu favorizează, în opinia sa, „o mai bună înţelegere între populaţii şi comunităţile” membre OSCE. Mijatovic şi-a exprimat de asemenea temerea că şi alte ţări vor urma exemplul Franţei şi vor criminaliza anumite luări de poziţie istorice, încălcându-şi angajamentele în cadrul OSCE, care vizează încurajarea discuţiilor libere privind subiecte de interes public.
„O proliferare a unor astfel de interdicţii naţionale” privind luări de poziţie legate de istorie şi cultura altor popoare, „face inaplicabile standardele internaţionale ale libertăţii de exprimare şi subordonează o serie de strategii naţionale cu privire la reglementarea discursurilor şi exprimării”, a spus în încheiere Dunja Mijatovic.
Votul de joi al Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera „răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce, a avertizat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. „Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre /…/ Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc într-o conferinţă de presă la Ankara.
„Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.

Share our work
Genocidul armean. Turcia avertizeaza Franta

Genocidul armean. Turcia avertizeaza Franta

Turcia FrantaAnkara ar putea recurge la arma economică împotriva Parisului. Turcia avertizează Franţa asupra unor consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile bilaterale dacă parlamentul de la Paris va aproba legea ce va recunoaşte aşa numitul „genocid armean”.
În contextul posibilei adoptări, de către parlamentul de la Paris, a unei propuneri de lege care să penalizeze negarea aşa-numitului „genocid armean” din 1915–1917, patronatul de la Ankara lasă să planeze spectrul unor repercursiuni majore în relaţiile economice şi comerciale franco-turce. La ora actuală, aproape 1.000 de întreprinderi franceze există în Turcia, numai în 2011, în această ţară, instalându-se aproape 100.
Primul risc ar fi boicotarea produselor lor de către consumatorii turci, la apelul tinerilor, prin intermediul reţelelor sociale de pe internet, avertizează patronatul turc, transmite RRA. Aceleaşi avertismente, folosite pe un ton imperativ şi dur, au fost lansate recent şi de premierul Recep Tayyip Erdogan, el adresându-se, printr-o scrisoare, direct preşedintelui Nicolas Sarkozy şi vorbind despre consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale.
Mai mult, şeful executivului de la Ankara i-a cerut liderului de la Elysee să stopeze calea propunerii de lege, care prevede o pedeapsă cu închisoare de un an şi o amendă de 45 de mii de euro. Propunerea ar urma să fie dezbătută de deputaţii francezi joi. Un vot favorabil ar antrena chemarea pentru consultari la Ankara a ambasadorului Turciei în Franţa şi îngheţarea oricărei cooperări cu Parisul.
Autorităţile turce recunosc că, între 300 şi 500 de mii de armeni, au murit în Anatolia otomană. în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman. În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime – un milion şi jumătate.

Share our work