EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

Sedinta de guvern comuna moldo-romana la Bucuresti

Mulți ar zice că anul 2018 a fost greu pentru R. Moldova. Și n-ar greși cu nimic. Însă, 2019 se anunță a fi unul și mai dificil. Totul este legat de incertitudinea rezultatului alegerilor parlamentare din anul viitor de la Chișinău. Miza este de fiecare dacă foarte mare pentru R. Moldova, atât în plan intern, cât și internațional.

Dar să le luăm pe rând și să vedem care au fost unele dintre cele mai importante momente în economia lui 2018. Trend-ul pe anul în curs al abuzului de putere din partea partidului de guvernământ s-a menținut.

După schimbarea sistemul de vot dintr-unul proporțional într-unul mixt, împotriva recomandărilor UE, PD a continuat să-și fortifice pozițiile și să creeze un sistem bine gândit care să o favorizeze la următoarele alegerile parlamentare.

Pentru a nu afișa imagologic niciun semn de slăbiciune, după ce liderul PPDA Andrei Năstase a câștigat cursa pentru Primăria Chișinăul în iunie, PD a tras din culisele judecătorești toate ițele necesare pentru ca liderul menționat al opoziției să nu nu ajungă în fotoliul de primar.

Acest lucru a constituit picătura care a umplut paharul la Bruxelles, de acolo de unde imediat după anularea rezultatelor alegerilor din iunie, s-a spus „stop joc!”. Comisia Europeană a oprit prima tranșă din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Guvernul de la Chișinău.

S-a invocat atunci, într-un limbaj diplomatic, scăderea standardelor democratice. Dar, în fapt, Bruxelles-ul a spus a tăiat dialogul cu un guvern ce a dovedit că nu este interesat decât de putere și este gata de măsuri nedemocratice, chiar cu accente dictatoriale, pentru a nu pierde puterea.

Colac peste pupăză, întreprinzători ca un SRL, cei de la putere au găsit metoda de avarie și anume un controversat pachet fiscal, acolo unde diavolul stătea în detalii. Mai precis, posibilitatea de cumpărare a cetățeniei moldovenești contra unor sume cuprinde între 100.000 – 250.000 de euro și apoi amnistierea fiscală contra unui procent de 3% la stat.

Pentru noile cetățenii au fost oferite 5.000 de locuri, iar numele viitorilor cetățen moldoveni a fost trecut la secret. Cu alte cuvinte, orice mafiot poate să-și ia cetățenia moldovenească și pentru o taxă de 3% la stat poate să „înălbească” orice sumă obținută pe căi oneroase.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât Moldova are putea deveni o nouă gaură neagră de spălare a banilor, după scandalul Landromatului rusesc, atunci când în anii trecuți nu mai puțin de 20 de miliarde de dolari au fost spălate prin intermediul sistemelor bancare și judecătorești din R. Moldova și după „furtul miliardului” din 2014.

Toate suprapuse pe un conflict înghețat cu tente de creștere mocnită, după trupele ruse și transnistrene au efectuat âmpreună, în 2017, peste 200 de exerciții miliare.

Cu așa un peisaj politic intern este greu de crezut că R. Moldova poate continua un parcurs european ingenuu.

Anul 2019 nu se anunță deloc mai liniștit. Algerile parlamentare de „Dragobete” se anunță ca fiind unele cu rezultat incert, iar scenariile nu sunt deloc optimiste pentru partidele pro-europene. Deși a susținut 10 ani că este un partid pro-european, PD și-a dat arama pe față și să metamorfozat într-un „Pro-Moldova”.

Mai mult, vicele său Andrian Candu a spus că „niciodată să nu spui niciodată”, întrebat fiind recent dacă PD ar putea face coaliție la guvernatare cu partidul pro-rusesc PSRM. Un plan devoalat care a arătat încă o dată că „binomul PSRM – PD” este pe cale să se arate în toată splendoarea sa, dacă calculele puterii o vor cere după data de 24 februarie 2019.

La rândul său, Dodon s-a arătat din nou timid la avansuri PD-ului cu care cochetează deja de când a fost ales președinte în 2016. Chiar dacă va reveni la putere în 2019, creditul PD-ul la Bruxelles a expirat, iar relația va fi suficientă și doar de complezență.

Asta chiar dacă formațiunea va încerca să invoce machiavelismul ca scuze pentru acțiunile sale din 2017 și 2018. Bruxellesul va sufla și în iaurt când va veni vorba de ei, cu tot lobby-ul bine plătit acolo, inclusiv cel al eurparlamentarilor români.

O altă problemă majoră la Chișinău va fi la finele lui 2019 faptul că R. Moldova îi va expira contractul pentru livrare de gaze cu Gazprom, iar România nu va putea face în timp util gazoductul Ungheni-Chișinău.

Practic, R. Moldova va merge cu pantalonii în vine la negocierile cu Gazprom, care ar putea impune absolut orice condiții dorește pentru un nou contract. Și nici nu are de ce să nu o facă, mai ales că în 2019 se va finalizata magistrala Turkish Stream, cea care va ocoli R. Moldova și o va scoate din circuit strategic spre Balcani prin care Rusia livra gaze în această zonă.

Totodată, Ucraina va trece și ea în 2019 prin alegeri parlamentare și prezidențiale, fapt ce va avea un impact regional și ar putea avea reverberații și spre Chișinău într-un joc geopolitic extins.

Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt deloc roz pentru viitorul apropiat al R. Moldova, iar 2019 ar putea fi anul decisiv pentru drumul european al R. Moldova în sensul curmării de facto al acestui vector luat în urmă cu o decadă, cu toate riscurile ce derivă de aici.

Cel mai important ar fi anularea dreptului de călătorie fără vize al moldovenilor UE și menținerea sau chiar micșorarea cotelor de export pe piețele europene ale produselor moldovenești, în condițiile în care deja 67% din exporturile R. Moldova merg către UE. Rămâne de văzut în ce măsura R. Moldova se va metamorfoza politic încă o dată în 2019!

Corespondență de la Chișnău, Mădălin Necșuțu

 

Share our work
Sofia, parte integrantă în proiectul rusesc Turkish Stream

Sofia, parte integrantă în proiectul rusesc Turkish Stream

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Parlamentul bulgar a aprobat contrucția conectorului de gaze cu Turcia prin care vor fi transportate către Europa gaze ruseşti livrate prin gazoductul TurkStream, ocolind Ucraina, relatează mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ce va urma de acum înainte se va face cu respectarea strictă a regulilor şi procedurilor Uniunii Europene, pentru a evita eventuale greşeli care în trecut au condus la anularea proiectului South Stream [în 2014]”, a spus ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova. Gazoductul TurkStream ar urma să lege Rusia de Turcia pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina. TurkStream va avea două conducte, fiecare cu o capacitate anuală de transport de 15,75 miliarde de metri cubi.

Diplomație energetică

Sofia militează de mult timp pentru a fi deservită de Turkish Stream, care va aduce gazul rusesc în Turcia pe sub Marea Neagră, ocolind astfel Ucraina. Compania publică Bulgartransgaz a fost însărcinată să lanseze „înainte de sfârșitul lui 2018” construcția noului tronson care va lega Turcia de Serbia, cu o lungime de aproape 500 km.
Proiectul, estimat la 1,4 miliarde de euro, face parte dintr-un plan de strategie energetică adoptat vineri de Parlamentul bulgar.
Gazprom a salutat anunțul Bulgariei, anunțând într-un comunicată că este „interesat de realizarea” viitorului gazoduct bulgar.

South Stream resuscitat

Anunțat în decembrie 2014, proiectul gazoductului Turkish Stream urmează să compenseze abandonarea South Stream, un precedent proiect care urma să alimenteze sudul Europei. Rusia a anunțat stoparea proiectului din cauza blocajului Comisiei Europene.
Turkish Stream a suferit întârzieri din cauza unei crize diplomatice de mai multe luni între Ankara și Moscova dar acum este pe punctul de a fi terminat. Mai rămâne de construit partea terestră din Turcia, înainte de deschiderea vanelor, prevăzută pentru finalul lui 2019.
Ambasadorul american în Bulgaria, Eric Rubin, și-a exprimat dezaprobarea pentru proiectul unei conducte secundare Turkish Stream spre Europa care „nu face nimic pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc”.
Integral dependentă de livrările de gaz rusesc prin intermediul Ucrainei, Bulgaria încearcă să-și diversifice sursele. Guvernul are în vedere să participe la construirea unui terminal de gaz lichefiat la Alexandropoulis în Grecia și să primească gaz din Marea Caspică prin viitorul gazoduct Tanap. (M.B.)

Share our work
Sofia, parte integrantă în proiectul rusesc Turkish Stream

TurkStream, ofensivă Gazprom în Balcani și Europa Centrală

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Grupul rus Gazprom este pregătit să implementeze o strategie pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia), relatează mass-media rusă, citată de agențiile internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS. „Documentele trimise operatorilor de transport din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia în lunile octombrie şi noiembrie, în cadrul procedurilor de rezervare pentru viitoare capacităţi, arată că Gazprom a ales deja o rută pentru livrările de gaze spre Europa via al doilea tronson al conductei TurkStream prin aceste ţări”, informează ”Kommersant”.

Izolarea Ucrainei

Gazoductul TurkStream este parte din eforturile autorităţilor de la Moscova de a evita Ucraina ca rută pentru tranzitul gazelor ruseşti spre Europa, regiune care importă aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale de la Gazprom.
„Aceasta este de fapt ruta South Stream, pe care Uniunea Europeană a blocat-o în luna decembrie 2014 la presiunile americanilor”, subliniază ”Kommersant”, adăugând că extinderea conductei TurkStream ar urma să coste aproximativ două miliarde dolari.
Publicaţia menţionată adaugă faptul că Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.

Inaugurare politică

Reamintim că luni, 19 noiembrie, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au participat la o ceremonie ce a marcat finalizarea lucrărilor de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.

Gazoduct strategic

Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. (M.B.)

Share our work
Sofia, parte integrantă în proiectul rusesc Turkish Stream

TurkishStream, inaugurat de duoul politic Putin-Erdogan. SUA se opune gazoductelor rusești

Liderul-turc-Erdogan-satisfacut-de-bunele-relatii-cu-omologul-sau-rus-Vladimir-Putin

Liderul-turc-Erdogan-satisfacut-de-bunele-relatii-cu-omologul-sau-rus-Vladimir-Putin

Noul gazoduct din Rusia va fi operaţional în 2019 şi va transporta 31,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, a anunţat luni preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a participat, alături de omologul său rus Vladimir Putin, la o ceremonie ce a marcat finalizarea unei noi secţiuni a proiectului TurkStream, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.

Ankara-Moscova, axă de 100 de miliarde

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că gazoductul TurkStream va sprijini dezvoltarea economiei Turciei şi „va fi un factor important pentru asigurarea securităţii energetice pan-europene. Turcia va deveni un hub european major pentru sectorul energie”.
Putin şi-a exprimat încrederea că volumul schimburilor comerciale dintre Rusia şi Turcia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari pe an, acesta fiind şi nivelul celor dintre Rusia şi China.

Turcia, redută energetică

Lucrările de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream au fost finalizate, un semnal al alianței energetice solide dintre Moscova și Ankara. Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.
Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia, în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.

Ofensivă energetică

Potrivit informaţiilor apărute în mass-media internațională, Rusia analizează mai multe opţiuni pentru a extinde gazoductul TurkStream prin Bulgaria şi Serbia sau prin Grecia şi Italia. În acest sens, autoritățile din statele balcanice s-au înscris într-o adevărată cursă diplomatică pentru a obține favoarea Moscovei.
Luna trecută, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a anunţat că Gazprom intenţionează să înceapă construcţia secţiunii terestre a celei de-a doua linii a gazoductului TurkStream în 2019, adăugând că TurkStream este programat să intre în funcţiune în luna decembrie 2019.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică.

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Opoziție americană

Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a cerut marţi Ungariei şi ţărilor vecine să respingă gazoductele ruseşti, care în opinia autorităţilor de la Washington sunt folosite pentru a consolida influenţa Moscovei asupra Europei Centrale şi de Est, transmite Reuters, citat de KARADENIZ PRESS.
Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie va fi crucială pentru regiunea Europei Centrale şi de Est având în vedere că, în trecut, Rusia a utilizat energia ca o armă, a subliniat oficialul american. „Rusia utilizează un proiect de gazoduct denumit Nord Stream 2 precum şi unul denumit TurkStream în încercarea de a-şi întări controlul asupra securităţii şi stabilităţii Europei Centrale şi de Est”, a declarat Rick Perry cu ocazia unei vizite la Budapesta.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condiţiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi şi una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.

Interese economice

Administraţia Trump încearcă să încurajeze achiziţiile de gaze din SUA sau alţi furnizori în dauna achiziţiilor din Rusia. „SUA se opun cu fermitate acestor proiecte şi cerem Ungariei şi ţărilor vecine să ni se alăture în respingerea lor”, a spus Perry.
Ungaria depinde în mare parte de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, care ajung în Ungaria prin conducte via Ucraina. În plus, Rusia în prezent este implicată în construcţia de noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
Peter Szijjarto a spus că Guvernul de la Budapesta este dispus că cumpere gaze naturale din Croaţia, care în prezent construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, precum şi din România. Szijjarto a mai spus că a cerut SUA să sprijine eforturile de diversificare ale Ungariei, subliniind că în prezent o conducă de interconectare nu este capabilă să transporte gaze naturale importate din Marea Neagră via România. (M.B.)

Share our work
SUA se opune diplomatic ofensivei Gazprom

SUA se opune diplomatic ofensivei Gazprom

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a cerut marţi Ungariei şi ţărilor vecine să respingă gazoductele ruseşti, care în opinia autorităţilor de la Washington sunt folosite pentru a consolida influenţa Moscovei asupra Europei Centrale şi de Est, transmite Reuters, citat de KARADENIZ PRESS.
Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie va fi crucială pentru regiunea Europei Centrale şi de Est având în vedere că, în trecut, Rusia a utilizat energia ca o armă, a subliniat oficialul american. „Rusia utilizează un proiect de gazoduct denumit Nord Stream 2 precum şi unul denumit TurkStream în încercarea de a-şi întări controlul asupra securităţii şi stabilităţii Europei Centrale şi de Est”, a declarat Rick Perry cu ocazia unei vizite la Budapesta.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condiţiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi şi una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.

Interese economice

Administraţia Trump încearcă să încurajeze achiziţiile de gaze din SUA sau alţi furnizori în dauna achiziţiilor din Rusia. „SUA se opun cu fermitate acestor proiecte şi cerem Ungariei şi ţărilor vecine să ni se alăture în respingerea lor”, a spus Perry.
Ungaria depinde în mare parte de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, care ajung în Ungaria prin conducte via Ucraina. În plus, Rusia în prezent este implicată în construcţia de noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
Peter Szijjarto a spus că Guvernul de la Budapesta este dispus că cumpere gaze naturale din Croaţia, care în prezent construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, precum şi din România. Szijjarto a mai spus că a cerut SUA să sprijine eforturile de diversificare ale Ungariei, subliniind că în prezent o conducă de interconectare nu este capabilă să transporte gaze naturale importate din Marea Neagră via România. (M.B.)

Share our work