de Razvan Iorga | nov. 12, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania si Rusia nu vor mai coopera in proiecte energetice comune din cauza faptului ca memorandumul semnat cu Gazprom privind implementarea mai multor proiecte comune, printre care realizarea unor depozite de gaze, a expirat, iar acum rusii au alta strategie, a declarat, marti, directorul general al Romgaz, Gheorghe Rotar, citat de Agerpres. Intrebat care mai este stadiul proiectului privind constructia unui depozit urias de gaze la Margineni, judetul Neamt, in colaborare cu Gazprom, Rotar a raspuns: ‘Nu mai exista niciun memorandum cu Gazprom, a fost incheiat pe un an, apoi prelungit cu un an si terminat. Pentru orice proiect in colaborare e nevoie de doua parti, dar intre timp Gazprom si-a schimbat strategia’. In iunie 2009, Romgaz si Gazprom au semnat un memorandum privind infiintarea unei companii mixte care sa implementeze mai multe proiecte comune, precum construirea unor depozite de gaze si a unor centrale de producere a energiei in cogenerare, adica energie electrica si termica simultan. ‘Romania si Rusia au semnat primul acord de colaborare de dupa 1989, care prevede identificarea tuturor posibilitatilor de colaborare, inclusiv infiintarea unei societati mixte de catre Romgaz si Gazprom. Societatea mixta va fi detinuta 50 la suta de Romgaz si 50 la suta de Gazprom. Colaborarea va consta in depozitarea gazelor naturale si in valorificarea prin vanzare directa, precum si in investitii comune in cogenerare’, declara ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cele doua companii vorbeau atunci de depozite de inmagazinare a gazelor cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi pe teritoriul Romaniei, ceea ce ar fi insemnat de doua ori mai mult decat capacitatea actuala de stocare a depozitelor pe care le are Romgaz. Parteneriatul viza si incheierea de contracte directe dintre Romgaz si Gazprom pentru furnizarea de gaze, in conditiile in care, in prezent, compania romaneasca achizitioneaza gaze rusesti prin doi intermediari: Wintershall si Imex Oil.
de Anatol Terzi | nov. 12, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Serviciul de informatii bulgar, DANS, ingrijorat de amenintarile eco-teroristilor
Constructia gazoductului South Stream este pusă în pericol de activitatea unor grupuri eco-teroriste, au declarat surse din cadrul DANS (n.r.:principalul serviciu de informaţii al Republicii Bulgaria), citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, DANS monitorizează contactele dintre cetăţeni bulgari şi grupuri eco-teroriste din afara Bulgariei, care se opun efectelor pe care le va avea construcţia gazoductului South Stream asupra mediului inconjurător. Sursele DANS au mai precizat că serviciul de informaţii a recomandat întărirea securităţii la viitoarele şantiere, precum şi crearea unei forţe specializate în protecţia acestui obiectiv strategic.
La rândul lor, oficiali din cadrul reprezentanţei Gazprom Bulgaria au anunţat recent că sunt în negocieri cu auzorităţile bulgare pentru ca acestea să permită Gazprom angajarea unei companii de securitate privată din Federaţia Rusă, care va asigura, iniţial, protecţia şantierelor, urmând ca, treptat, să asigure paza gazoductului, în colaborare cu autorităţile bulgare. Acestea au mai declarat că firma rusească va angaja şi veterani ai forţelor speciale din armata bulgară, participanţi la acţiunile din Afganistan şi Irak.
Lansare oficială
Reamintim că recent premierul bulgar Plamen Oreșarski și președintele companiei ruse Gazprom, Alexei Miller, au lansat lucrările de construcție a gazoductului South Stream pe teritoriul bulgăresc. Cei doi s-au întâlnit la sediul guvernului din Sofia și după discuții care au continuat mai bine de patru ore au urmărit împreună, prin videoconferință. modul în care muncitorii fac prima sudare la gazoduct în apropierea satului Rasovo, unde se va afla o stație de compresie.
Miller a declarat în cadrul unei conferințe de presă că primele livrări de gaze prin South Stream sunt așteptate în decembrie 2015. În opinia sa, gazoductul va spori siguranța energetică a întregii Uniuni Europene, iar Bulgaria va profita de prețuri mai mici ale gazelor ruse deoarece le va primi direct.
Proiect strategic
„Astăzi lansăm un proiect extrem de important pentru Bulgaria și Rusia”, a declarat, la rândul său, premierul Oreșarski, citat de mass-media de la sud de Dunăre. El a mai subliniat că acesta este cel mai mare proiect realizat pe teritoriul Bulgariei. Plamen Oreșarski a adăugat că Bulgaria nu va investi nicio leva în acest proiect deoarece costurile părții bulgare vor fi acoperite din taxele pentru transportul gazelor.
Totodată, ministrul bulgar al energiei, Dragomir Stoinev, a spus că până în 2043 Bulgaria va câștiga 2,8 miliarde euro din South Stream. Stoinev a subliniat că o mare parte dintre lucrări vor fi efectuate de companii bulgărești.
Coridor energetic
Lungimea totală a conductei South Stream pe teritoriul bulgăresc va fi de 540 kilometri, cu o ramificație de 59 de kilometri spre punctul Provadia, unde gazoductul va fi interconectat cu sistemul existent de transport de gaze din Bulgaria, precum și cu celălalt gazoduct prin care gazele ruse ajung în Balcani (cel care traversează Ucraina și România). Conducta va intra pe teritoriul bulgăresc prin portul Varna, iar valoarea totală a acestei părți din proiect se ridică la 3,308 miliarde de euro.
Gazoductul South Stream este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagră, ocolind țări de tranzit precum Ucraina și Belarus. Gazprom deține 50% din proiectul South Stream, 20% aparțin grupului italian ENI, în timp ce grupul francez EDF și grupul german Wintershall dețin fiecare câte 15%. La finele lunii decembrie 2011, Turcia și-a dat acordul oficial pentru ca gazoductul South Stream să poată trece prin apele sale teritoriale.
de Vitalie Goncearov | nov. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rogozin ii pregateste lui Gusev un scaun gol la MoldovaGaz
Vicepremierul rus s-a aratat, joi, pe Twitter, foarte suparat pe o presupusa participare a sefului MoldovaGaz, Alexandru Gusev, la mitingul pro-Europa, organizat duminica trecuta la Chisinau. Informatia despre participarea angajatilor la miting a fost confirmata din mai multe surse. Dmitri Rogozin este foarte iritat si chiar daca se afla in concediu a dat indicatii. „Vor fi luate masuri inclusiv si contra celor care il aparau pe Alexandru Gusev, presedintele Moldovagaz“, sustine o sursa din anturajul vicepremierului rus, citata de Kommersant. Aceeasi publicatie scrie ca vicepremierul rus nu a facut trimitere la nume concrete, in timp ce consilierul sau a indicat in directia lui Gusev. „In cazul de fata vorbim de Gusev, cel care este seful MoldovaGaz”, a scris acesta pe twitter. Moldovagaz a infirmat zvonurile precum ca ar fi trimis angajatii sai la adunarea pro-Europa de duminica, iar unii bloggeri au scris ca de fapt cei care au fost la miting erau niste angajati ai reprezentantei Gazprom in Republica Moldova, care este condusa de Ghenadi Abaschin, fost manager la Moldovagaz pana in anul 2007. Potrivit unor surse intre Ghenadi Abaschin si Alexandru Gusev ar exista o rivalitate si de fapt Dmitri Rogozin este folosit intr-o lupta mai veche intre cei doi. Chiar daca are 50% din actiunile Moldovagaz, Gazprom nu il poate demite pe Gusev fara acordul Guvernului de la Chisinau, care detine peste 35% din actiunile monopolului gazelor din Republica Moldova. in aceeasi zi cu manifestatia Pro Europa din Chisinau MoldovaGaz a difuzat un comunicat de presa in care neaga orice implicare in evenimentul din 3 noiembrie. „MoldovaGaz niciodata, nici acum, nu a participat la actiuni de genul care au loc azi pe Piata Marii Adunari Nationale. intreprinderea noastra are un statut clar. Nu ne intereseaza si nu ne vor interesa actiunile politice, indiferent de cine sunt organizatorii”, se conchide in comunicatul de presa. Noile iesiri ale lui Rogozin vin in contextul in care Republica Moldova se pregateste sa parafeze Acordul de asociere la UE la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius la finalul lunii in curs.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron
Eforturile Rusiei de a deraia traseul pro-european al Ucrainei a impins Kievul si mai mult din punct de vedere economic in bratele Vestului. Ucraina a semnat, marti, cu grupul petrolier american Chevron, un acord de tip impartire a productiei (PSA) in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si productia de gaze de sist in vestul statului, un nou pas in incercarea Kievului de a-si creste independenta energetica fata de Rusia, informeaza Kiev Post si preluat de Karadeniz Press. Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de tara vecina in acest an, dupa ce in luna ianuarie Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de sist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanta acestui acord in contextul pretului ridicat platit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. ‘Acesta este un nou pas spre atingerea independentei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preturi mai mici la gaze, preturi care se gasesc in alte parti ale lumii’, a spus Stavitski. La randul sau, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat ca in acest fel Ucraina isi reconfirma dorinta de a fi o tara independenta energetic.„Aceste acorduri cu Shell si Chevron ne vor permite sa ajungem pana in 2020 la autosuficienta in domeniul gazelor naturale iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar sa exportam energie’, a declarat presedintele ucrainean Victor Ianukovici.
Contract pe 50 de ani si investitii masive
Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se intinde pe o perioada de 50 de ani, prevede o investitie initiala de 350 milioane de dolari din partea companiei americane in urmatorii trei ani pentru evaluarea viabilitatii comerciale a rezervelor de gaze de sist de la perimetrul Olesska, care se intinde pe o suprafata de 5.260 de kilometri patrati. Stavytsky a mai spus ca Ucraina spera sa obtina informatii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc in 2015. Oficialii ucraineni spera ca acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an iar potrivit celor mai recente optimiste estimari productia ar putea atinge opt pana la zece miliarde de metri cubi pe an. Acordul semnat de Ucraina cu Shell la inceputul anului prevede un nivel similar de investitii pentru lucrari de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. impreuna, cele doua proiecte din domeniul gazelor de sist ar putea aduce Ucrainei peste cinci ani o cantitate suplimentara de 11 pana la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependentei de Rusia, principalul sau furnizor in prezent. In prezent, Ucraina plateste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat in 2009 de cele doua tari, acord pe care Kievul a incercat fara succes sa-l renegocieze.
Cazacioc ruso-ucrainean pe datorii
Miscarea Kievului vine in contextul in care gigantul rus Gazprom a acuzat martea trecuta Ucraina ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateşte sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
de Vitalie Goncearov | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Moscova condus de premierul Dmitri Medvedev a aprobat miercuri un proiect de lege asupra liberalizarii exporturilor ruse de gaze naturale lichefiate, in cadrul unei reuniuni consacrate strategiei energetice ruse pana in anul 2030. „Proiectul de lege aprobat „nu prelungeste la infinit posibilitatile de a pune capat acestui monopol”, ci defineste criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca societatile exportatoare de gaz, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, citat de RIA Novosti si preluat de Karadeniz Press. El a mai adaugat ca statul incearca sa renunte la monopolul sau asupra exporturilor de gaz lichefiat. textul de lege adoptat, a precizat seful guvernului rus, „reprezinta o schimbare notabila pe piata rusa a gazelor care ramane foarte, foarte monopolizata”. Grupul rus Gazprom si filialele sale sunt in prezent singurele care au dreptul sa exporte gaze naturale lichefiate, precizeaza agentia de presa rusa. Proiectul de lege aprobat miercuri de executivul rus prevede acordarea dreptului de export societatilor care exploateaza zacamintele de gaze si a caror licenta permite construirea de uzine de lichefiere a gazului, precum si societatilor publice sau de stat ce detin peste 50% din active si care exploateaza zacaminte situate in apele interioare si teritoriale ruse si pe platoul continental, inclusiv in Marea Neagra si Marea Azov. Ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a anuntat anterior ca participantii la proiectul de lichefiere a gazului „Iamal SPG” si uzinele de lichefiere apartinand societatilor Rosneft si Gazprom ar fi primele care ar obtine dreptul de export al gazului in cadrul acestei prime etape de liberalizare a pietei. Decizia de liberalizare a exporturilor ruse de gaz lichefiat va intra in vigoare la 1 ianuarie 2014.
Romania si Rusia nu vor mai coopera in proiecte energetice comune din cauza faptului ca memorandumul semnat cu Gazprom privind implementarea mai multor proiecte comune, printre care realizarea unor depozite de gaze, a expirat, iar acum rusii au alta strategie, a declarat, marti, directorul general al Romgaz, Gheorghe Rotar, citat de Agerpres. Intrebat care mai este stadiul proiectului privind constructia unui depozit urias de gaze la Margineni, judetul Neamt, in colaborare cu Gazprom, Rotar a raspuns: ‘Nu mai exista niciun memorandum cu Gazprom, a fost incheiat pe un an, apoi prelungit cu un an si terminat. Pentru orice proiect in colaborare e nevoie de doua parti, dar intre timp Gazprom si-a schimbat strategia’. In iunie 2009, Romgaz si Gazprom au semnat un memorandum privind infiintarea unei companii mixte care sa implementeze mai multe proiecte comune, precum construirea unor depozite de gaze si a unor centrale de producere a energiei in cogenerare, adica energie electrica si termica simultan. ‘Romania si Rusia au semnat primul acord de colaborare de dupa 1989, care prevede identificarea tuturor posibilitatilor de colaborare, inclusiv infiintarea unei societati mixte de catre Romgaz si Gazprom. Societatea mixta va fi detinuta 50 la suta de Romgaz si 50 la suta de Gazprom. Colaborarea va consta in depozitarea gazelor naturale si in valorificarea prin vanzare directa, precum si in investitii comune in cogenerare’, declara ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cele doua companii vorbeau atunci de depozite de inmagazinare a gazelor cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi pe teritoriul Romaniei, ceea ce ar fi insemnat de doua ori mai mult decat capacitatea actuala de stocare a depozitelor pe care le are Romgaz. Parteneriatul viza si incheierea de contracte directe dintre Romgaz si Gazprom pentru furnizarea de gaze, in conditiile in care, in prezent, compania romaneasca achizitioneaza gaze rusesti prin doi intermediari: Wintershall si Imex Oil.