Arhive Gazprom Neft - Karadeniz Press

Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

de Marcu Viadi | mart. 18, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro

Gazprom, arma strategica a Kremlinului

Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.

UE, tinta strategica

În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.

Conducte noi

Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.

Cruciada energetica a Kremlinului

Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.

Petrom refuza oferta Gazprom

In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca „nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. „Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. „Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.

Dezmintire ruseasca

Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca „inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.

Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica

Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.

Dependenta strategica

Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.

Expertii Gazprom

Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.

Share our work

Gazprom Neft declanşează ofensiva pentru rafinăriile româneşti

de Camelia Rada | feb. 13, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro

Gazprom cumpara strategic Romania

Gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deşi nu există, încă, discuţii oficiale, a declarat Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia, citat de mass-media de la Bucuresti. Totodată, Gazprom Neft ar mai dori să achiziţioneze şi câteva sute de benzinării în România. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti de la Petrom, a spus Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuţii oficiale însă interesul este real şi nu numai pentru rafinărie ci şi pentru alte active Petrom din România.
„Ruşii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuţii între Gazprom, dar şi alte firme ruseşti din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român şi-a exprimat intenţia de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuţiile nu au avansat însă spre ceva concret.

Interes strategic

Recent, compania sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi-a afirmat intenţia de a pătrunde pe piaţa românească a comercializării de carburanţi prin preluarea unor benzinării de la OMV Petrom. Nici în acest caz nu există discuţii oficiale privind o eventuală tranzacţie între cele două companii. Interesul Gazprom pentru România nu se limitează la Petrom. Potrivit lui Macsim gigantul rus are participaţii indirecte la mai multe firme care acţionează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil şi WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, ruşii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuţiile dintre cele două părţi trenează, însă, de patru ani.
Preşedintele Camerei de Comerţ romano-ruse a mai declarat că există mai multe firme ruseşti care ar dori să facă afaceri în România şi care caută oportunităţi de investiţii, mare parte în domeniul energetic. Şi de peste Ocean există interes pentru investiţii în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiţii american de 100 de miliarde de dolari care analizează potenţialul investiţional al României.

OMV, pionul Gazprom

Ruşii deţin, deja, o participaţie minoritară la OMV. La privatizarea Petrom ruşii au depus şi ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deţinută de ruşi prin intermediul mai multor fonduri de investiţii. „Încă se vorbeşte despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) „Petrom”, contra unei sume de circa un miliard şi jumătate de euro, care a inclus şi o majorare de capital. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deţinea 51,0105% din acţiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparţinând altor acţionari.

Precedent balcanic

Compania petrolieră rusă Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului Gazprom, este interesată să cumpere benzinăriile OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina, a declarat, săptămâna trecuta, prim vicepreşedintele Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, transmite Bloomberg, citat de agentiile de presa. ‘Luăm în considerare această posibilitate. NIS (subsidiara din Serbia a Gazprom Neft) se dezvoltă în mod dinamic şi suntem interesaţi de extinderea reţelei noastre’, a declarat Vadim Iakovlev, adăugând că Gazprom Neft are capacitatea financiară pentru achiziţii. Vadim Iakovlev a mai spus că NIS are de gând să finalizeze modernizarea facilităţilor sale de rafinare până la mijlocul lui 2012, pentru a-şi creşte capacităţile de rafinare până la patru milioane tone.
Recent, OMV a anunţat că analizează posibilitatea vânzării subsidiarelor sale din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ceea ce ar implica retragerea de pe cele două pieţe, în linie cu strategia sa care vizează reducerea ponderii segmentului rafinare şi marketing în portofoliul total al companiei.

Zarubejneft, un altfel de Gazprom

În schimb, Iakovlev a anunţat că Gazprom Neft nu este interesată de achiziţionarea rafinăriilor din Europa ale grupului Petroplus Holding AG. Reamintim ca recent, compania elveţiană Petroplus a depus cererea de plasare în insolvenţă. Petroplus operează cinci rafinării în Europa: Coryton (Marea Britanie), Antwerp (Belgia), Petit Couronne (Franţa), Ingolstadt (Germania) şi Cressier (Elveţia). La randul sau, o altă companie petrolieră rusă de stat, Zarubejneft, a anunţat şi ea că a depus o ofertă pentru cele 91 de benzinării OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina.
OMV este prezent pe piaţa de retail din Croaţia din 1992. În prezent, OMV Hrvatska d.o.o are 70 de angajaţi la sediul central din Zagreb, precum şi o reţea de 63 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de 13%. Pe piaţa din Bosnia-Herzegovina, OMV este prezent din 2001. În prezent, societatea OMV BH d.o.o are 23 de angajaţi la sediul central de la Sarajevo şi o reţea de 28 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de aproximativ 8%. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.

Gazprom, profit de 40 de miliarde de USD

Gigantul rus Gazprom estimează că în anul 2011 va înregistra un venit net de aproximativ 40 de miliarde de dolari, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, informează un comunicat remis recent agentiilor de presa. Potrivit prognozelor, încasările din vânzări ale grupului Gazprom vor creşte cu 27%, atingând 150 de miliarde de dolari, faţă de 118 miliarde în 2010. Încasările în valută se vor majora cu 40%, de la 70 de miliarde de dolari în 2010, la 98 de miliarde în 2011.
Monopolul Gazprom şi-a sporit, în 2011, exportul de gaze naturale în străinătate cu 8,2%, atingând 150 de miliarde de metri cubi, faţă de 138,6 miliarde în 2010, precizează sursa citată. Exportul către ‘vecinătatea apropiată’ (republici din fosta URSS, actuala Comunitate a Statelor Independente) a constituit 71,1 miliarde de metri cubi, cu 3,08 miliarde de metri cubi mai mult decât în anul precedent.

Rezerve record

În urma prospecţiunilor geologice desfăşurate de Gazprom, creşterea rezervelor de gaze naturale a atins un nivel record – de 686,4 de miliarde de metri cubi, depăşind nivelul extracţiei cu 33,8%. Jumătate din rezervele descoperite au fost asigurate de cercetări geologice în estul Rusiei, inclusiv pe platforma Sahalin, unde Gazprom îşi formează noi centre de extracţie a gazului.
În 2011, Gazprom a extras 513,2 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,6 miliarde mai mult decât în 2011. Monopolul rus consemnează o creştere a consumului pe piaţa internă, în special în ramuri ale industriei cum ar fi agrochimică, a cimentului şi electroenergetică.

Share our work