Arhive gazoduct Ungheni-Chișinău

1 august, termen pentru finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău

de Isac Mihai | mai 25, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA

Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat

Magistrala de gaze Ungheni-Chișinău va fi finalizată până la 1 august 2020, se arată în comunicatul de presă remis agenției KARADENIZ PRESS de autoritățile de la Chișinău în urma întrevederii dintre directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și ministrul Economiei și Infrastructurii în guvernul Republicii Moldova, Sergiu Railean.

Părțile au discutat despre procesul de implementare a proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău, lucrările ce urmează a fi efectuate pentru finalizarea investițiilor atât pe partea Republicii Moldova, cât și a României.

Potrivit lui Ion Sterian, de la începutul anului 2019 și până în prezent, au fost desfășurate lucrări pe toate cele șapte loturi aferente construcției, conducta liniară fiind deja construită în proporție de circa 90%. În proces de finalizare se află stațiile de reglare și măsurare. În perioada ce urmează vor fi modernizate două stații de comprimare și reglare în localitățile Siliștea și Onești, aflate pe partea română și instalate două stații de măsurare și reglare a presiunii gazelor la Ghidighici și Tohatin.

Proiect strategic

Sergiu Railean a apreciat mersul lucrărilor la gazoduct, subliniind importanța acestui proiect strategic pentru asigurarea securității energetice naționale. „Lansarea acestui proiect strategic este așteptată de Republica Moldova. Este important să reușim finalizarea construcției gazoductului în termenii propuși, în pofida tuturor provocărilor pe care le întâmpinăm pe parcurs. Vă asigur că vom veni cu tot suportul necesar pentru dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul de distribuție a gazelor”, a spus Sergiu Railean.

„Până la 1 august 2020 suntem gata să dăm în exploatare conducta Ungheni-Chișinău. La această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 mln m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie vom putea asigura transportarea a 2-3 mln m3 de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare și reglare de la Gherăești, către 1 ianuarie 2021 vom putea transporta în Republica Moldova 4 mln m3 de gaze pe zi”, a spus directorul Transgaz.

De asemenea, partea română a declarat intenția de a contribui la dezvoltarea sistemului național de distribuție a gazelor, inclusiv prin construcția unei stații de comprimare a gazelor în Republica Moldova.

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

Sprijin românesc

România continuă să investească în domeniul energetic, inclusiv din R.Moldova. Potrivit prim-ministrului, Ludovic Orban, Guvernul discută cu companiile aflate în portofoliul statului planuri foarte ample de investiții, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „De exemplu, Transgazul trebuie să fie implicat la maximum în procesul de extindere a rețelelor, în finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), în finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău și în alte proiecte de investiție. Toate companiile din domeniul energiei vor pune în practică planurile de investiții pe care le-au discutat la nivelul Ministerului Economiei, astfel încât să susțină procesul investițional”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unui interviu pentru Digi24.

Desant guvernamental

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat anterior câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere

Investiții de milioane

Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență. Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.

De la începutul anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.

Asigurări oficiale

Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. “Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului “Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Bani îngropați

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relata anterior Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.

Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.

Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.

„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”

Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.

O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.

Investiție cu bucluc

Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.

În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.

”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.

Și chiar după finalizarea gazoductului, adică undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.

”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu. (Mihai Isac)

Share our work

România și Republica Moldova vor organiza o ședință comună de guvern la Chișinău

de Razvan Iorga | iul. 21, 2017 | Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE

Premierul României, Mihai Tudose, rostind un discurs alături de omologul său de la Chișinău, Pavel Filip, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului

Premierul României, Mihai Tudose, a efectuat vineri o vizită de lucru la Chișnău, acolo unde a avut întâlniri cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, dar a mers și în plenul Legislativului, acolo unde a fost întâmpinat de vicepreședintele Iurie Leancă. De asemenea, cu această ocazie, s-a convenit organizarea unei ședințe comune de guverne, la Chișinău, în această toamnă. „Avem o relație specială, nu este o simplă relație bilaterală între două state vecine, dar este una mult mai profundă, o relație de suflet dacă vreți, pentru că vorbim aceiași limbă, avem aceiași cultură, avem aceiași istorie”, a declarat Pavel Filip într-o conferință comună cu Mihai Tudose.

Premierul moldovean a spus că a avut cu omologul său român un dialog deschis, sincer și prietenos. Totodată, șeful cabinetului de miniștri de la Chișinău i-a mulțumit premierului român pentru sprijinul constant pe care România îl acordă Republicii Moldova, menţionând în mod special reconstrucția și reparația grădinițelor, donarea de microbuze școlare, implementarea serviciului medical de urgență SMURD, reabilitarea Institutului Mamei şi Copilului, renovarea Muzeului de Artă din Chişinău, oferirea burselor de studii tinerilor din Republica Moldova.

Energie și investiții

Printre cele mai importante proiecte comune au fost evidenţiate cele din domeniul energetic şi al infrastructurii. În context, oficialii s-au referit la construcția gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, proiect care vine să asigure independența și securitatea energetică a Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului. Premierul Pavel Filip a spus că proiectul tehnic va fi gata în câteva săptămâni, iar până la sfârșitul anului 2018, gazoductul va fi funcțional.

De altfel, Parlamentul de la Chișinpu a votat, vineri, în prima lectură ratificarea a două acorduri de împrumut în valoare totală de 82 de milioane de euro, bani destinați construcției conductei de transport gaze pe direcția Ungheni-Chișinău cu o lungime de 117 km. Unul dintre acprduri prevede alocarea de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a 41 de milioane de euro în calitate de împrumut suveran. Adițional, Uniunea Europeană va aloca 10 milioane de euro sub formă de grant în bugetul statului, compensând contribuția financiară inițială de 10 milioane de euro, care urmează a fi efectuată din bugetul de stat. Rata dobânzii este strandard pentru contractarea împrumutului suveran de la BERD și se va calcula conform termenilor EURIBOR + 1% pe an. Sursa de rambursare a împrumutului este tariful pentru transportul de gaze naturale. Al doilea acord de împrumut prevedecontribuția Băncii Europene de Investiții în valoare de 41 de milioane de euro în calitate de împrumut suveran pentru construcția gazoductului.

Oficialii au vorbit şi despre schimburile comerciale dintre ţări, care sunt în continuă creştere, România fiind principalul partener comercial al Republicii Moldova. „Am reiterat interesul nostru de a continua investiţiile româneşti în țara noastră, am vorbit despre programul de privatizare pe care îl avem și am invitat încă o dată companiile românești să facă investiții în Republica Moldova”, a mai spus Pavel Filip.

România va susține în continuare drumul european al R. Moldova

La rândul său, Premierul României a remarcat că vizita sa la Chișinău este o declaraţie publică a ataşamentului Guvernului României faţă de Moldova. „Cifrele arată acum simţitor mai bine decât cu doi ani în urmă. Reformele au fost grele, ca orice reforme, dar încep să aducă roade, în nivelul de trai, în stabilitate, în funcţionarea unor instituţii”, a declarat Mihai Tudose.

De asemenea, Prim-ministrul român a menţionat că România rămâne un avocat fidel al Republicii Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană. „Este un efort comun, dar este nevoie de continuare, de stabilitate. Suntem total angajaţi în efort comun cu Republica Moldova în atingerea obiectivului ei de integrare europeană”, a subliniat șeful Executivului de la București.

Investiții sigure în educația copiilor de peste Prut

De asemenea, cei doi au participat astăzi la ceremonia oficială de transmitere a celor 96 de microbuze destinate transportării elevilor, donaţie din partea Guvernului României. „Este un ajutor foarte important în contextul reformei din educație și a optimizării școlilor, astfel încât să putem oferi educație de calitate copiilor noștri”.

Totodată, șeful Executivului a exprimat recunoștință poporului român şi Guvernului României pentru sprijinul constant oferit țării noastre, inclusiv pe dimensiunea integrării europene. „România a știut și știe să fie alături de Republica Moldova și să contribuie direct la dezvoltarea ei. Nu o singură dată am spus că atunci când Republica Moldova a întâmpinat greutăți, primii care au întins o mână de ajutor au fost frații noștri de la București”, a declarat Pavel Filip.

La rândul său, Prim-ministrul României, Mihai Tudose, a reiterat susţinerea pentru țara noastră, atât pe plan politic, cât și pe plan strategic. „Eforturile comune sunt îndreptate pentru îmbunătățirea nivelului de trai, începând de la grădinițe, ajungând la școli, la transporturi și accesul la educație, culminând cu bursele acordate de către Guvernul României studenților din Republica Moldova, care nu fac altceva decât să întărească legăturile dintre țările noastre”, a spus oficialul român.

În context, Mihai Tudose a salutat reforma din sistemul de învățământ al Republicii Moldova, apreciind compatibilizarea sistemelor de educație din cele două state și cu cel european drept o șansă pentru elevii din Republica Moldova și o piatră de temelie la integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Share our work