UE, alaturi de Ucraina in razboiul energetic cu Kremlinul

UE, alaturi de Ucraina in razboiul energetic cu Kremlinul

Plaforma de exploatare  a gazelor de sist din Ucraina

Plaforma de exploatare a gazelor de sist din Ucraina

In contextul luptelor tot mai aprige in zona energtica dintre Kiev si Moscova, Bruxelles-ul vrea sa dea o mana de ajutor Ucrainei pentru a reduce dependenta acestei tari de gazul rusesc. Comisarul european pentru politica energetica, Günther Oettinger, si-a exprimat convingerea ca foarte curand Ucraina va livra gaze de sist Europei, mentionand ca in astfel de livrari sunt interesate in mod deosebit Polonia si Germania, intr-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Oficialul CE a mai spus ca ‘Germania nu ar trebui sa renunte la tehnologia de fractionare hidraulica in extragerea gazelor de sist, intrucat va pierde aptitudini importante’. Vorbind despre planurile UE privind diversificarea rutelor de hidrocarburi, in special de perspectivele de promovare a proiectelor de gazoducte Nabucco-West si Trans-Adriatic Pipeline (eleno-italian) de transportare a gazelor azere in UE, Oettinger a afirmat ca, pe termen lung, UE are nevoie de ambele. Succesul proiectului, potrivit acestuia, ‘depinde desigur de cat de mult gaz azer, din nordul Irakului si Turkmenistan va primi UE, continuandu-si jocul energetic’. ‘Imi pot clar imagina ca in 2018 prin aceste conducte si altele vor curge primele gaze’, a adaugat el. in ianuarie a acestui an, la Forumul economic de la Davos, in prezenta presedintelui Viktor Ianukovici si a prim-ministrului olandez Mark Rutte a fost semnat un acord intre Schell si compania Nadra Yuzovsky pentru exploatarea gazelor de sist in Ucraina. La 10 mai 2012, o comisie interdepartamentala de la Kiev de desfasurare a licitatiilor a stabilit castigatorii pentru exploatarea campurilor de gaze de sist Yuzovsky (regiunea Donetk si Harkov) si Olesko(regiunea Lvov). Extragerea gazelor de sist este o operatiiune foarte costisitoare, de circa zece ori mai scumpa decat extragerea conventionala de petrol sau gaze. Piata gazelor de sist a fost estimata in 2011 la 27 de miliarde de dolari. SUA a promis Ucrainei ca ii va imprumuta know-how-ul in ceea ce priveste tehnologiile de extractie a gazului de sist pe care americanii le folosesc.

Contract istoric

La inceputul acestui an, mass-media de la Kiev relata ca Ucraina va semna un acord de exploatare a gazelor de sist in valoare de 10 miliarde de dolari cu compania anglo-olandeza Royal Dutch Shell. Ulterior, intelegerea a fost incheiata, la Davos, intre presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, si directorul executiv al Royal Dutch Shell, Peter Voser. Ucraina ar putea detine unele din cele mai mari zacaminte de gaze de sist din Europa si odata ce productia va incepe se estimeaza ca in 10-15 ani va putea oferi sansa independentei energetice fata de gazele rusesti. Regiunea se pare ca este intr-adevar bogata in acest tip de zacamant si gazele de sist sunt vazute si de Polonia drept o sansa reala a independentei energetice a regiunii fata de Rusia. Mai mult, unii experti cred ca odata ce tehnologia de producere va fi pusa la punct Polonia si Ucraina vor modifica nu numai echilibrul energetic si politic al regiunii, dar si al intregii Europei. Uniunea Europeana importa in prezent din Rusia 25 % din gazele pe care le consuma. Rezervele Ucrainei de gaze neconventionale sunt estimate intre un trilion si jumatate si aproape 3 trilioane. In prezent Kievul importa aproape doua treimi din gazele de care are nevoie, odata ce ar putea sa isi produca singura o parte importanta din aceasta cantitate, ar putea deveni un actor mai important nu numai pe piata energetica a regiunii, dar si pe scena politica, fara a mai putea fi presata in acest domeniu de oficialii de la Kremlin. Aceeasi problema o are si Republica Moldova, tara tot mai presata de catre Moscova sa renunta la ambitiile europene si sa adere la Uniunea Vamala pe care o pregateste alaturi de stat de fostul lagar sovietic.

Share our work
UE ar putea arunca Cipru in ghearele Gazprom

UE ar putea arunca Cipru in ghearele Gazprom

Cyprus Gazprom gm3

Legaturile financiare dintre Rusia si Cipru au ajuns intr-o faza in care Moscova poate face propuneri de nerefuzat pentru autoritatile de la Nicosia. Aflat intr-o situatie financiara dificila, Cipru ar putea sa ofere Rusiei concesii substantiale in materie de exploatare a hidrocarburilor din apele sale teritoriale. Pentru a acorda un ajutor financiar de urgența de 10 miliarde de euro, destinat in primul rand recapitalizarii bancilor, FMI, UE și Banca Centrala Europeana (BCE) au cerut recent autoritaților de la Nicosia sa impuna deponentilor la banci din Cipru o taxa unilaterala de 9,9% pentru depozitele de peste 100.000 de euro și de 6,75% pe cele sub acest prag. In acest context, Gazprom a facut, luni, autoritatilor cipriote o propunere privind oferirea unui sprijin financiar sectorului bancar al tarii in schimbul dreptului de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului, potrivit Kommersant. Conducerea Gazprom a trimis deja o scrisoare in acest sens presedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades. Gazprom este dispus sa finanteze restructurarea sistemului bancar din Cipru in schimbul controlului asupra unui numar semnificativ de rezerve de gaze naturale cipriote. In schimb, Ciprul nu va mai trebui sa accepte conditiile stricte ale creditorilor internationali. La intalnirea de luni, 18 martie, de la Moscova, reprezentantii Ciprului si Rusiei au examinat oferirea unui credit financiar si participarea investitorilor privati rusi la recapitalizarea bancilor cipriote. Suma concreta a creditului, pe care il cere Cipru, insa nu se cunoaste. in iulie 2012, ministrul de Finanțe al Rusiei, Anton Siluanov, declara ca statul cipriot a solicitat Rusiei un imprumut de stat de 5 miliarde de euro, necesar Ciprului pentru a-și recapitaliza bancile, devastate de pierderile suferite in special ca urmare a deținerilor de obligațiuni suverane grecești, care și-au pierdut cea mai mare parte din valoare dupa default-ul statului elen. Guvernul de la Nicosia i-a rugat, in noiembrie 2012, chiar și pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Cipru sa intervina pe langa omologii lor ruși pentru a convinge autoritațile de la Moscova sa acorde un nou imprumut Ciprului.

Bruxelles-ul acuza Cipru de spalare a banilor rusilor

Postul de televiziune mentionat afirma ca presedintele cipriot Nicos Anastasiades a respins deja oferta Gazprom, exprimandu-se in favoarea taxei exceptionale la depozitele bancare. in ajun, presa britanica estimase la 2 miliarde de euro pierderile pe care le-ar putea suferi cetatenii rusi si ucraineni, care isi pastreaza banii in bancile din Cipru, in urma impozitarii suplimentare cerute autoritatilor cipriote de catre creditorii internationali in cadrul planului de asistenta financiara in valoare de 10 miliarde de dolari. Zvonurile privind introducerea unei taxe exceptionale la depozitele bancare circula de la sfarsitul lunii februarie si de atunci zilnic din Cipru au migrat 100-150 milioane de euro. La 15 martie, oficiali ai UE au amenintat Cipru ca nu va primi asistenta financiara pe motiv ca ‘spala bani’ din Rusia. Ulterior, s-a anuntat ca Eurogrupul a redus volumul acestui ajutor financiar de la 17 miliarde la 10 miliarde de euro. Dupa reuniunea Eurogrupului de sambata, ministrul cipriot al finantelor Michalis Sarris a declarat ca spera intr-o decizie pozitiva din partea Rusiei in ceea ce priveste asistenta financiara pentru insula. intre timp, dupa cum au anuntat mediile de la Nicosia, bancile din Cipru, care s-au inchis inca de vineri, si-ar putea redeschide usile abia miercuri si nu marti, asa cum se anuntase anterior. Potrivit unor informatii, exista o mare probabilitate ca acestea sa nu-si reia activitatea nici miercuri, ci mai tarziu.

Rezerve uriase

Expertii estimeaza ca Cipru ar detine in Marea Levantina din Marea Mediterana zacaminte de hidrocarburi estimate la circa 18 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale. potrivit unor declarații recente ale lui Charalambos Elinas, președintele companiei Kretyk, monopolul cipriot de stat in hidrocarburi. Zacamintele sunt localizate la o adancime de circa 6.000 de metri. Problema este insa ca de-abia anul acesta vor incepe efectiv lucrarile de explorare a acestor zacaminte. Primii care vor incepe explorarile vor fi americanii de la Noble Energy Inc, care și-au programat inceperea lucrarilor in cel de-al treilea trimestru al acestui an. Noble Energy deține o licența de explorare pentru un camp offshore despre care se estimeaza ca ar conține circa 2,4 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Autoritațile de la Nicosia au mai dat licențe de explorare francezilor de la Total și consorțiului format din italienii de la Eni și coreenilor de la Korea Gas Corp. Discuțiile despre fructificarea in avans a veniturilor pe care statul cipriot le-ar putea obține in viitor in urma exploatarii comerciale a resurselor de gaze naturale din Marea Levantina nu sunt noi. UE ar putea arunca Cipru in ghearele Gazprom. In timpul recentei campanii electorale din Cipru, din februarie, una dintre principalele teme de dezbatere publica a fost posibilitatea de a garanta un eventual imprumut internațional de la FMI și UE, destinat salvarii finanțelor publice și sistemului bancar cipriot, cu venituri viitoare din gaze naturale, in schimbul evitarii masurilor dureroase de austeritate pe care de obicei aceste instituții le solicita de la statele care le cer ajutorul. O alta varianta vehiculata a fost vanzarea pur și simplu in avans a gazului. Ambele variante au mai fost utilizate in trecut, de alte state, insa de fiecare data a fost vorba de resurse certe recuperabile, certificate in urma unor lucrari de explorare, ceea ce nu este cazul cu zacamintele Ciprului din Mediterana. in plus, numeroase voci au protestat fața de aceste idei, asimilandu-le unor tentative de cedare a resurselor naturale ale țarii catre creditori externi.

Share our work
Intalnire de gradul zero la Kremlin: Ucraina si Rusia discuta luni pretul gazelor

Intalnire de gradul zero la Kremlin: Ucraina si Rusia discuta luni pretul gazelor

putin-ianukovici-2Liderii Ucrainei si Rusiei, Victor Ianukovici si Vladimir Putin, vor purta luni, la Moscova, o discutie pe tema pretului gazelor in conditiile in care Moscova impune noi conditii in schimburile comerciale dintre cele doua tari. Kievul incearca sa obtina reducerea pretului la gazele importate din Rusia, fara a pierde acordul de liber-schimb vizat cu Uniunea Europeana. Pretul importurilor de gaze rusesti urma sa fie discutat de cei doi lideri la mijlocul lunii decembrie, insa Ianukovici a anulat in ultimul moment intalnirea, invocand necesitatea unui ragaz suplimentar pentru pregatirea documentelor. Ucraina incearca sa isi reduca importurile de gaze rusesti, pentru care plateste in prezent 432 dolari/1.000 m3. Kievul cauta sa convinga Moscova sa modifice contractul actual – semnat in 2009 de fostul guvern condus de Iulia Timosenko – prin care s-a angajat sa achizitioneze 52 miliarde de m3 pe an sau sa plateasca minimum 80% din acest volum, indiferent de cantitatea cumparata in mod real. Kremlinul conditioneaza insa revizuirea contractului de aderarea Ucrainei la Uniunea vamala a Rusiei cu Belarus si Kazahstan, sau de crearea unui consortiu comun care sa administreze reteaua ucraineana de tranzit al gazului. „In acest moment, diferentele nu au fost rezolvate, inca se lucreaza la solutionarea lor. Nu se intentioneaza semnarea vreunor documente in timpul intalnirii” de luni, a declarat vineri purtatorul de cuvant al lui Putin, Dmitri Peskov, pentru Interfax. Luni, la summitul UE-Ucraina de la Bruxelles, liderii europeni au transmis Kievului mesajul clar ca trebuie sa aleaga intre o uniune vamala cu Rusia, Belarus si Kazahstan, si acordul de liber schimb cu UE, ce este inclus in acordul de asociere a carui semnare este dorita inainte de sfarsitul lui 2013.

Share our work
UE si beneficiile aderarii Ucrainei la Comunitatea Energetica Europeana

UE si beneficiile aderarii Ucrainei la Comunitatea Energetica Europeana

EU Ukraine bm4

Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, este de parere ca Ucraina ar putea deveni independenta in privinta gazelor daca se va alatura Comunitatii Energetice Europene, scrie oficialul european intr-un articol publicat in ziarul online Dzerkalo Tijnia. „In viitorul apropiat, oferind gaz mai ieftin din Rusia este fara nicio indoiala o idee foarte atractiva. Si astazi pretul gazului ramane un factor important in dependenta Ucrainei fata de Rusia. In acest context, Ucraina are nevoie sa se gandeasca la beneficiile Comunitatii Energetice Europene”, a opinat comisarul european. El a prezentat patru avantaje pentru care ar merita ca Ucraina sa intre in aceasta comunitate: reformele din sectorul energetic vor permite Ucrainei sa atraga investitii si sa isi dezvolte puternicele resurse interne; reformele din sectorul gazifer, in concordanta cu regulile Comunitatii Energetice vor permite Ucrainei sa obtina acces la scara mare pe piata europeana a gazului si va spori abilitatile de export al gazului propriu pe pietele europene; statutul de membru in Comunitate implica alaturarea cu UE la procesul de diversificare a aprovizionarii cu gaz; integrare graduala in piata energetica a UE va duce la imbunatatirea competitivitatii si va echilibrului pietei energetice ucrainene. In cadrul programului TV denumit „Dialog cu Tara”, presedintele pro-rus Viktor Ianukovici declara ca Ucraina nu vede niciun efect benefic in participarea in cadrul Comunitatii Energetice Europene. Recent, Ucraina si Rusia au convenit pentru crearea unui consortiu bilateral care sa administreze sistemul ucrainean de conducte, potrivit editiei ucrainene a Kommersant care citeaza o sursa din cadrul Gazprom. Inca nu sunt cunoscute toate detaliile acestui angajament care este in curs de negociere.

Share our work
Ucraina, prinsa intr-un „triunghi energetic al Bermudelor” in Marea Neagra

Ucraina, prinsa intr-un „triunghi energetic al Bermudelor” in Marea Neagra

LNG Black Sea bm5In timp ce Kievul vrea sa-si diversifice sursele energetice si sa scape de corvoada ruseasca, noi piedici se arata in calea Ucrainei, tara care nu-si ascunde dorintele de a deveni un jucator puternic din punct de vedere energetic si in Marea Neagra, nu numai terestru prin intermediul sistemului de gazoducte ce ii tranziteaza teritoriul aducand gaze rusesti spre Europa. Numai ca jocul acesta energetic ce se desfasoara in Marea Neagra are deja trei actori importanti iar cea mai predispusa tara in a cadea prada „fenomenelor paranormale” din acest „triunghi al Bermudelor” in varianta energetica este Ucraina. Un stat care actioneaza din ce in ce mai haotic in stabilirea unei politici energetice coerente care sa o scape de subordonarea energetica fata de Moscova. Dar nu numai de acolo vine pericolul, ci din dinspre Turcia care intoarce si ea mana la spate autoritatilor de la Kiev. Deranjul din curtea ucraineana este mare din moment ce premierul Mikola Azarov si ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, au ajuns sa semneze, in urma cu circa trei luni, un acord energetic cu un impostor ce s-a prezentat ca fiind reprezentant al companiei spaniole Gas Natural. Acordul se referea la constructia unui terminal de gaz lichefiat la Marea Neagra si era in valoare de 1,1 miliarde de dolari. Daca in cazul Rusiei lucrurile sunt clare, relatiile ucraineano-turce tind si ele spre o escaladare a tensiunilor in plan energetic. Desi nu este tocmai nou, scandalul trecerii vaselor ucrainene pline cu gaz lichefiat (LNG) prin stramtorile Bosfor si Dardanele, controlate prin prevederile Conventiei de la Montreux de catre Turcia, este pe cale sa se acutizeze iar relatiile pe axa Kiev-Ankara nu se anunta tocmai unele cordiale. Ambele state doresc sa se afirme in viitorul apropiat ca puteri energetice la Marea Neagra iar ciocnirea intereselor este aproape inevitabila. Turcia a sugerat Ucrainei ca ar trebui sa cumpere gaz prin intermediul celor doua terminale deja construite de turci si care ar ocoli cele doua stramtori, fluidizandu-se astfel traficul. Numai ca ucrainenii vad acest lucru ca fiind o varianta complementara si nu o alternativa la a-si construi propriile terminale. Asta desi la inceputul anului trecut, Ucraina si Turcia convenisera sa se ajute reciproc in construirea unui terminal pentru LNG pe tarmul ucrainean al Marii Negre. Chiar daca ambele tari vor sa-si diversifice sursele de gaz, Turcia detine doua astfel de facilitati in timp ce Ucraina de abia acum lucreaza la constructia primului terminal de regazificare. Kievul planuieste sa opereze primul terminal LNG in 2015, folosind in prezent o platforma de regasificare din largul Marii Negre. Din 2018, Ucraina intentioneaza sa finalizeze o statie de regazificare pe tarm care care ii va permite sa importe 10 miliarde de metri cubi de gaz. Oficialii ucraineni ar vrea sa importe gaze din tarile caspice, dar si din cele ale Golfului Persic precum Qatar. Pana in prezent nu exista infrastructura in Marea Neagra pentru a lichefia gaz care ar urma a fi transportat cu nave, fapt ce determina Ucraina sa primeasca LNG prin Bosfor.

Razboiul stramtorilor

Interes pentru ca vasele ucrainene sa nu treaca in numar mare prin aceste stramtori are si Rusia care doreste sa sufoce din fasa orice tentativa a Kievului de a avea un grad cat mai mare de independenta. Ucraina planuieste ca in viitor sa poata inlocui importurile de gaz natural din Rusia cu livrari de gaz mai ieftin via Marea Neagra. Numai ca ambitiile Ucrainei se lovesc de cele similare ale Turciei care aspira si ea pentru a deveni un nod regional in ceea ce priveste LNG-ul. Inca de anul trecut, autoritatile de la Ankara au avertizat omologii de la Kiev ca ar putea opri tranzitul petrolierelor care transporta gaz catre Ucraina, invocand probleme de mediu si de congestionare a traficului si asa supraaglomerat prin aceste stramtori care fac legatura dintre Marea Neagra si Marea Mediterana. Turcia nu a blocat inca tranzitul de gaz lichefiat catre Ucraina, dar si-a exprimat temerile potrivit carora petrolierele ar putea fi un potential risc pentru navigatie, a declarat recent intr-un interviu pentru publicatia ZN ambasadorul ucrainean la Ankara, Serghei Korsunsky. „Aceasta intrebare a fost mereu pusa intr-un mod constructiv – partea ucraineana nu poate ignora temerile Turciei iar Turcia nu poate interzice trecerea petrolierelor”, a declarat diplomatul ucrainean aflat la post in capitala turca. Potrivit acestuia, dezbaterea se concentreaza acum pe problema tipului de petroliere si mai ales pe numarul celor care pot tranzita stramtorile controlate de Turcia, fara a fi create probleme suplimentare. „Pana la 50.000 de vase pot trece din stramtoarea Bosfor in fiecare an. Asta inseamna circa 4.000 de vase pe luna din care 100 sunt petroliere ce transporta gaz petrolier lichefiat (LPG), care nu sunt mai putin periculoase decat cele care au la bord LNG. Totodata, sute de nave pline cu alte chimicale sau ingrasaminte, fara a mentiona petrolul, trec prin aceste stramtori. Pana la trei milioane de barili de petrol tranziteaza zilnic aceste culoare navigabile. Nevoile noastre sunt limitate la numai opt petroliere pe luna incarcate cu gaz lichefiat. Luand in calcul cifrele de mai sus, nu ar fi serios sa discutam despre o noua povara asupra stramtorilor”, a mai completat Korsunsky. In favoarea sa, Kievul invoca parerea avocatilor firmei Baker Botts, specializata in spatiul ex-sovietic, care spun ca petrolierele care transporta gaz spre terminalele ucrainene prin Bosfor au tot dreptul sa faca acest lucru. Prin constructia terminalul de LNG de la Odessa, Ucraina spera sa reduca cu 15 – 20% a pretului gazelor importate de Ucraina.

Imparatia Gazprom si problemele interne

„Frontul turcesc” nu este singurul caruia trebuie sa faca fata Ucraina in aceste zile. Moscova preseaza la randul ei foarte tare. In timp ce Ucraina vrea gaz rusesc mai ieftin, invocand punerea la dispozitie a sistemului sau de gazoducte spre Europa, Rusia foloseste tot felul de parghii politico-economice pentru a constrange Ucraina vizavi de pretul pe care il va plati in viitorul pentru gazele rusesti. Moscova joaca tare si conditioneaza inclusiv aspiratiile europene ale Kievul fata de factura la gaz. Ca solutie de compromis, Ucraina si Rusia au convenit saptamana trecuta pentru crearea unui consortiu bilateral care sa administreze sistemul ucrainean de conducte. Rusia insista ca viitorul consortiu va decide cui va fi destinat gazul transportat si in ce termeni, urmand ca Ucraina sa primeasca facilitati la pretul miei de metri cubi de gaz. Din toata aceasta schema este eliminata din nou Europa care va trebui sa accepte direct conditiile de livrare impuse de Moscova. Dat fiind acest context, Ucraina pare o tara derutata care nu stie cum sa faca sa scape cumva de jugul energetic al Rusiei. Saptamana trecuta, autoritatile de la Kiev anuntau ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, enumerand ca posibile piste toate tarile din regiune: Slovacia, Ungaria, Romania sau Bulgaria. Declaratiile oficialilor ucraineni au venit dupa ce Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de sapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an in sistemul princpial „take or pay”. Astfel, Rusia beneficiaza de parghii puternice pentru a manevra orice gand de independenta energetica schitat la Kiev, capitala devenita intre timp doar o gubernie a „Imperiul energetic rusesc”, controlat de imparatii de la Gazprom. In tot acest triunghi energetic, Ucraina este cu siguranta cea mai vulnerabila iar previziunile de viitor nu sunt deloc prea optimiste, Kievul fiind prins intre Uniunea Europeana si Uniunea Vamala. „Momentul Vilnius” din aceasta toamna poate fi unul decisiv pentru Ucraina care nu trebuie sa piarda sansa de a se alinia in randul statelor UE, insa probleme interne si cele legate inca de vecinatatea sa rasariteana nu dau prea mai sanse de reusita acestui proiect european al Kievului. Desi urmareste o tinta nationala un plan extern, Ucraina se confrunta in propria ograda cu indecizii vizavi de acest target. 52% dintre ucraineni susţin aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% sunt împotriva, conform celui mai recent sondaj de opinie din Ucraina. La fel, diferența dintre cei care prefera UE fata de Uniunea Vamala este infima de numai trei procente (39% versus 36%). In acest context este foarte greu ca Ucraina sa se poata concentra pe proiecte energetice marete la Marea Neagra sub presiunea Rusiei si a Turciei.

Share our work