de Razvan Iorga | mai 28, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, UE
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Moscova pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze MoldovaGaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
R. Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina.
Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Un tanc sovietic încă „păzește” centrul Tiraspolului
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune.
„Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
Foto: BIRN
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon (foto stânga), s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller (foto dreapta), la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze.
„Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire.
El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „.
„E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
O analiză semnată de Mădălin Necșuțu, Chișinău
de Razvan Iorga | dec. 29, 2017 | R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE
Transgaz a depus o ofertă pentru achiziţia societăţii de stat Vestmoldtransgaz din Republica Moldova Oferta a fost acceptată de către autorităţile de la Chişinău, fiind conformă cu caietul de sarcini. Agenţia Proprietăţii Publice din Republica Moldova a precizat că preţul iniţial de vânzare al societăţii Vestmoldtransgaz este de 180 de milioane de lei (moldoveneşti). Cumpărătorul va avea obligaţia de a investi în companie 93 de milioane de euro, pe durata primilor doi ani după preluarea acesteia.
Transgaz a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, un profit net de 433,552 milioane lei, în creştere cu 21% raportat la cel obţinut în perioada similară din 2016, de 358,469 milioane lei.
Totodată, potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii de la Chişinău, Transgaz a înfiinţat, pe 18 decembrie, o filială în Republica Moldova, denumită EuroTransgaz. În documentul de înfiinţare se arată că printre principalele obiective de activitate ale noului agent economic sunt producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi furnizarea gazelor naturale, transporturi prin conducte, depozitări, precum şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
„Noua întreprindere este reprezentanţa Societăţii pe Acţiuni Transgaz din România, care participă la realizarea proiectului de interconexiune pe gaze naturale dintre Republica Moldova şi România, inclusiv prin extinderea gazoductului Iaşi – Ungheni până la Chişinău, care urmează a fi dat în exploatare până la finele anului 2018”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii din Republica Moldova.
Pe data de 12 decembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Transgaz a aprobat înfiinţarea unei companii în Republica Moldova pentru a participa la procedura de privatizare a întreprinderii de stat Vestmoldtransgaz, se arată într-un document publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
de Razvan Iorga | nov. 16, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE
Gazoductul rusesc Nord Stream 2 contrazice scopul strategic al Uniunii Europene privind aprovizionarea de gaz prin Ucraina, a declarat viceprepreședintele Uniunii Energetice din cadrul Comisiei Europene, Maros Sefcovici, joi, la Bruxelles. „Trebuie să rămânem fideli strategiei noastre prioritare de a ajuta Ucraina și să asigurăm tranzitul (de gaz rusesc -n.r.) prin această țară și după 2020”, a declarat oficialul european, citat de Ukrinform.
Sefcovici a subliniat din nou poziția neschimbată a Comisiei Europene cum că toate disputele privind proiectul Nord Stream 2, inclusiv cele ce țin de ordin juridic, infrastructură și mediu, trebuie să se plieze pe legislația energetică a UE.
În plus, el a oferit calcule pur economice, apreciind că până în 20130, țările UE vor avea nevoie de circa 400 de miliarde de metri cubi de gaz pe an și că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, vor asigura livrări totale de 900 de miliarde de metri cubi de gaz pentru Europa.
„Construcția unor asemenea capacități de transport va dubla necesitățile. Așadar, un astfel de exces reprezintă un risc pentru investiții mari”, a declarat Sefcovici.
Recent, Comisia Europeană a propus extinderea regulilor care se aplică pentru piaţa energetică internă a UE şi pentru gazoductele offshore, aceasta fiind ultima încercare de a reglementa proiectul Nord Stream-2.
Acuze de la Moscova
Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că tentativele Uniunii Europene de a reglementa proiectul gazoductului Nord Stream-2 „seamănă” cu o încercare de a forţa Rusia să abandoneze acest proiect, informează agenţia de presă Interfax.
„Abordarea noastră cu privire la implementarea acestui proiect nu s-a modificat până acum. Acesta nu este un instrument politic, este un proiect comercial normal având ca obiectiv garantarea securităţii energetice a Europei”, a declarat Medvedev.
Rusia intenţionează să construiască gazoductul Nord Stream-2, o conductă care va face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, însă proiectul Rusiei s-a lovit de rezistenţa unor state membre ale UE, în special a fostelor state comuniste precum Polonia. Aceste state susţin că Nord Stream-2 va duce la scăderea livrărilor de gaze prin Ucraina şi creşterea monopolului Rusiei asupra pieţei gazelor din UE.
de Razvan Iorga | nov. 1, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri
Compania rusă de gaze Novatek a semnat un acord de cooperare strategică cu China National Petroleum Corporation (CNPC). În plus, Novatek și Banca de Dezvoltare a Chinei au semnat un memorandum de înțelegere pe o cooperare lărgită. Ca urmare a negocierilor interguvernamentale sino-ruse, un acord cadru de împrumut a fost semnat între banca rusească Vnesheconombank și Banca de Import-Export a Chinei în valoare de 3 miliarde de dolari. „Acordul de cooperare strategică confirmă că părțile intenționează să coopereze în implementarea proiectului gazifer Artic LNG 2, precum și să colaboreze în diferite segmente ale piețelor de gaz natural și gaz lichefiat, inclusiv în dezvoltarea infrastructurilor și a comerțului cu gaz lichefiat”, precizează compania Novatek într-un comunicat preluat de Karadeniz Press.
„Companiile noastre au o istorie de cooperare efectivă, inclusiv implementarea cu succes a proiectului de gaz lichefiat Yamal (proiect ruso-rusesc de transport a gazelor lichefiate -n.r.). Credem că acordul nostru de cooperare strategică va dezvolta și mai mult relația reciprocă și va deschide noi oportunități pentru ambele companii, utilizând experiența noastră în implementarea de proiectelor de LNG combinată cu oportunitățile enorme oferite de piața chineză, una dintre cele mai mari la nivel mondial”, a declarat directorului board-ului de conducere de la Novatek, Leonid Mikhelson.
Novatek este unul dintre cei mai mari producători independenți de gaze din Rusia. Compania a fost fondată în 1994 și este angajată în explorarea, producția, procesarea și vânzarea gazului natural și a hidrocarburilor. Activitățile companiile se desfășoară în special în regiunea autonomă Yamal-Nenets. Proiectul rusesc din peninsula Yamal a fost conceput pentru întărirea relațiilor economice dintre Rusia și China în partea de energie și pentru diversificarea piețelor de gaz ale Rusiei spre Est.
de Razvan Iorga | oct. 30, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, UE
Agenţia Proprietăţii Publice (APP), aflată în subordinea Guvernului, a anunțat o nouă rundă de privatizare a activelor statului pentru perioada noiembrie-decembrie 2017, printre care și Vestmoldtransgaz, compania care se va ocupa de gestionarea gazoductului Iași-Ungheni. Compania a fost creată în anul 2014 pentru a gestiona reţeaua de transport gaze Iaşi-Ungheni şi de a presta servicii de transport al gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit condiţiilor impuse, preţul iniţial al acestei întreprinderi este de 180 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) cu angajamentul de a investi în următorii doi ani 93 de milioane de euro. Valoarea investiţiilor coincide practic cu valoarea investiţiei în viitoarea conductă Ungheni-Chişinău.
Condiţiile par a fi puse exact pentru compania românească Transgaz, care îşi deschide reprezentanţă la Chişinău şi care se ocupă în prezent de proiectul de interconexiune a sistemelor de gaze naturale dintre România și Republica Moldova.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei și Infrastructurii anunța că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcție a conductei de transport gaze naturale pe direcția Ungheni – Chișinău.
Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România și Republica Moldova, fiind o continuitate a primei părți de conexiune Iași – Ungheni, dată în exploatare în 2014.
UE, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor oferi 92 milioane de euro pentru construirea gazoductului pe direcția Ungheni – Chișinău. De asemenea, BEI și BERD acordă câte un împrumut de 41 milioane euro fiecare, iar UE – un grant de 10 milioane euro.
