Statul Israel, atacat juridic la Haga

Statul Israel, atacat juridic la Haga

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Curtea Internaţionala de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, a anunţat recent că a primit o plângere din partea autorităţilor palestiniene, care contestă transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conform părții palestiniene, acest transfer contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 şi trebuie anulat. Palestinienii îndeamnă „Curtea să declare că transferul ambasadei SUA din Israel în Oraşul Sfânt Ierusalim constituie o încălcare a Convenţiei de la Viena”, potrivit textului publicat de CIJ pe site-ul său internet.

SUA sub presiune

Liderii palestinieni mai cer ca CIJ să ordone „SUA să-şi retragă misiunea diplomatică din Ierusalim şi să se conformeze obligaţiilor internaţionale care decurg din Convenţia de la Viena”.

Reamintim că preşedintele american Donald Trump a anunţat la 6 decembrie 2017 că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului, o iniţiativă unilaterală care a suscitat critici virulente din partea comunităţii internaţionale.

Mare parte din comunitatea internaţională nu recunoaşte suveranitatea Israelului asupra întregului oraş Ierusalim, care adăposteşte locuri sfinte pentru religiile iudaică, creştină şi musulmană. În urma exempului SUA, mass-media israeliană a anunțat că autoritățile din Israel poartă negocieri cu mai multe state pentru recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel.

Israelul a cucerit Ierusalimul de Est, partea arabă a oraşului, în timpul Războiului de şase zile din 1967 şi apoi l-a anexat, proclamând oraşul reunificat drept capitala sa. La rândul lor, liderii palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala viitorului lor stat independent, negând dreptul Statului Israel de a avea capitala statului într-un Ierusalim unificat.

Trump, pregătit de orice

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.

În aceeaşi zi, într-o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu ocazia Adunării Generale a ONU, Trump afirmase că este de acord cu soluţia cu două state. „Cred că aceasta funcţionează cel mai bine”, a apreciat el.

Actuala administraţie americană a evitat până acum să se pronunţe pentru soluţia cu două state, care presupune existenţa unui stat palestinian independent, alături de Israel, menţionează DPA. În mandatul lui Trump, Casa Albă a schimbat politica susţinută de zeci de ani de Statele Unite: nu a mai sprijinit principiul unui stat palestinian şi a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului.

„Nu îmi pasă”

Ministrul israelian al apărării a declarat că un stat palestinian nu îl interesează, respingând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia o soluţie cu două state este cea mai bună pentru conflictul israeliano-palestinian. „Nu îmi pasă de un stat palestinian”, le-a spus Avigdor Lieberman jurnaliştilor în timpul unei călătorii în nordul Israelului, potrivit site-ului de ştiri Ynet. „Sunt interesat de un stat evreiesc în siguranţă”, a adăugat el.

El a criticat minoritatea arabă palestiniană din Israel, afirmând că este neloială faţă de stat. „Există 20% cetăţeni arabi care demonstrează cu fiecare ocazie agitând steaguri palestiniene. Este o problemă care trebuie rezolvată”, a spus Avigdor Lieberman, unul dintre cei importanți aliați ai premierului Netanyahu.

Netanyahu circumspect

Premierul israelian nu a comentat declaraţia lui Trump, dar mai târziu a avut un briefing pentru jurnalişti în cadrul căruia a spus că ar accepta o autoritate palestiniană care să guverneze singură, însă numai dacă Israelul va păstra controlul de securitate asupra acelui teritoriu.

„Sunt pregătit pentru eventualitatea ca palestinienii să aibă capacitatea de a se apăra, însă fără capacitatea de a ne ameninţa”, a spus el. „Cu excepţia Gaza, controlul securităţii la vest de Iordan şi până la mare va rămâne în mâinile noastre. Asta nu este negociabil şi nu se va schimba atât timp cât sunt prim-ministru. Sunt încrezător că orice iniţiativă americană va include acest principiu”, a adăugat el.

Anterior, premierul Netanyahu s-a abţinut ani de zile să susţină în mod public crearea unui stat palestinian independent, cu propriile structuri de securitate și de informații.

Refuz palestinian

În replică la declaraţia sa, Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al preşedintelui palestinian, a declarat pentru agenţia de ştiri palestiniană WAFA că nici măcar un singur soldat israelian nu va fi acceptat pe pământ palestinian. „Vom accepta numai un stat palestinian independent şi suveran în interiorul frontierelor de la 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”, a declarat Abu Rudeineh.

Reamintim că Israelul a ocupat Cisiordania şi Fâşia Gaza în urma războiului din 1967 şi a păstrat controlul asupra acestor teritorii, în pofida criticilor internaţionale.

Ultima rundă de negocieri de pace mediate de SUA a intrat în impas în 2014, în contextul în care Israelul a continuat construcţiile în coloniile sale din Cisiordania.

Abbas, atac la SUA

La rândul său, liderul palestinian Mahmoud Abbas a declarat că SUA s-au descalificat ca mediator în Orientul Mijlociu şi a respins un plan de pace al SUA în curs de elaborare.

Abbas cere crearea unui stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, zonele pe care Israelul le-a capturat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967.
Și un alt important lider politic palestinian a respins recent afirmaţiile preşedintelui Donald Trump favorabile unei soluţii a două state, apreciind că acestea contrazic acţiunile „distructive” ale administraţiei americane cu privire la conflictul israeliano-palestinian.
„Afirmaţiile americanilor contravin acţiunilor lor, iar acţiunile lor distrug în mod clar orice posibilitate a unei soluţii a două state”, a declarat Hossam Zomlot, şeful misiunii diplomatice palestiniene la Washington, a cărei închidere a fost ordonată recent de administraţia americană. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Siria, ținta aviației israeliene. Hezbollah, măsuri dure israeliene împotriva extinderii războiului hibrid terorist. Agricultura și infrastructura israeliană, țintă pentru baloanele şi zmeiele incendiare ale Hamas

Siria, ținta aviației israeliene. Hezbollah, măsuri dure israeliene împotriva extinderii războiului hibrid terorist. Agricultura și infrastructura israeliană, țintă pentru baloanele şi zmeiele incendiare ale Hamas

Israel, țintă a atacurilor Hamas

Israel, țintă a unui nou tip de război hibrid

Avioane israeliene au atacat poziţii militare din Siria, iar apărarea antiaeriană siriană a reuşit să doboare câteva rachete, informează agenţia oficială siriană de presă SANA, citată de presa internațuinală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
O sursă militară siriană a declarat agenţiei citate că ţintele se aflau în provinciile Tartous şi Hama. SANA precizează că avioanele israeliene s-au apropiat la mică înălţime, de la vest de capitala libaneză, Beirut.
Organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a confirmat că s-au auzit mai multe explozii în două localităţi din apropierea oraşului Hama şi lângă Tartous, cel mai mare oraş din provincia cu acelaşi nume, situat pe coasta Mediteranei. Jurnaliştii Reuters din Beirut au auzit zgomotul puternic produs de avioane cu puţin timp înainte de difuzarea ştirilor despre atacurile din Siria.

Sute de atacuri

O purtătoare de cuvânt a forţelor armate israeliene a refuzat să comenteze operaţiunile de marţi, precizează Reuters. Un oficial militar din Israel a confirmat însă pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că în ultimul an şi jumătate ţara sa a efectuat 202 atacuri asupra Siriei şi că majoritatea obiectivelor aparţineau Gardienilor Revoluţiei, unităţi iraniene de elită, folosite de Teheran pentru menținerea la putere a regimului Assad. Potrivit acestei surse, asupra ţintelor din Siria au fost lansate aproximativ 800 de rachete şi bombe.

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Zid de apărare

Amenințarea războiul hibrid împotriva populației civile și a infrastructurii din Israel este combătută de autoritățile de la Ierusalim prin construirea unei structuri de apărare înaltă de 9 metri de-a lungul frontierei sale nordice cu Libanul. În eforturile de a preveni atacurile din partea mişcării şiite Hezbollah, autoritățile israeliene construiesc o structură formată dintr-un zid înalt de 7 metri, deasupra căruia se vor înălţa alţi 2 metri de sârmă ghimpată.
„Principalele ameninţări care vin dinspre Hezbollah sunt rachetele şi atacurile asupra Israelului”, a declarat joi un ofiţer israelian de rang înalt în faţa jurnaliştilor, lângă frontieră.
Reamintim că în 2006, Israelul a declanşat un război de 33 de zile împotriva Hezbollah, cu lupte care au avut loc pe teritoriului Libanului. De atunci, cele două părţi menţin un armistiţiu fragil, în condiţiile în care Israelul susţine că a descoperit transferuri de arme dinspre Siria către Hezbollah.
Unsprezece kilometri din noul zid sunt deja construiţi, potrivit armatei israeliene. Structura de apărare este menită să acopere toţi cei 130 de kilometri din graniţa cu Libanul în următorii doi ani. O porţiune a structurii va consta doar dintr-un gard cu sârmă ghimpată, dat fiind caracteristicile solului în zonă. Se estimează că proiectul va costa în jur de 406 milioane de euro (472 de milioane de dolari).
SUA consideră Hezbollah o organizaţie teroristă, în timp ce Uniunea Europeană foloseşte această etichetă pentru aripa militară a Hezbollah.

Sudul statului Israel, incendiat de Hamas

Sudul statului Israel, incendiat de Hamas

Baloane teroriste

Experți israelieni consideră că mişcarea şiită Hezbollah pregătește extinderea la frontiera de nord cu Libanul a modelului de război hibrid introdus de organizația Hamas, caracterizat inclusiv prin folosirea de mijloace incendiare împotriva infrastructurii civile.
Reamintim că armata israeliană atacă des poziţii ale Hamas din nordul Fâşiei Gaza de unde sunt lansate baloane incendiare asupra teritoriului său, provocând incendii. Mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas, afectând culturile și infrastructura civilă.
Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor.
Într-un comunicat oficial anterior, un lider al Hamas, Sami Abou Zohri, a afirmat că ”ocupantul israelian exagerează pagubele comise de zmeie şi baloane pentru a-şi justifica agresiunea împotriva Gaza”. Aceste acuzații sunt respinse de autoritățile de la Ierusalim. (M.B.)

Share our work
”Israelul curăţat”, strigătul de luptă al manifestațiilor din Turcia. Ankara declanșează un nou conflict diplomatic cu Ierusalimul. Situația explozivă din Orientul Mijlociu, exploatată electoral de președintele Erdogan

”Israelul curăţat”, strigătul de luptă al manifestațiilor din Turcia. Ankara declanșează un nou conflict diplomatic cu Ierusalimul. Situația explozivă din Orientul Mijlociu, exploatată electoral de președintele Erdogan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, lansează o nouă ofensivă diplomatică împotriva Ierusalimului

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, lansează o nouă ofensivă diplomatică împotriva Ierusalimului

Turcia a cerut astăzi ambasadorului Israelului la Ankara să părăsească temporar teritoriul turc, în semn de protest faţă de moartea a aproape 60 de palestinieni luni, în urma confruntărilor sângeroase între armata israeliană şi manifestanţi palestinieni la frontiera între Israel şi Fâşia Gaza, mass-media interațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ambasadorul Eitan Naeh a fost convocat la Ministerul de Externe al Turciei, unde i s-a cerut ”să revină în ţara sa pentru o vreme”, a declarat un responsabil diplomatic turc a doua zi după decizia Turciei de a-şi rechema ambasadorul de la Tel Aviv pentru consultări.
Federația Rusă, Uniunea Europeană, Statele Unite, China și alte state au făcut apel la cele două părți să nu escaldeze situația tensionată din regiune.

Provocări diplomatice

Postul public de radio israelian a transmis că Turcia are în vedere expulzarea ambasadorului Eitan Naeh, fapte confirmate și de alte instituţii media israeliene. Ministerul de Externe al Israelului s-a abţinut de la vreun comentariu.
Posturi de televiziune turceşti, precum CNN Turk şi Haberturk, au informat că şefului misiunii israeliene i s-a cerut ”să se întoarcă la Tel Aviv pentru un timp”. Postul public de televiziune turc TRT a informat că ambasadorului israelian i s-a spus să plece. Naeh se află la post la Ankara din decembrie 2016, când Israelul şi Turcia şi-au aplanat tensiunile diplomatice, trimiţând reciproc ambasadori.

Erdogan se bucură de o loialitate absolută din partea susținătorilor săi

Erdogan se bucură de o loialitate absolută din partea susținătorilor săi

Reacții dure

”Erdogan se numără printre marii susţinători ai Hamas şi nu există nicio îndoială că înţelege pe deplin ce înseamnă terorismul şi masacrele. Îi sugerez să nu ne dea lecţii de morală!”, a reacţionat premierul israelian, Benjamin Netanyahu, condamnând acțiunile autorităților turce.
Decizia Ankarei marchează o nouă înăsprire a reacţiei la moartea a aproape 60 de palestinieni luni sub tiruri israeliene în timp ce manifestau la frontiera dintre Israel şi Fâşia Gaza împotriva transferului ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim.
Reacţionând la aceste confruntări, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat luni Israelul de ‘terorism de stat’ şi de ”genocid”. Turcia şi-a rechemat de asemenea ambasadorul din SUA pentru consultări.

Summit islamic extraordinar

Premierul turc Binali Yildirim a lansat un apel către ţările musulmane care au relaţii cu Israelul să le ”reconsidere”, ca reacţie la violenţele produse cu o zi în urmă. Yildirim a cerut de asemenea organizarea vineri în Turcia a unui ”summit extraordinar” al Organizaţiei pentru Cooperare Islamică (OCI), care numără 57 de membri, dar nu este clar pentru moment dacă această reuniune se va desfăşura într-adevăr la nivel de şefi de stat.
„Ţările musulmane trebuie să-şi reconsidere relaţiile cu Israelul. Lumea musulmană trebuie să acţioneze colectiv şi să vorbească pe o singură voce în faţa acestui masacru”, a declarat premierul turc la o reuniune la Ankara a grupului parlamentar al partidului aflat la putere, AKP.
Turcia deţine preşedinţia în exerciţiu a OCI, care s-a reunit într-un summit la Istanbul în decembrie la apelul preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a condamna decizia omologului său american, Donald Trump, de a transfera ambasada SUA la Ierusalim.

Mitingurile electorale masive o armă politică redutabilă a partidului prezidențial AKP

Mitingurile electorale masive o armă politică redutabilă a partidului prezidențial AKP

Proteste electorale.

Aflat în plină campanie electorală pentru alegerile din 24 iunie, partidul pro-prezidențial AKP, prin organizații satelit a chemat populația turcă să protesteze față de acțiunile israeliene. Mii de manifestanți au protestat astăzi în faţa Consulatului israelian din Istanbul, acțiuni similare fiind anunțate și în zilele următoare. Manifestanții au agitat drapele turceşti şi palestiniene şi au strigat în cor ”Blestemat să fie imperialismul american” sau ”Israelul curăţat”.
O manifestaţie, care se anunţă în masă, urmează să aibă loc vineri la Istanbul, la apelul preşedintelui Erdogan, sub sloganul ”Opriţi opresiunea”, în semn de solidaritate cu palestinienii. Filialele AKP au început deja procesul de mobilizare al simpatizanților, surse din AKP declarând pentru KARADENIZ PRESS că la manifestarea de vineri conducerea AKP vrea să strângă peste un milion de manifestanți.
Menționăm că în data de 24 iunie în Turcia vor avea loc alegeri anticipate, AKP fiind principalul favorit, pe fondul extinderii stării de urgență din Turcia. Discursul electoral al partidului prezindențial AKP condamnă în termeni duri politica Statului Israel, fiind o temă favorită a mediilor radicale din acest partid.
Mass-media israeliană a început să emită diferite atenționări pentru cetățenii israelieni care locuiesc, dețin afaceri ori vizitează Turcia, pentru a evita deplasarea în locurile publice pentru a nu fi atacate. (M.B.)

Share our work
Relatiile israeliano-palestiniene, amenintate de o noua criza militara

Relatiile israeliano-palestiniene, amenintate de o noua criza militara

Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat

Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat

Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”

Tacere palestiniana

Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.

Atac sangeros

Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.

Raspuns dur

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.

Presiuni europene

“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.

Eforturi diplomatice

La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.

Element de disperare

În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.

Demers suedez

Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.

Conflict diplomatic

Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.

Avertisment american

Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.

Share our work
Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Un procuror turc a cerut pedeapsa cu închisoare pe viaţă împotriva a patru foşti comandanţi din armata israeliană, acuzaţi de implicare în moartea a nouă militanţi turci pro-palestinieni în timpul asaltului asupra unei nave care încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza.
Actul de acuzare, care mai trebuie aprobat de un tribunal, se referă la asaltul din 31 mai 2010, purtat în apele internaţionale de un comando israelian împotriva navei Mavi Marmara din flotila umanitară pentru Gaza. Acţiunea, în care au murit nouă activişti turci, a provocat o gravă criză diplomatică între Turcia şi Israel, altădată aliaţi. Cei patru militari vizaţi sunt fostul şef al Statului Major al armatei israeliene, generalul Gabi Ashkenazi, şi alţi trei ofiţeri de rang înalt de la acea vreme. Procurorul cere pentru fiecare câte nouă pedepse cu închisoare pe viaţă, câte una în contul fiecărei victime.
Actul de acuzare conţine 144 de pagini şi se bazează pe mărturiile a circa 600 de persoane, în majoritate pasageri ai flotilei de şase nave, şi apropiaţi ai victimelor.
Conform documentului, militarii israelieni au făcut uz de forţă, mult disproporţionat, împotriva activiştilor pro-palestinieni. În septembrie 2010, raportul Palmer al ONU a calificat drept „excesivă” această intervenţie militară, considerând totuşi legală blocada impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza. Statul evreu refuză să prezinte scuze Ankarei şi exclude ca militarii săi să fie judecaţi

Share our work