de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău
Alegerile pentru mandatele de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei se vor desfășura în aprilie 2021, relatează mass-media locală. Cele două tururi de scrutin se vor desfășura pe 4 și 18 aprilie, urmând să fie aleși 35 de deputați. Alegerile vin pe fondul acutizării crizei economice și politice din Republica Moldova.
Competențele actualei componențe a legislativului găgăuz expiră în data de 20 ianuarie. Conform legislației, mandatele deputaților poate fi prelungit cu o perioadă de maxim 3 luni.
Legislativul local nu a reușit să aprobe componența Comisiei Electorale Centrale de la Comrat, trezind suspiciuni privind legalitatea alegerilor.
Adunarea Populară (n.r.-Halk Toplusu) a Găgăuziei este compusă din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani. Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.
Găgăuzia este considerată o zonă pro-rusă, dominată de forțe politice care pledează pentru o relație strânsă dintre Chișinău și Moscova. Analiștii locali consideră că Partidul Socialiștilor va domina viitoarea legislatură. Găgăuzia s-a bucurat de o atenție deosebită din partea administrației fostului președinte pro-rus Igor Dodon. Acesta a câștigat cele două tururi ale prezidențialelor din noiembrie la secțiile de vot din zona autonomă. Candidatura acestuia a fost puternic susținută de guvernatoarea Irina Vlah.
Strategii politice
Alianța formată din deputații socialiști și ai platformei Pentru Moldova din Parlamentul central a adoptat un pachet legislativ favorabil Găgăuziei. Acesta oferă noi prerogative Comratului și reglementează procesul de aderare al altor localități la autonomie.
Autoritățile regionale au salutat adoptarea noii legislații dar opoziția a contestat-o în justiție. Experții consideră că adoptarea pachetului de legi are un puternic impact electoral, garantând victoria candidaților socialiști la scrutinul din aprilie.
Alegerile din aprilie 2021 vor marca apariția pe scena politică găgăuză a doi noi actori. Partidul Politic Șor și Partidul Nostru vor câștiga câteva mandate, urmând să poată participa la formarea unei coaliții regionale. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | oct. 17, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Erdogan, întâmpinat cu proteste la Chișinău
Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 17–18 octombrie curent, informează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. La Chișinău, președintele Turciei va avea întrevederi cu șeful statului Igor Dodon și premierul Pavel Filip. Surse politice locale au declarat că liderul turc va avea o întrevedere și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), care l-a vizitat la rândul său în septembrie 2017.
Presa de la Chișinău a scris anterior că în timpul vizitei lui Recep Tayyip Erdoğan, va fi inaugurată clădirea Președinției Republicii Moldova, reparația căreia a fost finanțată integral de Turcia, conform afirmațiilor repetate ale președintelui Dodon.
Strategie găgăuză
Președintele Turciei este așteptat mâine cu mare fast în Găuăzia, unde administrația condusă de către guvernatoarea UTAG, Irina Vlah, i-a pregătit o primire triumfală. Chiar dacă oficial, Erdogan este în UTA Găgăuzia, unde ar urma să fie inaugurate mai multe obiective sociale finanțate de Turcia, actuala administrație încearcă să folosească electoral această vizită, pe fondul apropierii alegerilor pentru postul de guvernator al UTAG în mai 2019.
18 octombrie a fost declarată zi liberă pentru locuitorii UTAG, urmând ca administrația locală să asigure transportul celor care vor dori să participe la mitingurile și manifestările în cinstea președintelui turc. Erdogan va veni în UTAG în compania președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Reamintim că guvernatoarea Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat în fruntea autonomiei, această vizită fiind un adevărat cadou politic pentru campania sa pentru alegerile din mai 2019.
Președintele Igor Dodon este mândru de relația sa cu Erdogan
Proteste ACUM
Pe fondul unor măsuri dure de securitate anunțate de autorități, Mișcarea de Rezistență ACUM a anunțat organizarea unei acțiuni publice în fața ambasadei Turciei din Republica Moldova cu denumirea „Stop dictaturii”, pe fondul controversatei repatrieri a 7 cetățeni turci, angajați ai unor instituții de învățământ din Republica Moldova, acuzați de autoritățile turce de apartenență la o organizație ilegală, respinse de cei vizați. Mass-media de la Chișinău consideră că autoritățile au implementat aceste măsuri masive de securitate pentru a evita organizarea unor proteste față de prezența lui Erdogan la Chișinău.
Reamintim că pe 25 septembrie Mișcarea de Rezistență ACUM a organizat o manifestare de protest în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) privind expulzarea celor șapte cetățeni turci, profesori ai liceului Orizont. Manifestanții au protestat pașnic, unii ținând în mâini pancarte cu inscipții ca „Sistați traficul de persoane” sau „Ați distrus 7 familii”.
Extrădări ilegale
Autorităţile moldovene sunt acuzate de abuzuri, după ce șapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, pe motiv că ar fi suspectați că fac parte din rețeaua clericului Fetullah Gulen, dușmanul personal al președintelui turc.
Şapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, unde sunt închişi într-un penitenciar de lângă Istanbul. Şase dintre cetățenii turci sunt angajaţi ai unei reţele de licee moldo-turce din Chişinău. Serviciul moldovean de Informații susţine că aceştia sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă şi că au fost declaraţi indezirabili.
De celalată parte, instituţia de învătământ acuză că reţinerea s-a făcut cu violenţă: ar fi fost luaţi în drum spre şcoală sau de acasă după ce le-au fost sparte uşile.
Amnesty International susţine că arestările urmează modelul represaliilor politice ale guvernului turc împotriva cetățenilor săi din străinătate, pe care îi bănuieşte că ar avea legătură cu puciul eşuat din 2016.
Mai mulţi europarlamentari, între care şi Monica Macovei, au cerut, fără succes, Chişinăului să oprească expulzarea.
Scoși din țară fără acte
Cei șapte cetățeni turci, care au fost reținuți de către angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost expulzați în aceeași zi. Aceștia au fost transportați de la Chișinău cu un charter închiriat de „Air Moldova” de la compania armeană „Taron Avia” și au ajuns pe un aeroport militar de lângă Istanbul, chiar dacă nu aveau la ei niciun act de identitate.
Jurista de la rețeaua de licee „Orizont”, Natalia Guma, susține că profesorii au fost scoși din R. Moldova cu identități false. Asta pentru că toate actele acestora, inclusiv pașapoartele, permisele de ședere și documentele temporare de identitate pentru azilanți, au rămas la soțiile celor expulzați.
Zeci de profesori, elevi și părinți de la rețeaua de licee „Orizont” au protestat atunci în fața Parlamentului din Chișinău față de arestarea de ieri a celor șase învățători turci, ridicați de agenții speciali de la școli sau de acasă, în fața elevilor sau propriilor copii și soții, relatează Radio Europa Liberă. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că angajații acestei rețele de școli private, care funcționează în mai multe țări, sunt aliații rivalului său, Fethullah Gulen, pe care îl „vânează”, după puciul eșuat împotriva sa din 2016.
Hasan Barîş, se pare că singurul manager de origine turcă în reţeaua de licee Orizont rămas la libertate, a explicat de ce crede că e „politic” motivul reţinerii colegilor lui: „În acest parlament sunt foarte mulţi părinţi ai elevilor noştri. Ei ştiu foarte bine că noi nu suntem terorişti. De altfel, toată lumea în R. Moldova ştie că nu suntem terorişti. Nici unul din profesorii noştri nu este terorist. Eu nu ştiu cine cu cine s-a înţeles, dar eu ştiu sigur că totul s-a întâmplat la ordinul lui Erdogan”, a spus Barîș.
Presa și analiștii de la Chișinău au făcut legătura cu o vizită preconizată la Chișinău a președintelui Erdogan și cu interesele economice și financiare ale Moldovei. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Alianta politica dintre Irina Vlah si Igor Dodon a adus dividente electorale importante pentru ambele părți
În data de 24 februarie 2018, în Găgăuzia, bașcanul Irina Vlah va convoca Consiliul extins al autorităților regionale și locale din UTA Găgăuzia cu participarea membrilor Comitetului Executiv (Guvernul de la Comrat), deputaților Adunării Populare (Legislativul local), primarilor, consilierilor locali, veteranilor formării Găgăuziei și reprezentanților societății civile locale. Anunțul a fost publicat de bașcan prin intermediul rețelelor sociale, fiind tirajat masive de mass-media de limbă rusă din Republica Moldova și Transnistria.
La adunarea care va avea loc în incinta Casei de Cultură din localitatea Tomai, începând cu ora 10, și-au anunțat deja prezența o serie de de promotori cunoscuți ai moldovenismului, surse locale dând drept sigură și participarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Acțiunea vine pe fondul intensificării acțiunilor unioniste din Republica Moldova, precum și a controverselor privind noile legi de combatere a propagandei adoptate de Parlamentul de la Chișinău și respinse de autoritățile de la Comrat.
Băsescu, dușmanul de serviciu
„De ce în interiorul țării forțele unioniste antistatale se fortifică, în timp ce organele de drept nu întreprind niciun fel de măsuri?”, „Pînă cînd autoritățile centrale vor lupta împotriva așa-zisei „amenințării rusești” și vor închide ochii la activitățile subversive din interiorul țării ale lui Traian Băsescu și ale forțelor, care stau în spatele lui?”, „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” se numără printre temele congresului anunțate de Irina Vlah, unul dintre cei mai importanși exponenși ai forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova. „Societatea găgăuză este unitară, ca și acum 25 de ani, ne vedem viitorul exclusiv în cadrul Republicii Moldova unitare și independente. Anume această poziție fermă trebuie să o aducem la cunoștința tuturor forțelor politice din țară și a partenerilor de politică externă”, a mai declarat Vlah, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Miză internă găgăuză
Surse politice locale, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, consideră că manifestarea confocată de Irina Vlah are mai mult o miză politică internă găgăuză, fiind un răspuns la acțiunile electorale ale principalului său contracandidat la următoarele alegeri pentru postul de guvernator al UTAG, deputatul democrat Nicolai Dudoglu. Mișcarea obștească condusă de acesta, Noua Găgăuzie, s-a remarcat prin agresivitatea acțiunilor organizate în ultima vreme în localitățile din UTAG, deputatul democrat declarând că este necesară demiterea Irinei Vlah din postul de guvernator.
Controlând practic Parlamentul local de la Comrat, Adunarea Populară (Halk Toplusu), deputatul democrat din Parlamentul de la Chișinău, Nicolai Dudoglu are, la nivel teoretic, voturile necesare declanșării procedurii de demitere a guvernatorului actual. Un cunoscut aliat al liderului național al PDM, Vladimir Plahotniuc, Nicolai Dudoglu s-a remarcat și el prin pozițiile publice dure la adresa Uniunii Europene și României.
La rândul său, Irina Vlah îl atacă dur pe Dudoglu, inclusiv prin includerea temei „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” la congresul din data de 24 februarie 2018, referire directă la poziția lui Dudoglu de lider al democraților din autonomia găgăuză. Manifestarea se va desfășura în localitatea Tomai, una din redutele politice partizanilor ei din Găgăuzia, precum deputatul din Adunarea Populară locală, Serghei Cimpoieș, cunsocut și el prin agresivitatea declarațiilor și acțiunilor antiromânești.
Diplomat român, pârât la SIS
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Maxim Lebedinschi, consilierul lui Igor Dodon, îl acuză la rândul său pe consulul României la Bălți că acesta ar sprijini primarii semnatari ai Declarațiilor de Unire. „În ultimele zile, în adresa instituției Prezidențiale, parvin multiple informații prin care se comunică că Consulul General al României de la Bălți, domnul Mihai Baciu ar fi întreprins mai multe acțiuni de corupere ă aleșilor locali din nordul Republicii Moldova în scopul determinării acestora de a semna declarațiile Unioniste.”, scrie Maxim Lebedinschi.
Tonul acuzator al consilierului prezidențial la adresa lui Mihai Baciu continuă și cu ideea că oficialul român „ar fi întreprins acțiuni de promovare a unui partid politic din țară.”
Astfel, Maxim Lebedinschi precizează că, la indicațiile lui Igor Dodon, „instituția Prezidențială va solicita Guvernului și Serviciului de Informații și Securitate să investigheze activitatea și legalitatea actiunilor Consulului României domnului Mihai Baciu”.
Separatiști găgăuzi, „adevăraţi patrioţi” ai Moldovei
Reamintim că preşedintele Igor Dodon a decorat cu „Ordinul Republicii” doi lideri ai mişcării separatiste din Găgăuzia, aflați în acest moment printre cei mai aprigi susținători ai bașcanului Irina Vlah. Mihail Kendighelean şi Stepan Topal sunt doi dintre organizatorii primului „Congres al deputaţilor poporului din partea de sud a Moldovei”, mișcare care a dus la apariția Găgăuziei. Cei doi sunt politicieni găgăuzi care, în anii 90, au fost promotorii mişcării separatiste în sudul ţării şi părinţi ai republicii Găgăuzia.
Igor Dodon a anunţat acordarea acestor decorații la Comrat, în cadrul ceremoniei organizate la 23 de ani de la adoptarea legii care oferă Găgăuziei statut special de autonomie.
de Razvan Iorga | feb. 16, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, încadrată de președintele R. Moldova Igor Dodon și ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin
Bătălia politico-mediatică dintre Chișinău și Moscova s-ar putea amplifica și își mută centru de greutate într-o zonă în care Moscova are toate butoanele necesare pentru destabilizarea R. Moldova. Este vorba minorități și mai precis despre UTA Găgăuzia, regiune care începe să joace un rol din ce în ce mai greu în tot mai tensionatele relații dintre state.
Cu o populație și clasă politcă covârșitor favorabilă Rusiei, problemele s-ar putea acutiza pentru Chișinău, în cazul în care Rusia va apasa și mai tare acest punct de presiune. Modul de operare este același din partea Moscovei: o periferie minoritară strigă după ajutor, iar centrul intervine în favoarea etnicilor ruși sau a minorităților proruse de pe teritoriul altor state.
Așa se întâmplă și în cazul Găgăuziei, care devine tot mai vocală în tendințele sale centrifuge față de Chișinău.
Răzmerița de la Comrat a început odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Audiovizualului, cunoscută mai larg drept „legea anti-propagandă”, care anulează transmisia programelor informative și de analiză politică în Republica Moldova.
Rusia nu este semnatară a Convenţiei Europeane privind Televiziunea Transfrontalieră în domeniul retransmiterii programelor unei țări peste hotare, motiv pentru care intră sub incidența acestei legi.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aplicat, în cadrul ședinței din 12 februarie curent, amenzi de câte 5.000 de lei moldovenești mai multor posturi de televiziune, radio și distribuitori de servicii pentru neprezentarea noilor concepții generale a serviciilor de programe, așa cum prevedea decizia CCA din 15 ianuarie 2018.
Printre acestea s-au aflat și o serie de instituții media din Găgăuzia. Amenzile pot merge gradual și se poate ajunge chiar la pierderea licenței.
Amendamentele la Codul Audiovizaului, cunoscute ca Legea anti-propagandă, au fost adoptate de Parlamentul de la Chișinău pe 7 decembrie 2017 și a intrat în vigoare pe 12 februarie.
Conform acestora, posturile de televiziune şi de radio din Republica Moldova pot să difuzeze programe de ştiri, informativ-analitice, politice şi militare doar SUA, UE şi Canada, precum şi din ţările care au ratificat Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră.
Pentru încălcarea acestor prevederi este prevăzută o amendă în valoare între 40.000 și 70.000 lei moldovenești Pentru încălcarea repetată, amenda ajunge la 100 de mii de lei, iar în final – retragerea licenţei de emisie.
De asemenea, PSRM susține că adevăratul scop al acestei legi ar fi eliminarea posturilor TV rusești de pe piața media din Republica Moldova. Cu toate acestea, PSRM care are afiliate și el o serie de posturi de televiziune, nu pomenește nici despre propaganda internă făcute de posturile TV controlate de politicieni.
Nesupunere față de Chișinău
Încă de dinainte de aplicarea legii, din decembrie 2017, Başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, anunţa că UTA Găgăuzia nu se va conforma noilor prevederi ale Codului Audiovizualului, ce presupun ca emisiunile politico-analitice şi militare ruseşti să fie interzise pe posturile de televiziune din ţară, în vederea combaterii propagandei Federaţiei Ruse.
„Această decizie încalcă dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la libera informare şi în mod special îi afectează auditoriul de limbă rusă din Găgăuzia”, preciza ea prin intermediul unui comunicat.
Rusia ațâță focul pe plan internațional
În paralel, Duma de Stat de la Moscova, împreună cu diplomația rusă au făcut mai multe demersuri pe lângă instituțiile internaționale occidentale de a interveni în acest demers al Chișinăului, considerat „rusofob” și care este, spuneau ei, îndreptat împotriva minoritarilor ruși sau rusofoni.
Reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a cerut pe OSCE-ului 7 februarie „să dea o apreciere” legii de modificare a Codului audiovizualului (legea anti-propagandă) în Republica Moldova – care restricţionează difuzarea canalelor tv ruseşti.
Moscova caracterizează legea ca fiind discriminatorie la adresa mass-media ruse în Republica Moldova.
În paralel cu demersul dău deschis, Lukaşevici a adoptat o retorică și mai tăiasă pe contul său de Facebook cum că „forţele rusofobe din Parlamentul R. Moldova şi-au impus încă o dată voinţa asupra populaţiei, încălcând dreptul fundamental la acces liber la informaţie”.
Intervenția diplomației ruse „în apărarea” Găgăuziei
Pe tot acest fundal tensionat, diplomația rusă a ieșit la rampă joi și a afirmat că presa de limbă rusă este supusă unor presiuni foarte mari. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
Ea a susținut că aceste amendamente au „un caracter discriminatoriu şi unele posturi TV, în special Televiziunea publică din Găgăuzia, au avut deja de suferit de pe urma acestora”.
De altfel, posturile TV și radio din UTA Găgăuzia au anunțat că nu se vor conforma noii legi.
„În pofida declaraţiei deputaţilor Dumei de Stat privind inadmisibilitatea discriminării faţă de mass-media rusă în Moldova şi apelului către ONU, Consiliului Europei şi OSCE pentru a evalua legea adoptată în Moldova, comunitatea internaţională preferă să nu facă deocamdată nimic”, a declarat ea.
„Amendamentele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova reprezintă un act de încălcare gravă a principiului internaţional fundamental al libertăţii şi exprimării opiniei, precum şi independenţei mass-media. Acţiunile autorităţilor Republicii Moldova sunt îndreptate spre legalizarea cenzurii şi curăţirea spaţiului informaţional al republicii de punctele de vedere care nu-i convin Chişinăului, ceea ce este inadmisibil în condiţiile unei societăţi democratice moderne”, a spus Zaharova, citat de agenția Infotag.
Declarațiile oficialul rus vin în contextul în care Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, se află la un forum economic la Sankt Petersburg în Rusia.
Ce se întâmplă la Comrat
Pe fundalul sprijinului acordat de la Moscova, operatorii de cablu din Găgăuzia au precizat că nu se conforma legii și că licența lor a fost emisa de autoritățile locale de la Comrat, și nu de CCA-ul de la Chișinău.
Ștefan Piron, reprezentantul celui mai important operator de cablu din Găgăuzia, a declarat pentru portalul gagauzinfo.md că nimic nu s-a schimbat și că se operează ca și înainte de intrarea în funcțiune a legii pe 12 februarie.
Întrebat despre pericolele nesupunerii la această lege, acesta a spus că „nu există oameni nevulnerabili în acest stat” și că licența cu care operează este dată în baza legilor locale găgăuze.
În tot acest tăvălug al declarațiilor și acțiunilor etapizate, liderii din UTA Găgăuzia au reînceput să reînvie retorica separatistă față de Chișinău. Fie că este vorba despre acțiunile unioniste care deranjează la Comrat, fie că este vorba de apărarea intereselor rusești de orice fel însușite de valorile proprii de către etnicii găgăuzi, descendeți ai neamurilor turcice, dar cu vădit atașament de valorile și limba rusă.
Ceea ce este cert la Comrat este că s-a revenit la retorica anilor `90, privind posibilitatea activării „clauzei de salvargare” și de desprindere a Găgăuziei, în cazul unei uniri a R. Moldova cu România. De altfel, deputați locali precum Nicolai Ivanciuc au adoptat rapid retorica tezelor rusești ventilate încă de pe vremea URSS în R. Moldova, cum că o eventuală unire ar însemna „război civil”.
În fapt, ne aflăm într-un an electoral, iar politicienii cu apucături cleptomane vor încerca din nou să ațâțe jocul discordiei în termenii binecunoscuți ai clivajului identitar, în lipsa unor proiecte contructive de dezvoltare. Evident, Rusia va sufla în el pentru a nu lasa să se stingă jarul care menține spiritele încinse într-o contraproductivitate perpetuă pentru cea mai săracă și coruptă țară a Europei.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | feb. 1, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Toate vehiculele propagandistice s-au activitat în Republica Moldova și Rusia, după ce semnare simbolică a unor declarații a unor mici localități din R. Moldova a unor declarații de unire cu România, o inițiativă ce nu produce juridice. În schimb, promotorii politicilor Rusiei în R. Moldova s-au inflamat foarte tare, împreună cu presa de la Moscova.
Tonul a fost dat, miercuri, de către președintele prorus Igor Dodon care a avut o postare populistă pe Facebook privind convocarea Consilului Suprem de Securitate împotriva „satelor nealiniate”, cele care, spune el, ar atenta la suveranitatea Moldovei.
„Aceste acțiuni au loc pe fundalul unor campanii fără precedent, desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, de denigrare a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, de respingere a conceptului de statalitate. Aceste campanii sunt desfășurate deschis și liber în instituțiile publice din localitățile Republicii Moldova, de așa-numitele forțe unioniste cu caracter anticonstituțional. Este vorba în primul rînd despre instituțiile educaționale: gimnazii, colegii, instituții de învățămînt superior, dar și alte instituții publice, în care sunt interzise orice manifestări de acest fel”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Goarnele Kremlinului
Demersul lui Dodon a propagat până în presa de la Moscova ce promovează interesele Kremlinului. Astfel,
în „Nezavisimaya Gazeta”, Svetlana Gamova, șefa departamentului ziarului pentru „diaspora apropiată”, a scris un articol tendențios intitulat „Statele Moldovei care pleacă spre România” . De asemenea, subtitlu materialul este „În București se dorește crearea unui minister pentru unificare a celor două state”.
Jurnalistă rusă scrie că socialiștii au cerut pedepsirea aleșilor locali pentru acest gest denumit de acesta „ocuparea ce dă fiori a Moldovei de către România, fapt sprijinut de către SUA”. Ea își continuă tirada la adresa României, spunând că România a preluat sistemul electric din Moldova, deține unele dintre cele mai mari bănci din Moldova, iar fostul președinte român Traian Băsescu promovează unirea celor două țări în acest an al Centenarului Unirii.
Ape tulburi la Comrat
Ecourile acestor acțiuni ale lui Dodon și cele ale Moscovei au rezonat imediat și la Comrat, acolo unde mișcarea separatistă Gagauz Halkî, condusă de Ivan Burgudji, a amenințat din nou cu indepedența UTA Găgăuzia. Aceasta s-a reactivat în amrtie 2017, iar liderul său a reînceput retorica la adresa Bucureștiului și Chișinăului, promovând interesele Rusiei în regiune.
Acesta a enumerat mai multe acte care ar îndemna la acest lucru precum declarațiile simbolice ale primarilor de unire cu România, expulzarea diplomaților ruși de anul trecut, sau introducerea în Constituției a orientării pro-europene a R. Moldova. Acesta a declarat că unirea din 1918 a fost un act criminal care s-a făcut fără un referendum și sub amenințarea armelor, scrie edingagauz.md.
O teză sovietică ce a fost ventilată de parcursul ultimilor 100 de ani de retorică a Moscovei și a adepților săi din R. Moldova.
El s-a arătat deranjat de faptul ca organele de forță nu ar reacționa „la aceste fapte criminale intenționate, anti-statale, anti-populare și anti-constituționale”.
Separatistul Ivan Burgudji a reluat retorică cum că Găgăuzia își va rezerva dreptul de a-și declara indepedența în cazul unei uniri pentru a nu-și înceta existența și că se va lua în considerare rezultatele referendumului din 2014, în urma căruia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au votat pentru acest lucru.
În fapt, Rusia își dorește să opească din fașă orice idee care ar putea conduce spre un astfel de deznodământ. Ideea unor astfel de declarații simbolice s-ar putea viraliza, ceea ce ar constitui o problemă pentru Moscova.
În plan local, Dodon încearcă să se cațere pe acest nou val populist și vrea să pozeze din nou în unicul apărător al statalității R. Moldova în pespectiva alegerilor din această toamnă. Aceasta va fi una dintre principalele teme de campanie ale PSRM-ului, iar Dodon își va asuma în continuare rolul de locomotivă politică.
Alertă peste Nistru
De asemenea, în regiunea separatistă transnistreană, militarii ruși și cei loiali regimului separatist de la Tiraspol au continuat exercițiile militare comune.
Astă în contexul în care, la nivel politic, se încearcă aplicarea protocoalelor semnate în noiembrie 2017, la Viena și care prevede o serie de cedări atât dinspre Chișinău, cât și dinspre Tiraspol.
Numai în ultima săptămână, în Transnistria, au avut loc două exerciții militare: unul ce a presupus manevre militare cu tancuri de-a lungul Nistrului în pozițiie de tragere în „zona de conflict” și altul legat de scenarii de luptă anti-teroristă.
În această vară, militarii ruși împreună cu cei trasnistreni au simulat trecerea Nistrului cu blindatele pentru a respinge „atacuri teroriste” în regiune. Acest lucru a stârnit reacția Chișinăului, dar autoritățile de la Moscova au ordonat în continuare efectuarea de exerciții similare în regiune.
Și de această dată, insistențele MAE de la Chișinău pentru oprirea unor astfel de exerciții a fost ignorată de către autoritățile de la Moscova.
