Deminarea Ucrainei, proces de durată

Deminarea Ucrainei, proces de durată

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina are nevoie de asistență internațională în ceea priveşte deminarea teritoriilor, inclusiv a terenurilor agricole, echipamentul necesar în acest sens urmând să accelereze procesul respectiv și să salveze viețile ucrainenilor, a declarat ministrul ucrainean pentru politici agrare și alimentație, Mikola Solski, citat de mass-media de la Kiev.

În timpul unui discurs online la o reuniune a miniștrilor agriculturii din țările G7, desfăşurată în Japonia, Solski a explicat că 470.000 de hectare de teren agricol conţin mine. Până în momentul de faţă, au fost examinate doar 17,5% din teritoriile minate, dintre care 57.000 de hectare sunt destinate agriculturii. „Procesul de deminare a teritoriilor eliberate nu se oprește. Dar acest proces este complex și va dura zeci de ani. Acum, peste 2.600 de specialişti din structuri publice și private efectuează procesul de deminare în Ucraina. Cu o asemenea capacitate, vom avea nevoie de mai mult de 20 de ani pentru a curăța doar terenurile agricole” – a remarcat ministrul.

Mikola Solski a declarat că Ucraina are mare nevoie de echipamente speciale pentru a accelera deminarea, menționând că un specialist curăță manual 15-20 de metri pătrați pe zi, în timp ce echipamentele curăţă şase kilometri pătraţi şi, totodată, menține un nivel de siguranță maximă pentru experţii implicaţi în aceste activităţi. „Avem nevoie de echipament tehnic pentru deminare. Ştim exact ce fel de echipament este și cât de mult este nevoie de el. În acest sens, contăm pe ajutorul dumneavoastră” – a subliniat Solski, adresându-se oficialilor din țările G7. Mass-media de la Kiev, citată de presa română, mai subliniază că, anterior, ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a afirmat că ar putea dura mai mult de 30 de ani pentru a curăța complet teritoriul Ucrainei de minele rusești şi, în acest sens, ar fi nevoie de 5.000 de specialişti.

Share our work
G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

China investește masiv

China investește masiv

Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.

Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.

Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.

”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.

Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.

Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Beijing la atac

Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.

Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.

Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.

Share our work
Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

NATO, reuniune la Madrid

NATO, reuniune la Madrid

Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.

Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7  armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.

”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.

 

Share our work
Popescu, desant diplomatic la G7. România vine la Chișinău

Popescu, desant diplomatic la G7. România vine la Chișinău

Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova

Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova

Ministrul de externe din guvernul condus de premierul Maia Sandu, Nicolae Popescu, a avut joi, la Paris, o întrevedere cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului francez de Externe, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi înalți oficiali au avut „un schimb de opinii privind condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru a reuşi o tranziţie paşnică a puterii în Republica Moldova şi a asigura protecţia statului de drept’, după cum a scris Amélie de Montchalin pe contul său de Twitter.

Ministerul de Externe francez mai notează pe site-ul său că în cadrul întrevederii Amélie de Montchalin a reamintit că Franţa a semnat alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Polonia o declaraţie comună privind recunoaşterea majorităţii parlamentare a noului guvern ales în mod democratic.

Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7

Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7

G7, interesat de Moldova

Ministrul Nicolae Popescu a susținut și un briefing referitor la situaţia din Republica Moldova, în faţa a aproximativ 50 de diplomaţi din Grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7). Briefingul a avut loc la Ministerul de Externe al Franţei, ţara care deţine în prezent preşedinţia grupului G7, din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, a scris oficialul pe Facebook.

Anterior responsabili ai UE au spus că vor conlucra cu noul guvern din Republica Moldova, oficialii ruşi au salutat coaliţia PSRM-ACUM, Consiliul Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să se pronunţe cu privire la legalitatea deciziei Curţii Constituţionale, iar SUA şi România spun că urmăresc situaţia de la Chişinău şi că politicienii moldoveni trebuie să respecte voinţa populară. Atât UE, cât şi SUA recomandă partidelor politice de la Chişinău să găsească soluţii la criza politică prin dialog şi să respecte normele statului de drept.

În urma alegerilor din 24 februarie, în parlamentul de la Chişinău au intrat socialiştii lui Igor Dodon – 35 de deputaţi, PD (condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc) – 30, Blocul ACUM (PAS plus PPDA) – 26 , Partidul Shor – 7 şi trei deputaţi independenţi.

Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău

Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău

Demers românesc

Miercuri, președintele român Klaus Iohannis a cerut Uniunii Europene să se implice mai mult, în regim de urgență, pentru găsirea unei soluții negociate pentru criza politică și constituțională de la Chișinău „pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua, vineri, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, delegaţia condusă de consilierul prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.

„În conformitate cu poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european. România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se arată în comunicat.

Criză prelungită

Sâmbăta trecută, Partidul Socialiştilor (prorus) al lui Igor Dodon s-a aliat cu Blocul ACUM (PAS plus PPDA) şi au învestit un nou guvern, condus de premierul Maia Sandu. Preşedinte al Parlamentului a fost aleasă Zinaida Grecianîi, fosta şefă a Executivului din perioada când la guvernare se aflau comuniştii lui Vladimir Voronin. A doua zi, la solicitarea PD, care până atunci negociase cu socialiştii formarea unei alianţe majoritare, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, despre care se spune că este aservită liderului democraţilor, Vlad Plahotniuc, a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul în exerciţiu, Pavel Filip, a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a decis dizolvarea noului legislativ rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, vechiul guvern convocând alegeri legislative anticipate pentru 6 septembrie. Executivul lui Pavel Filip nu doreşte să plece de la putere, chiar dacă tot mai mulţi actori internaţionali au recunoscut noul guvern al Maiei Sandu, conform observatorilor.

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Federalizarea, temă falsă

Ministrul afacerilor externe și integrării europene din Guvernul condus de Maia Sandu, Nicu Popescu, a dat anterior asigurări, într-o conferință de presă, că în prezent nu se discută despre federalizarea Republicii Moldova și acest lucru nu se va întâmpla. „Planurile de federalizare nu vor fi realizate. Aveți promisiunea mea. Majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării. Și eu sunt ferm împotriva federalizării. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Ori, niciodată nu a existat o majoritate în parlamenta care să vrea federalizarea. Subiectul federalizării nu este pe agenda politică a noului Guvern”, a declarat Nicu Popescu, la câteva ore după ce a depus jurământul pentru funcția de ministru.

Nicu Popescu a mai precizat că autoritățile de la Chișinău vor solicita în continuare retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

El a declarat că a avut o întrevedere și cu președintele Igor Dodon și că s-a convins că șeful statului nu ar intenționa să anuleze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. ”Dl Dodon a spus că noi continuăm cu implementarea Acordului de asociere. În sensul acesta am absolut ferma convingere că dl Dodon sprijină demersul meu principal și anume acela de continuare a Acordului de asociere”, a spus ministrul.

Nicu Popescu a mai menționat că Guvernul condus de Maia Sandu este recunoscut de marile puteri – UE, SUA, Rusia, dar cel mai mult l-a impresionat fermitatea declarației de sprijin venită din partea României. „În special ultimele fraze din această declarație vorbesc despre faptul că România își dorește o tranziție pașnică și calmă de la o guvernare care nu se mai bucură de un sprijin parlamentar spre noua guvernare care este sprijinită de o majoritate parlamentară. Le mulțumesc fraților noștri din România pentru acest mesaj extraordinar de pozitiv”, a declarat Nicu Popescu, citat de mass-media de la Chișinău. (N.G.)

Share our work
CEDO, sesizat de Ucraina în legătură cu situaţia marinarilor capturaţi de Rusia în strâmtoarea Kerci

CEDO, sesizat de Ucraina în legătură cu situaţia marinarilor capturaţi de Rusia în strâmtoarea Kerci

CEDO, sesizat de Ucraina

CEDO, sesizat de Ucraina

Autorităţile de la Kiev au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu incidentul militar din strâmtoarea Kerci, soldat cu sechestrarea a trei nave militare ucrainene de către autoritățile Federației Ruse. Kievul solicită CEDO să intervină în regim de urgenţă pe lângă puterea de la Moscova pentru a obţine garanţii în privinţa integrităţii fizice a celor 24 de marinari capturaţi de partea rusă. Acuzaţi de trecerea ilegală a frontierei ruse şi nerespectarea ordinelor de a se opri, cei 24 de marinari au fost plasaţi în arest provizoriu pe două luni de un tribunal din Simferopol, fiind transferați din Crimeea la închisori de lângă Moscova.

Mii de plângeri

„Guvernul ucrainean cere în special ca Rusia să ofere îngijiri medicale marinarilor răniţi şi să furnizeze informaţii despre starea sănătăţii membrilor de echipaj. Solicită totodată ca marinarii să fie trataţi ca prizonieri de război“, precizează Curtea într-un comunicat difuzat vineri şi preluat de Reuters, citat de mass-media internațională.
CEDO precizează că a cerut Guvernului rus informaţii despre situaţia marinarilor ucraineni, iar, în cazul în care sunt efectiv deţinuţi, „unde anume şi pe ce bază“. CEDO a cerut de asemenea informaţii despre starea lor de sănătate lor şi îngrijirile care li se oferă.
Aceasta este a cincea plângere a Ucrainei contre Rusiei la CEDO de la anexarea Crimeei. Pe lângă aceste plângeri, alţi patru mii de ucraineni s-au plâns la CEDO faţă de Rusia fie în legătură cu anexarea Crimeei, fie în legătură cu la luptele din estul Ucrainei, unde trupele guvernamentale sunt nevoite să oprească o tentativă de secesiune pe cale militară susţinută de Rusia.

G7, de partea Kievului

Miniştrii de Externe din G7, grupul celor mai puternice şapte economii la nivel global, au cerut Rusiei să elibereze marinarii ucraineni, exprimîndu-şi susţinerea faţă de suveranitatea Ucrainei. În comunicatul G7, din care fac parte Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, miniştrii de Externe îşi exprimă îngrijorarea cu privire la acţiunile Rusiei în Strîmtoarea Kerci: „Nu există nicio justificare pentru folosirea forţei militare din partea Rusiei”.
Miniştrii fac apel la calm şi la respectarea dreptului internaţional pentru a preveni alte conflicte. „Cerem Rusiei să elibereze personalul reţinut şi navele şi să se abţină din a împiedica trecerile legale prin Strîmtoarea Kerci”, se arată în comunicat. „Noi, G7, subliniem din nou că nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeei şi nu o vom face niciodată şi ne reafirmăm susţinerea de neclintit faţă de suveranitatea Ucrainei”, este precizat în comunicat. (N.G.)

Share our work