Ucraina, in pragul razboiului total

Ucraina, in pragul razboiului total

Peste 4000 de persoane au murit in razboiul din Ucraina

Peste 4000 de persoane, militari si civili, au murit in razboiul din Ucraina

Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a declarat ca tara sa se „pregateste de un scenariu de razboi total”, dar prefera o solutie pasnica a conflictului, potrivit unui interviu publicat cotidianului german Bild, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina a pus in practica tot ce a anuntat in privinta acordului de pace, suntem pregatiti pentru compromisuri si credem ca acest conflict nu poate fi reglat militar. Rusia din contra promite un lucru si face exact contrariul a doua zi”, a acuzat presedintele ucrainean. „Nu vrem razboiul, vrem pacea si ne vom lupta pentru valorile europene. Rusia nu respecta niciun acord”, a subliniat el. „Nu imi este frica de un razboi cu trupele rusesti si suntem pregatiti pentru un scenariu de razboi total”, a afirmat acesta, intrebat despre un razboi cu Rusia.
„Armata noastra este in prezent intr-o stare mai buna decat era in urma cu cinci luni si primim sustinere din intreaga lume”, a mai declarat Poroshenko, inainte de a adauga: „Nu este nimic pe care sa-l vrem mai mult decat pacea, dar trebuie din nefericire pentru moment sa face fata celui mai rau scenariu”.

Convoi umanitar

Un nou convoi umanitar rus, format din 74 de camioane, a intrat duminica in estul Ucrainei, anunta autoritatile de la Kiev, avertizand ca insurgentii si trupele ruse pregatesc o ofensiva militara de amploare. „A fost trimis un nou convoi, format din 74 de camioane, prin incalcarea tuturor criteriilor internationale privind transportul ajutoarelor umanitare”, a afirmat Andrei Lisenko, purtatorul de cuvant al armatei ucrainene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Exista semnale conform carora rebelii si trupele ruse pregatesc o ofensiva de amploare”, a adaugat Andrei Lisenko, precizand ca in urma cu o saptamana, Administratia Prezidentiala de la Kiev a anuntat ca Rusia a trimis tancuri si militari in estul Ucrainei, informatia fiind confirmata de NATO.
Confruntarile intre serviciile de securitate ucrainene si insurgentii separatisti prorusi continua in zona aeroportului din Donetk, in pofida armistitiului intrat in vigoare pe 5 septembrie, sapte militari ucraineni si cinci civili murind in ultimele 48 de ore in diferite regiuni din estul Ucrainei. Reamintim ca in ultimele 8 luni conflictul s-a soldat cu peste 4.000 de morti si sute de mii de refugiati.

Retragere administrativa

Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a ordonat, sambata, retragerea tuturor serviciilor publice din regiunile aflate sub controlul separatistilor pro-rusi, in estul Ucrainei, masuri ce consfintesc de facto impartirea tarii, considera mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un decret, Poroshenko ordona guvernului ca, in decurs de o saptamana, sa ia masuri „pentru incetarea activitatilor companiilor, institutiilor si organizatiilor de stat din teritoriile unde se desfasoara operatiunea antiterorista”.
Aceasta decizie se aplica serviciilor publice precum scolile, spitalele si serviciile de urgenta, a declarat pentru mass-media internationala un inalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului. „Este o masura decisiva, s-a terminat cu micile jocuri”, a declarat el. „Toate structurile finantate de stat de acolo vor fi retrase”, a mai spus oficialul. „Fondurile (astfel economisite, n.r.) vor fi distribuite sub forma de ajutor umanitar pentru aceste regiuni”, a precizat el.
Publicat in timp ce la Brisbane (Australia) se desfasura un summit G20 in cadrul caruia criza ucraineana reprezinta o tema principala, decretul prezidential ordona de asemenea evacuarea, cu acordul lor, a functionarilor si retragerea, in masura posibilitatilor, a documentelor si bunurilor publice.

Evacuare totala

Tribunalele, magistratii si detinutii vor trebui mutati in afara zonelor controlate de separatisti, se mai arata in decret, care anunta de asemenea o amnistie pentru cei care au comis infractiuni minore. Totodata, acesta mentioneaza ca se va „propune” bancii centrale ucrainene sa ia masuri, in termen de o luna, pentru a sista serviciile bancare pentru firme si persoane fizice.
Decretul prezidential este o consecinta a alegerilor organizate in regiunile separatiste pe 2 noiembrie, spre nemultumirea Kievului. La doua zile dupa scrutin, presedintele Poroshenko a anuntat ca Ucraina va fi „constransa” sa inaspreasca tonul si sa „izoleze” militar si economic zona aflata sub controlul rebelilor, „pentru a nu permite cancerului sa se extinda”.

Conflict diplomatic

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a parasit duminica dimineata, reuniunea G20 de la Brisbane, pe fondul criticilor liderilor occidentali din cauza crizei ucrainene, a anuntat serviciul de presa al organizatiei internationale, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Avionul presedintelui Rusiei a decolat de la Brisbane inainte de publicarea comunicatului final al summitului G20.
Surse diplomatice ruse au anuntat de sambata ca Vladimir Putin a decis sa plece mai devreme decat era programat de la summitul G20 desfasurat in orasul australian Brisbane. „Programul vizitei presedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat”, a declarat o sursa din cadrul delegatiei ruse. Conform surselor citate, presedintele Rusiei participa la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial si va pleca mai devreme decat era prevazut. „Acest dineu este mai degraba o ocazie de divertisment”, adauga sursa citata.

Critici occidentale

Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reprosandu-i implicarea in conflictul separatist din Ucraina, inclusiv in doborarea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morti, inclusiv 38 de cetateni australieni.
Kremlinul a respins speculatiile ca Putin si-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: „Aceste speculatii sunt niste absurditati. Tema sanctiunilor impotriva Rusiei a fost abordata pe larg la toate intrevederile bilaterale, dar nu a facut nimeni presiuni.
Reamintim ca liderii tarilor occidentale avertizeaza periodic conducerea rusa ca analizeaza posibilitatea impunerii de noi sanctiuni Rusiei, in contextul crizei din Ucraina. Astfel, cancelarul german Angela Merkel a declarat recent ca Uniunea Europeana ia in vedere noi sanctiuni impotriva Rusiei, din cauza crizei din Ucraina, considerand ca situatia inca nu este satisfacatoare. „Situatia din prezent nu este multumitoare,” a spus Merkel jurnalistilor, in marja summit-ului G20 de la Brisbane. „In prezent pe agenda avem adaugarea de persoane pe lista (de sanctiuni)”, a declarat ea.
La randul sau, si premierul britanic David Cameron a avertizat Rusia ca urmeaza noi sanctiuni. Cameron a declarat la Brisbane ca va trebui sa fie „o relatie foarte diferita intre Europa si RUsia” daca „vom continua sa vedem trupe rusesti” in Ucraina.

Amenintari ruse

Anterior, presedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, intr-un interviu acordat postului german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca eventualele sanctiuni suplimentare impuse de Occident Rusiei ar putea avea grave consecinte asupra economiei Ucrainei. „Bancile ruse au acordat un imprumut de 25 de miliarde de dolari economiei ucrainene. Daca partenerii nostri europeni si americani vor sa ajute Ucraina, atunci cum pot afecta baza financiara, limitand accesul institutiilor financiare ruse la pietele mondiale de capital?”, a declarat Putin. „Vor sa provoace falimentul bancilor ruse? In acest caz, vor provoca falimentul Ucrainei”, a mai avertizat Putin.
„Noi am acordat Ucrainei un imprumut de trei miliarde de dolari acum un an, cu conditia ca datoria totala a acestei tari sa nu depaseasca 60% din PIB. In caz contrar, Ministerul rus al Finantelor are dreptul sa ceara o rambursare anticipata. Daca vom face acest lucru, intregul sistem financiar ucrainean se va prabusi. Dar am decis deja sa nu il facem. Nu vrem sa agravam situatia, vrem ca Ucraina sa isi revina”, a explicat Putin.

Kremlinul, pavaza pentru insurgenti

Rusia nu va permite guvernului de la Kiev sa-i „distruga” pe oponentii politici si adversarii sai din estul Ucrainei, a mai declarat presedintele rus Vladimir Putin in interviul acordat televiziunii germane ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. El a acuzat totodata mass-media occidentala ca a relatat intr-o maniera partinitoare situatia din Ucraina.
„Cel mai important lucru este sa nu existe o viziune unilaterala a problemei”, a declarat Vladimir Putin. „Astazi au loc lupte in estul Ucrainei, guvernul ucrainean a dislocat trupe acolo. Au existat chiar rachete lansate, insa acest lucru a fost mentionat? Nu a existat nici macar un cuvant despre asta”, a spus liderul de la Kremlin pentru ARD. „Asta inseamna, ca voi (mass-media occidentale) doriti ca guvernul ucrainean sa distruga totul acolo, inclusiv toti oponentii sai politici si adversarii sai. Asta vreti? Noi nu dorim acest lucru si nu vom permite sa se intample asta”, a adaugat presedintele rus.
Ucraina a acuzat Rusia ca trimite soldati si arme pentru a-i ajuta pe rebelii separatisti in estul Ucrainei sa lanseze o noua ofensiva in conflictul in care au fost ucisi pana in prezent peste 4.000 de oameni. Rusia neaga ca ar fi fost implicata in recenta escaladare a activitatilor militare din Ucraina, insa Moscova continua sa fie tinta criticilor dure din partea liderilor occidentali, inclusiv a presedintelui american Barack Obama si a premierului canadian Stephen Harper.

Avertismente americane

Statele Unite au subliniat recent ca aviatia militara rusa si-a intensificat in ultimele luni zborurile in apropiere de coastele Americii de Nord, in contextul unor tensiuni intre Washington si Moscova pe tema situatiei din estul Ucrainei. „Am observat o crestere a numarului de zboruri in apropierea Americii de Nord in ultimele luni”, a declarat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, intrebata despre intensificarea activitatii Marinei si Fortelor Aeriene ruse in apropierea Europei si Americii de Nord, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Psaki a afirmat insa ca administratia americana „recunoaste” dreptul Rusiei de a intreprinde „o activitate obisnuita de exercitii militare”. De asemenea, ea a sugerat ca Washingtonul a discutat pe aceasta tema cu Moscova. „O astfel de activitate trebuie sa respecte dreptul international, drepturile altor natiuni si securitatea altor aeronave si nave”, a avertizat ea.

Raport ingrijorator

Aceste declaratii prudente ale diplomatiei americane apar la cateva zile dupa publicarea unui raport al centrului de reflectie European Leadership Network care detaliaza mai multe incidente aeriene intre Rusia si Statele Unite in ultimele luni, dupa escaladarea tensiunilor in Ucraina. Potrivit raportului European Leadership Network, bombardiere rusesti au efectuat, spre exemplu, la inceputul lui septembrie 2014 exercitii militare in apropiere de coastele Canadei.
Pe de alta parte, Psaki a reactionat fata de luarea de pozitie a Ministerului rus al Apararii, care a apreciat ca Moscova trebuie sa mentina o prezenta militara deasupra Atlanticului si Pacificului, dar si in Caraibe si in Golful Mexic, ape internationale din apropierea coastelor Statelor Unite. „Apreciem ca mediul de securitate nu justifica o astfel de activitate militara (…). Aceasta nu pare a fi necesara”, a spus purtatoarea de cuvant.

Share our work