Saakașvili „forțează” frontierele Ucrainei

Saakașvili „forțează” frontierele Ucrainei

Fostul guvernator al regiunii Odesa și președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili a anunțat la Channel 24 că intenționează să se întoarcă în Ucraina, după ce a fost recent deposedat de cetățenia ucraineană. „Mă voi întoarce în Ucraina. Intenționez să trec frontiera cu un pașaport european. Nu am un alt loc de rezidență permanentă în Europa sau în altă parte. Toate bunurile pe care le posed sunt încă în Ucraina. Majoritatea prietenilor și partidul pe care îl am sunt acolo. Poimâine voi anunțat exact data reîntoarcerii mele”, a declarat Saakașvili.

Pe 27 iulie, Administrația Prezidențială de la Kiev a confirmat faptul că Saakașvili a fost deposedat de cetățenia ucraineană pe care o deținea. Pe 1 august, președintele Petro Poroșenko a semnat un decret pentru ridicarea cetățeniei lui Saakașvili, pe care tot el i-o înmânase în urmă cu câțiva ani. Motivul pentru care i s-a ridicat cetățenia ucraineană a fost legat de faptul că Saakașvili nu ar fi oferit informații corecte în momentul când a aplicat pentru cetățenie. El a fost acuzat că ar fi ascuns informații despre procedurile juridice începute împotriva sa de natura penală în Georgia.

Share our work

Rusia vrea să ajute PSRM și pe Igor Dodon, în cazul embargoului impus de Kiev pentru produsele alimentare care ar trebui să ajungă în Transnistria

Decizia recentă a autoritățile ucrainene de a interzice tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene a determinat o reacție virulentă din partea Moscovei. Rusia vrea ca dosarul transnistrean, implicit aceste probleme, să fie rezolvate de către președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon, cu sprijinul PSRM-ul, partid ce ar putea succede la guvernare în R. Moldova, în 2018. Într-un interviu pentru cotidianul Izvestia, președintele comisiei pentru CSI din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia se va implica în acest dosar și nu va privi în calitate de spectator instituirea unui control comun pe segmentul transnistrean al graniței moldo-ucrainene.

În argumentația lui Kalașnikov stă teză potrivit căreia, în regiunea transnistreană, există 200.000 de cetățeni ruși, pe care acesta îi numește „conaționali” și spune că Rusia nu va sta cu mâinile în sân. De altfel, noua doctrină militară a Rusiei autorizează intervenții militare externe, acolo unde există cetățeni ruși ce ar avea nevoie de ajutor dn partea Moscovei. „Noi (rușii -n.r.) suntem obligați să intervenim. La nivel parlamentar noi am pregătit o masă rotundă despre „Factorul ucrainean și influența acestuia asupra situației din Transnistria”, unde împreună cu colegii din Transnistria vom discuta problema punctelor de trecere”, spune Leonid Kalașnikov.

Moscova face deja calculele electorale necesare

Oficialul rus mai spune că autoritățile de la Kiev ar bloca canalele comerciale pe care le foloseau transnistrenii și nu ar fi interesate să rezolve problema pe cale pașnică. „Dacă partidul lui Dodon va acumula majoritatea la alegerile parlamentare de anul viitor, președintele Republicii Moldova va soluționa problema cu Transnistria. Acum trebuie să-i ajutăm pe Dodon și Vadim Krasnoselski (liderul administrației separatiste de la Tiraspol – n.red.), ceea ce noi în parlament încercăm să facem”, a adăugat oficialul de la Moscova.

Publicația rusă amintită mai scrie că, în cazul concretizării măsurilor gândite de Kiev și Chișinău speranțele transnistrenilor sunt legate de reluarea negocierilor în formatul 5+2, deoarece Rusia îI va putea determina pe ceilalți participanți rezolve problemele existente.

Tiraspolul denunță o blocadă economică

Presa de la Tiraspol a scris, duminică, că Ucraina a interzis tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene. Astfel, Responsabilul de agricultură din cadrul executivului regiunii separatiste, Eftimi Kovali, spune că Tiraspolul a fost informat printr-o scrisoare de Serviciul fitosanitar și veterinar al Ucrainei că produsele alimentare vor putea fi importate doar în baza unei coordonări prealabile cu Agenția pentru securitatea alimentelor a Republicii Moldova. „Având în vedere dependența noastră de furnizorii externi de produse alimentare problema este una foarte serioasă”, a spus Eftimi Kovali, precizând că interdicția ar putea viza inclusiv mărfurile alimentare produse în Ucraina, relatează novostipmr.com.

Declarațiile acestuia vin pe fundalul în care Chișinăul și Kievului au decis instituirea unui control comun la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, de pe segmentul transnistrean al frontierei. Aceștia au argumentat prin faptul că se dorește stoparea fenomenului de contrabandă cu această regiune, iar Tiraspolul invocă pierderi economice mari pentru regiunea separatistă.

Share our work
Turcia si Siria, pe picior de razboi

Turcia si Siria, pe picior de razboi

Turcia a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să ia măsuri contra Siriei pentru a o constrânge să oprească acţiunile agresive şi să respecte suveranitatea ţărilor vecine.
Solicitarea guvernului de la Ankara intervine în contextul în care miercuri seara obuze lansate dinspre teritoriul sirian au explodat în Turcia, omorând cinci persoane, într-un atac atribuit de presa turcă forţelor guvernamentale de la Damasc.”Turcia cere Consiliului de Securitate să ia măsurile necesare pentru a pune capăt actelor de agresiune şi pentru a asigura respectarea de către Siria a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi securităţii Turciei”, scrie ambasadorul turc la ONU, Ertugrul Apakan, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului de Securitate ONU, Gert Rosenthal.
NATO şi Naţiunile Unite au cerut Siriei să înceteze imediat orice acţiune agresivă împotriva Turciei.Într-o încercare de aplanare a conflictului, oficiali ai regimului sirian au exprimat condoleanţe familiilor care şi-au pierdut apropiaţii în incidentul de miercuri seara, anunţând deschiderea unei anchete pentru elucidarea circumstanţelor atacului.

Turcia a răspuns cu foc

Turcia a bombardat miercuri ţinte situate pe teritoriul sirian ca represalii la tirurile cu obuze venite dinspre Siria ce au provocat moartea a cinci civili într-o localitate situată în vecinătatea graniţei dintre cele două ţări, a anunţat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan.
„Acest atac a făcut obiectul unei riposte imediate a forţelor noastre armate (…) care au bombardat de-a lungul frontierei ţinte identificate prin radar”, a precizat Erdogan într-un comunicat dat publicităţii în cursul serii. Incidentul de miercuri este cel mai grav produs între cele două ţări de la distrugerea, în luna iunie, a unui avion militar turc de o rachetă siriană.

Siria: “condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”

Siria transmite condoleanţe “prietenilor” turci şi a anunţat că a deschis o anchetă asupra originii tirului de artilerie transfrontalier în care au fost ucişi cinci civili turci, a anunţat Omran Zoabi, ministrul sirian al Informaţiilor. „Părţile vizate studiază în prezent originea tirului împotriva Turciei”, a declarat ministrul sirian. „Siria prezintă sincere condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”, a declarat el. „Frontiera turco-siriană este lungă, iar Siria cere o cooperare pentru controlul frontierei”, a declarat ministrul sirian al Informaţiei.
Omran Zoabi a reiterat declaraţiile Damascului potrivit cărora Siria luptă „împotriva teroriştilor” susţinuţi din străinătate. Siria a acuzat în numeroase rânduri Turcia că antrenează şi finanţează grupări din cadrul opoziţiei armate faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad. „Există grupări străine care constituie un pericol nu doar la adresa securităţii naţionale siriene, ci şi la adresa securităţii regionale”, a declarat ministrul sirian. Fără să acuze în mod oficial rebelii de tirul de obuz lansat împotriva teritoriului turc, Zoabi a declarat că lansează un apel „ca frontiera să fie controlată şi ca rebelii să fie împiedicaţi să o traverseze”.

Ban Ki-moon cere Turciei să nu escaladeze situaţia

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut miercuri Turciei să menţină deschise toate canalele de comunicare cu Siria pentru a evita escaladarea tensiunilor între cele două state vecine, după ce obuze trase din Siria au căzut în Turcia şi au ucis cel puţin cinci persoane. Ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu l-a informat pe secretarul general al ONU, în cadrul unei convorbiri telefonice, miercuri, despre incidentul produs în sud-estul ţării, în apropierea graniţei cu Siria. Davutoglu a discutat, de asemenea, pe aceeaşi temă şi cu mediatorul internaţional pentru Siria Lakhdar Brahimi.
„Ban Ki-moon l-a încurajat pe ministru să menţină deschise toate canalele de comunicare cu autorităţile siriene, pentru a diminua orice tensiune ce ar putea apărea în urma incidentului”, a precizat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Martin Nesirky.

Reuniune NATO

Incidentul a generat şi o reuniune de urgenţă a ambasadorilor NATO, Turcia fiind membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ambasadorii statelor NATO au declarat că reuniunea de urgenţă s-a impus din cauza recentelor „atacuri agresive” ale Siriei la frontiera de sud-est a alianţei, fapt ce constituie, spun aliaţii, o flagrantă încălcare a dreptului internaţional şi un pericol clar la adresa securităţii unuia dintre aliaţi, respectiv Turcia.
Reuniunea a avut loc la cererea Turciei după tirurile de obuze dinspre Siria. Ambasadorii aliaţi au condamnat ferm atacurile, pe care le consideră o sursă de îngrijorare.  Statele membre NATO şi-au anunţat din nou solidaritatea cu Turcia şi faptul că vor continua să monitorizeze atent situaţia de la graniţa turco-siriană. În acelaşi timp, aliaţii i-au cerut Siriei să înceteze atacurile agresive la adresa unei ţări aliate şi să pună capăt încălcării flagrante a dreptului internaţional.
Întâlnirea şi discuţiile ambasadorilor NATO au avut loc pe baza articolului 4 al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede că orice ţară aliată poate cere consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independenţa şi securitatea ei sunt ameninţate. O reuniune asemănătoare a Consiliului Nord-Atlantic a avut loc în luna iunie, tot la cererea Turciei, după ce aviaţia siriană a doborât atunci un avion militar turcesc.

Share our work
Creste numarul de imigranti ilegali la frontiera dintre Turcia si Bulgaria

Creste numarul de imigranti ilegali la frontiera dintre Turcia si Bulgaria

Presiunea imigranţilor care încearcă să traverseze frontiera între Turcia şi Bulgaria s-a dublat în ultimele două luni, a declarat ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov.
El a adăugat că nu există un pericol iminent de un val mare de refugiaţi, dar că autorităţile trebuie să fie pregătite. În fiecare din ultimele două luni în Bulgaria au intrat cu circa 200-250 mai mulţi imigranţi ilegali faţă de lunile din prima jumătate a anului, a spus Ţvetanov pentru postul naţional de televiziune. În cele două centre de cazare temporară a imigranţilor din Liubimeţ şi Pâstrogor sunt cazaţi 280 persoane. Dacă numărul lor ar creşte la 420, ceea ce înseamnă 70% din capacitatea totală a centrelor, Bulgaria va trebui să aplice planul de acţiune în situaţii de criză care include construirea unei tabere de corturi.
Ţvetanov a mai spus că numărul poliţiştilor care patrulează la frontiera cu Turcia a fost mărit. Acesta a discutat recent cu omologul său turc înfiinţarea de patrule mixte de poliţişti din Bulgaria şi Turcia. Turcia se confruntă cu o situaţie de criză din cauza influxului de imigranţi din Siria. De aceea Ankara a decis recent să trimită acasă imigranţii din alte ţări, precum Libia şi Tunisia. O parte semnificativă dintre imigranţii care au ajuns în Turcia încearcă să treacă în Grecia, din această cauză frontiera între cele două ţări este securizată de misiunea europeană Frontex.

Share our work
Tratatul de frontiera dintre Romania si R. Moldova ar putea fi ratificat in 2012

Tratatul de frontiera dintre Romania si R. Moldova ar putea fi ratificat in 2012

Parlamentul de la Chişinău ar putea ratifica până la sfârşitul acestui an Tratatul privind regimul de frontieră dintre România şi Republica Moldova, a declarat luni Marian Lupu.
El a declarat că a discutat această chestiune şi cu cancelarul german Angela Merkel, pe care a anunţat-o că ratificarea acestui document reprezintă una dintre priorităţile sesiunii de toamnă-iarnă a legislativului. Potrivit oficialului, documentul semnat acum aproape doi ani nu a fost ratificat până acum din cauza unor „subiecte pur tehnice de procedură”, dar care au fost depăşite. „Din vara acestui an toate procedurile au fost aranjate şi noi suntem gata pentru ratificare”, a declarat Marian Lupu.
Semnarea acordului în 2010 a provocat scandal la Chişinău, dar Marian Lupu şi-a exprimat încrederea că ratificarea acestuia va fi votată de majoritatea parlamentară din legislativ. Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră a fost semnat la 8 noiembrie 2010, la Bucureşti, de fostul ministru român de externe Teodor Baconschi şi premierul Vlad Filat. Semnarea Tratatului a provocat scandal la Chişinău, atât din partea opoziţiei comuniste, cât şi din partea unor partide din Alianţa pentru Integrare Europeană. Fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu a declarat că acesta a fost semnat de Filat cu încălcarea normelor de procedură.
Tratatul este un document tehnic, care reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei, constituirea şi funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră,  modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat, desfăşurarea unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare şi de soluţionare a încălcărilor regimului de frontieră, cum ar fi trecerea nepermisă a graniţei sau deteriorarea semnelor de frontieră etc.

Share our work