Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Cancelarul-german-Angela-Merkel a binecuvântat opoziția de la Minsk

Lidera formală a opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, care a primit azil politic în Lituania, a solicitat ajutorul cancelarului german Angela Merkel pentru rezolvarea crizei din Belarus. Tihanovskaia i-a oferit lui Merkel o umbrelă în alb şi roşu, culorile devenite simbol al demonstrațiilor de protest față de rezultatele controversatului scrutin prezidențial. Opoziția contestă în stradă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acesta refuzând să cedeze puterea.

Sprijin occidental

„Le sunt extrem de recunoscătoare Germaniei şi tuturor partidelor germane care sprijină poporul belarus în lupta sa pentru libertate, în lupta sa pentru noi alegeri corecte şi transparente”, a spus ea după întâlnirea cu Merkel, care a durat 45 de minute.

Cancelarul german, care gestionează o relație deja tensionată cu liderul rus Putin, nu a făcut niciun comentariu.

Ulterior în cursul serii de marţi, partidul conservator aflat la putere, CDU, şi aliatul său bavarez, CSU, i-au dăruit opozantei din Belarus o bucată originală din Zidul Berlinului. Tihanovskaia a spus că acest artefact din timpul Războiului Rece este „un simbol al libertăţii”.

Apel la sancțiuni

Înainte de întâlnirea cu Angela Merkel, ea a făcut apel la ţările europene să menţină „presiunea”, în special prin „sancţiuni”, asupra regimului preşedintelui Lukaşenko.

Tihanovskaia a salutat recentele sancţiuni impuse de UE asupra cercului de apropiaţi al lui Lukaşenko, spunând că sunt „o victorie, chiar dacă doar una mică”. „Ţara noastră are nevoie de diferite tipuri de ajutor, însă avem în primul rând nevoie de o mediere pentru a începe dialogul cu autorităţile noastre, negocieri, aşa că sunt sigură că Angela Merkel va fi extrem de utilă în această situaţie”, a spus opozanta într-o conferinţă de presă.

„Trebuie să există presiune atât în interiorul ţării noastre, cât şi din exterior”, a mai afirmat lidera opoziţiei, în vârstă de 37 de ani şi exilată în Lituania de la alegerile prezidenţiale controversate de la 9 august.

„Presiunea internă e dată de manifestaţii, greve, mişcări cetăţeneşti. Presiunea externă e reprezentată de sancţiuni şi ajutor din partea ţărilor vecine”, a detaliat Tihanovskaia. „Le cerem tuturor liderilor să îşi facă vocea auzită în privinţa Belarusului”, a spus ea. „Bineînţeles, le cerem să extindă lista de sancţiuni, să nu îl recunoască pe Lukaşenko drept lider legitim sau să îl ajute financiar”, a explicat opozanta.

În opinia sa, „sancţiunile nu sunt decât începutul presiunii pe care ţările europene o pot exercita asupra regimului nostru, asupra lui Lukaşenko”.

Război diplomatic

Lituania îşi va rechema pentru consultări ambasadorul în Belarus, a anunţat recent Ministerul de Externe de la Vilnius. Această decizie intervine la trei zile după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

„Lituania îşi recheamă ambasadorul la Minsk pentru consultări”, a afirmat Ministerul lituanian de Externe într-un comunicat. Şeful diplomaţiei de la Vilnius, Linas Linkevicius, a declarat însă că doreşte păstrarea contactelor diplomatice la nivel de ambasadori.
Minskul acuză Vilniusul şi Varşovia că sprijină manifestaţiile care zguduie ţara după contestatele alegeri prezidenţiale de la 9 august.

În plus, Lituania a provocat furia regimului condus de Aleksandr Lukaşenko oferind refugiu liderei opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria la alegeri.

Recent, Belarusul a cerut Lituaniei şi Poloniei să îşi reducă numărul diplomaţilor în post la Minsk.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Sute de arestări

Poliţia din Belarus a arestat peste 300 de  persoane în timpul protestelor de duminică de la Minsk şi din alte oraşe din ţară, a anunţat luni Ministerul de Interne din fosta republică sovietică.

Zeci de mii de persoane au mărşăluit duminică prin centrul capitalei Minsk pentru a le cere autorităţilor să îi elibereze pe toţi „prizonierii politici”, determinând poliţia să folosească tunuri de apă împotriva lor.

La mişcarea de protest fără precedent din Belarus, declanşată de suspiciunile de fraudă masivă la alegerile prezidenţiale din 9 august, când preşedintele Aleksandr Lukaşenko, la putere de 25 de ani, a fost reales, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităţilor.

În această duminică, peste 100.000 de persoane, potrivit agenţiei de presă Interfax, au participat la Minsk la un marş dedicat ”prizonierilor politici”.

Putin, supărat pe europeni

Kremlinul este îngrijorat de sprijinul acordat de statele UE opoziției de la Minsk. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat omologului său francez Emmanuel Macron că orice încercare de a se amesteca în treburile unei ţări suverane este „inacceptabilă”.

„Poziţia de principiu” a Rusiei este că „toate încercările de a interveni în treburile interne ale unui stat suveran şi de a exercita presiuni asupra autorităţilor legitime sunt inacceptabile”, a declarat serviciul de presă de la Kremlin.

Conversaţia telefonică dintre cei doi şefi de stat a avut loc după întâlnirea de la Vilnius dintre preşedintele francez şi liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Falanga franceză

Emmanuel Macron urmăreşte o politică de dialog cu Rusia, poziţie care l-a pus uneori pe preşedintele francez în contradicţie cu aliaţii din UE. Recent însă, Macron a schimbat această politică, abordând linia mai dură a Germaniei, abordare care s-a vazut mai ales atunci partea franceză a descris otrăvirea opozantul rus Alexei Navalnîi drept un „act criminal”. În ceea ce priveşte dosarul Belarus, preşedintele Macron a promis că va contribui la medierea crizei politice.

„Obiectivul este o tranziţie paşnică, eliberarea celor care sunt în închisoare pentru opiniile lor politice şi organizarea alegerilor într-un cadru liber, sub supraveghere internaţională”, a declarat anterior şeful statului francez în Lituania, după întâlnirea cu Svetlana Tihanovskaia.

Preşedintele francez a încercat să clarifice recent scopul dialogului pe care doreşte ca UE să îl poarte cu Moscova. „Este ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectivă”, a declarat anterior Emmanuel Macron în cadrul vizitei efectuate în Letonia.

Preşedintele Macron a reamintit că relaţia cu Rusia „a devenit mai dură ca urmare a conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”.

„Am aplicat sancţiuni care au avut un efect redus”, a recunoscut şeful statului francez, care şi-a exprimat dorinţa unei „forme de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe o destabilizare a democraţiei noastre, precum şi o reglementare a conflictelor regionale, a celui din Ucraina în primul rând”. (N.G.)

Share our work
Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.

„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.

Conflict strategic

Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.

„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.

Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.

Negocieri și manevre

Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.

Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.

Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.

Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.

Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)

Share our work
Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

O criză socială și economică de proporții va începe în Franța datorită persistenței pandemiei, a declarat noul premier francez Jean Castex, în primele declarații publice după nominalizarea sa, citat de Bloomberg, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În marja vizitei la un important producător de semiconductori dintr-o localitate situată în apropierea Parisului, noul premier a menționat că Guvernul său va sprijini industriile amenințate de concurență și va lansa programe de creștere a numărului de locuri de muncă din economia franceză.

Acest politician cu un profil public discret, dar cu o importantă experiență în complicatul sistem birocratic francez, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ”se reinventeze”.

Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane. Acest pretext a oferit un motiv pertinent președintelui Macron pentru schimbarea unui rival prezidențiabil în devenire.

Mutare politică

Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut publicului larg, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează mass-media franceză.

Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş din sudul Franței, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.

Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial din 2022 fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.

Concomitent, actualul președinte de la Paris încearcă o relansare a politicii externe, printr-o implicare mai dură în atingerea propriilor obiective. Recentele declarații ale președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO sunt un etalon pentru nemulțumirea elitei politice franceze față de rolul actual jucat de Franța în sistemul economic și de securitate mondial. Demersurile pentru o deschidere față de Kremlin și ridicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse sunt semnale puternice ale efortului francez, stat nuclear și cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de creștere a importanței proprii pe arena politică internațională.

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Edouard Philippe, contracandidat?

În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19. ”Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile”, astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.

Analiști politici de la Paris au prorocit că fostul premier Edouard Philippe și-a pierdut locul datorită creșterii semnificative în popularitate în ultima perioadă față de președintele în exercițiu.

”Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic” cu cineva ”numit pentru a gestiona afacerile curente”, crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.

Moștenire incertă

Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ”quinquennat” n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.

După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ”vestelor galbene” sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ”se reinventeze”, conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.

”Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor”, a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională. Totuşi, ”direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă”, a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ”noul drum” pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri. Pentru acest ”guvern de luptă (…) vom avea puţine priorităţi”, a punctat Macron, acestea fiind ”relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene”. Este nevoie de ”chipuri noi”, de ”noi talente”, ”de personalităţi venite din orizonturi diferite”, a mai spus el. (Isac Mihai)

Share our work
„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.

Situație intolerabilă

„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.

„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.

Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.

Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.

Armata turcă, trimisă în Libia

Armata turcă, trimisă în Libia

Anchetă tardivă

Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.

Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.

Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Supărare à la Française

NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.

La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.

„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan

Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.

O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)

Share our work
Reopen.eu, răspunsul online comunitar la criza turismului

Reopen.eu, răspunsul online comunitar la criza turismului

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca cetățenii și rezidenții statelor comunitare care doresc să-şi petreacă vacanţa în alte ţări UE să vadă clar opţiunile de care dispun, a declarat vineri comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit mass-media de la Bruxelles, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.

Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va „centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.

La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă până acum anunţurile au fost făcute disparat de ţările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene pentru o mai mare coordonare a acţiunilor.

În Italia, ministrul de externe Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile vizitatorilor străini prin oferirea de „indicaţii unitare turiştilor” în toate regiunile.

În Franţa, premierul Edouard Philippe a avertizat joi că va aplica reciprocitatea dacă anumite ţări impun o perioadă de izolare de 14 zile francezilor.

Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de reconstrucţie economică, care prevede un fond de relansare de 750 de miliarde de euro. (N.G.)

Share our work