Tensiuni Azerbaidjan-Armenia: Franta face apel la calm

Tensiuni Azerbaidjan-Armenia: Franta face apel la calm

Franţa face apel la Azerbaidjan şi Armenia să nu recurgă la forţă în conflictul din Nagorno-Karabah, a declarat marţi Ministerul francez al Afacerilor Externe, precizând că o reuniune ministerială a celor două ţări este prevăzută la mijlocul lunii iunie, la Paris.
„Nu există o soluţie militară la conflictul din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Bernard Valero, după incidentele petrecute în ultimele zile la frontiera dintre cele două ţări, soldate cu opt morţi. Franţa „cere celor două ţări să nu recurgă la utilizarea forţei şi să respecte strict armistiţiul din 1994”. „O nouă întâlnire a miniştrilor de externe din Armenia şi Azerbaidjan şi a co-preşedinţilor Grupului de la Minsk este prevăzută pentru luna iunie la Paris, pentru a continua negocierile”, a anunţat purtătorul de cuvânt. Grupul de la Minsk, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joacă un rol de mediator, reunind Franţa, SUA şi Rusia.
Azerbaidjanul a acuzat marţi Armenia de uciderea a cinci soldaţi ai săi într-un incident petrecut la frontiera dintre cele două ţări, la o zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi fuseseră ucişi de azeri în cursul unei incursiuni în Nagorno-Karabah.
Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu reuşesc să se pună de acord cu privire la statutul teritoriului, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Share our work
Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.

Share our work
Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia

Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept „prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract „a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este „profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Share our work
Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat joi seara preşedintelui ales al Franţei, Francois Hollande, pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegeri, şi şi-a exprimat speranţa că într-o „nouă eră” în relaţiile turco-franceze.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat de asemenea, în timpul convorbirii telefonice, că speră ca „relaţiile turco-franceze vor fi de acum scutite de problemele artificiale care le afectează”. Sunt încrezător că o nouă eră se va naşte în relaţiile noastre, i-a dat asigurări premierul turc interlocutorului său.
Ankara speră să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Parisul odată cu plecarea de la putere a lui Nicolas Sarkozy, personalitate nepopulară în Turcia din cauza opoziţiei sale ferme faţă de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Într-o reacţie imediată la alegerea socialistului Francois Hollande, Erdogan şi-a exprimat speranţa că „noua perioadă din Franţa va fi foarte diferită de precedenta în relaţiile franco-turce”.
La sfârşitul anului 2011, premierul turc l-a acuzat pe Sarkozy că doreşte „să obţină sprijin electoral folosindu-se de ura muslumanilor şi a turcilor”, după votul în Franţa a unui text de lege care incriminează negarea genocidului armean, pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată. Textul a fost în cele din urmă cenzurat de Consiliul Constituţional.
În altă ordine de iedei, ambasadorul Franţei în Siria, Eric Chevallier, a anunţat că îi va vizita vineri pe sirienii care au găsit adăpost în taberele de refugiaţi create în sud-estul Turciei. Diplomatul francez se va deplasa la Kilis şi Islahiya, în apropierea frontierei cu Siria, pentru a demonstra „solidaritatea Franţei cu cetăţenii sirieni care şi-au găsit refugiu în aceste tabere”, se menţionează într-un comunicat difuzat în capitala turcă.

Share our work
Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.

Share our work