Moscova vrea sa se razbune pe Troica UE-FMI-BCE pentru periclitarea depozitelor rusesti din Cipru

Moscova vrea sa se razbune pe Troica UE-FMI-BCE pentru periclitarea depozitelor rusesti din Cipru

Premierul rus, Dmitri Medvedev

Premierul rus, Dmitri Medvedev

Rusia ar putea fi nevoita sa reanalizeze ponderea euro in rezervele bancii centrale de la Moscova, ca urmare a modului in care zona euro a actionat in privinta situatiei din Cipru, a declarat, joi, premierul rus, Dimitri Medvedev, relateaza NY Times. „As vrea sa dau un raspuns optimist, dar trebuie sa admit ca acesta este un motiv pentru a ne gândi”, a raspuns Medvedev la intrebarea daca problemele din Cipru sunt un motiv pentru reducerea rezervelor de euro ale bancii centrale, scrie agentia rusa Interfax. Circa 42% din rezervele valutare ale Rusiei, pe locul patru ca marime in lume, erau detinute in moneda europeana la inceputul acestui an. Rezervele totale ale Rusiei, incluzând aur si valuta, se ridicau la 537 miliarde de dolari la 1 ianuarie. „Sunt foarte multi bani, iar pentru noi, ca pentru oricare alta tara, predictibilitatea este importanta. Propunerea (de impunere a unei taxe pe depozite, n.r.) nu a fost doar imprevizibila, ci si o dovada de incorectitudine”, a spus Medvedev. Parlamentul cipriot a respins, marti, o taxa pe depozite bancare, conditie impusa de statele zonei euro pentru un pachet de imprumuturi externe de 10 miliarde de euro. Autoritatile au fost nevoite sa inchida bancile pâna marti, pentru a impiedica eventuale retrageri masive de depozite. „Daca se poate face in Cipru, de ce nu si in Spania, Italia sau alta tara unde sunt probleme cu finantele? Mâine vor incepe confiscarea de depozite in aceste tari. Este un motiv sa ne gândim”, a spus el. Medvedev a afirmat, miercuri, ca UE s-a comportat „ca un taur intr-un magazin de portelanuri” si a asemanat propunerile liderilor europeni pentru Cipru cu confiscarile din perioada sovietica. In paralel, Parlamentul cipriot pregateste o lege al carei scop va fi sa opreasca iesirea de capital din tara, in contextul negocierilor pentru stabilizarea finantelor tarii si dupa respingerea taxei pe depozite bancare, conditie impusa de zona euro in schimbul unui pachet de imprumuturi externe. Guvernul cipriot a reluat negocierile cu Troica, dar discuta un posibil sprijin si cu Rusia, care a imprumutat tarii 2,5 miliarde de euro in urma cu doi ani.

Share our work
FMI  pune la dispozitia R Moldova 59,6 milioane de euro

FMI pune la dispozitia R Moldova 59,6 milioane de euro

Fondul Monetar Internaţional a anunţat marţi că pune suplimentar la dispoziţia Republicii Moldova 59,6 milioane de euro în cadrul ajutorului financiar acordat Chişinăului.
Această sumă corespunde celei de-a şasea tranşe dintr-o dublă facilitate de credit pe trei ani, acordată autorităţilor de la Chişinău în ianuarie 2010 şi prevăzută să urce până la 440,3 milioane de euro, a informat FMI într-un comunicat. Unda verde din partea FMI pentru această tranşă ridică la 381,2 milioane de euro totalul pe care Moldova poate să-l retragă dacă este necesar.
Fondul subliniază că autorităţile Republicii Moldova au redus deficitul bugetar de la 6,3% în 2009 la 2,4% la sfârşitul lui 2011, dar atrage atenţia că însănătoşirea finanţelor publice a încetinit din cauza reducerii veniturilor la buget pe fondul atenuării creşterii economice, a facilităţilor fiscale, dificultăţilor în colectarea taxelor şi impozitelor, precum şi a angajării unor noi cheltuieli. „Autorităţile moldovene au pus în aplicare măsuri de corecţie pentru a menţine obiectivul de a reduce deficitul bugetar înscris în programul economic”, în schimbul asistenţei din partea Fondului, se menţionează în comunicatul amintit. Potrivit FMI, creşterea economică a ţării urmează să se redreseze în cel de-al doilea semestru şi să atingă 3,5% pe întreg anul în curs, sub nivelul din 2011 (6,4%).

Share our work
FMI  pune la dispozitia R Moldova 59,6 milioane de euro

FMI merge in Ucraina

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va trimite în septembrie o misiune în Ucraina, o ţară căreia i-a suspendat ajutorul după ce ea s-a lăsat cu greu să pună în aplicare măsuri de austeritate bugetară.
„La cererea autorităţilor ucrainene, o misiune a FMI se va duce în Ucraina în septembrie pentru a evalua programul bugetar al guvernului”, a declarat un purtător de cuvânt al Fondului într-un scurt comunicat. El nu a făcut alte precizări cu privire la calendarul acestei vizite. Ucraina, care se căzneşte să obţină un ajutor suficient de la FMI, a fost nevoită să se împrumute luna trecută cu o sumă record de 2 miliarde de dolari la o rată anuală de 9,25%. Acest împrumut era destinat să refinanţeze creditele contractate mai devreme şi să finanţeze deficitul bugetar al fostei republici sovietice.
Guvernul ucrainean negociază fără succes reluarea unui împrumut de la FMI, care a blocat ajutorul Kievului după ce acesta a respins punerea în aplicare a unor măsuri de austeritate cerute de Fond. Negocierile se împiedică mai ales de preţul la gaze pentru consumatori pe care autorităţile refuză să îl crească odată cu apropierea alegerilor parlamentare la sfârşitul lunii octombrie. FMI i-a acordat Ucrainei o linie de credit de 15,3 miliarde de dolari în iulie 2010. Din acest împrumut scurt până la sfârşitul anului 2012, Fondul nu a pus la dispoziţia Kievului decât primele două tranşe, în total de 3,4 miliarde de dolari.

Share our work
Turcia isi face loc in bordul executiv al FMI

Turcia isi face loc in bordul executiv al FMI

Turcia si Polonia vor avea, in premiera, membrii in board-ul executiv al Fondului Monetar International (FMI), in conformitate cu un acord politic convenit recent, relateaza WSJ. Cele doua tari vor detine, prin rotatie cu alte state, cate un loc in conducerea FMI. Acordul subliniaza procesul de transfer al puterii in sistemul economic si financiar mondial catre economiile emergente. Cresterea influentei Poloniei si Turciei la FMI va eroda puterea de vot a Europei de Vest, dupa ce statele cu economii emergente s-au angajat sa suplimenteze substantial resursele Fondului, pentru a combate criza datoriilor de stat din zona euro. „Este un pas important catre cresterea rolului economiilor emergente in board si in procesul decizional”, a afirmat pentru WSJ un oficial FMI. Un alt oficial a descris noul acord privind membrii board-ului executiv drept „o mare reforma a FMI”. „Sunt intr-adevar primele miscari din partea Europei de a renunta la o parte din putere, de a o transfera pietelor emergente”, a spus el. Dupa implementarea planului, Statele Unite si Europa vor continua sa aiba majoritate in conducerea FMI. Odata cu cresterea semnificativa a „greutatii” statelor emergente in eocnomia globala si cu majorarea contributiilor acestor tari la FMI, mai ales avand in vedere ca, in ultimii ani, cea mai mare parte din imprumuturile acordate de Fond au mers catre Europa, tarile in dezvoltare cer mai multa influenta in luarea deciziilor importante care vizeaza economia mondiala. China, India, Rusia si Brazilia au obtinut deja locuri in consiliul executiv al FMI, format din 24 de membri. Potrivit acordului politic recent, Belgia si Olanda vor avea un singur membru, prin rotatie, in board-ul FMI, iar Turcia isi va imparti scaunul cu Austria, Ungaria si Cehia. Polonia va imparti un loc cu Elvetia.

Share our work
Ucraina. FMI cere majorarea pretului gazelor

Ucraina. FMI cere majorarea pretului gazelor

Fondul Monetar Internaţional a cerut din nou vineri Ucrainei să majoreze preţul gazelor naturale, unul dintre punctele recurente de fricţiuni cu această ţară a cărei asistenţă financiară este blocată de mai multe luni.
Statele membre ale FMI „au cerut autorităţilor să majoreze progresiv preţul gazelor naturale şi al încălzirii”, a menţionat Fondul într-un comunicat, lansând un apel pentru o reformă „globală” a sectorului energetic din Ucraina cu scopul de „a câştiga independenţa energetică”. FMI a formulat în repetate rânduri această recomandare care a fost respinsă sec de Ucraina. Potrivit Kievului, chestiunea preţului gazelor naurale a determinat FMI să-şi întrerupă ajutorul.
Nemulţumit din cauza lipsei reformelor, FMI nu a achitat decât 3,4 miliarde dolari din ajutorul pentru Ucraina, în timp ce Kievul a primit în iulie 2010 o linie de credit în valoare de 15,3 miliarde dolari până la sfârşitul lui 2012. În comunicatul dat publicităţii vineri. FMi nu menţionează nicio deblocare a ajutorului. Nu face nicio aluzie directă la această dispută şi chiar salută o serie de „progrese” înfăptuite de guvernul ucrainean (reforma sistemului de pensii, noul cod al impozitelor şi al vămilor).
Fondul îşi exprimă totodată mulţumirea pentru planurile adoptate de Kiev în vederea „reducerii expunerii sistemului bancar la riscul de schimb valutar” şi felicită guvernul ucrainean pentru că a pus în aplicare „un mediu propice afacerilor şi că a atras investiţii”.

Share our work