ANALIZĂ: Republica Moldova, într-o perpetuă democratizare hibridă – cifrele care bat corupția endemică numai pe hârtie
Premierul R. Moldova, Pavel Filip, prezentând raportul de activitate al cabinetului său pe 2017, în Parlamentul de la Chișinău
Republica Moldova a fost întotdeauna țara constrastelor, dar a aceleiași constante și anume corupția. De aproape 27 de ani, R. Moldova se luptă să își demonstreze funcționalitatea ca stat, dar între timp circa o treime din populația a emigrat deja din țară, în special tinerii și odată cu ei forța de muncă activă.
Pe acest fundal, premierul R. Moldova Pavel Filip, a prezentat raportul de activitate al guvernului de la Chișinău pe anul 2017. De multe ori, acesta a fost acuzat că aplică principii din afaceri pe un calapod administrativ de țară, fapt care nu coincide mereu cu nevoile societății.
Din punct de vedere al cifrele, semnele sunt îmbucurătoare, dar cel mai problematic este faptul că principiile din business nu pot fi aplicate și atunci când vine vorba de eradicarea corupției sau libertatea de exprimare. Aici trebuie să existe voință politică pentru a reforma un sistem putred de sus până jos și aservit politicului.
La capitolul justiție, deși încrederea este una foarte mică, premierul Pavel Filip a declarat, vineri, în Parlamentul de la Chișinău că unele lucruri s-au îmbunătățit.
„Sondajele ne arată că în ultimii doi ani încrederea cetățenilor în justiție a crescut de 3 ori până la 24%”, a spus premierul. Cu toate acestea, el a recunoscut că există o stare de dezamăgire în rândul cetățenilor privind justiția și combaterea corupției, pe care de altfel o împărtățește și el.
Apoi, Filip a reluat promisiunile privind lupta și eforturile care se vor depune pe mai departe pe palierul justiției și a luptei anti-corupție.
Finațare tăiată
În Octombrie 2017, UE anunța că va opri finanțarea de 28 de milioane de euro destinată proiectelor legate de reformarea jsutiției. Anterior, banii europeni veniți pe acest palier au ajutat doar la modernizarea clădirilor instanțelor și dotarea lor cu aparatură.
„UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat faptul că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în perioada 2014-2015. Cu o alocare insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost realizate. Ca urmare, progresul nu a fost suficient”, se menționa într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.
La circa două săptămâni distanță, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, a scris un comentariu pe pagina oficială a Comisiei Europene în care afirmă că R. Moldova a făcut progrese în ceea ce privește abordarea violenței domestice, dar trebuie să facă mai multe în domeniul reformării justiției.
„În pofida reformelor întreprinse până în prezent, sunt necesare eforturi susținute în continuare pentru a aborda deficiențele din sectorul justiției, a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și a restabili încrederea publică”, a scris Nils Muižnieks în comentariul plasat pe pagina web a Consiliului Europei.
Recunoscând eforturile de reformare a serviciului de urmărire penală, inclusiv prin adoptarea unei noi legislații, comisarul s-a arătat îngrijorat de rapoartele persistente privind părtinirea procurorilor în procedurile judiciare și de cazurile de intimidare și hărțuire a avocaților.
De asemenea, dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental al omului, iar principiul egalității armelor trebuie respectat, afirma atunci comisarul Consiliului Europei. Potrivit lui, persoanele acuzate de infracțiuni ar trebui să beneficieze de prezumția de nevinovăție și de o apărare juridică de calitate.
Nu în ultimul rând, Nils Muižnieks a acuzat utilizarea excesivă a detenției în stare de arest preventiv, care a fost identificată drept o problemă-cheie în ceea ce privește R. Moldova în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În așteptarea voturilor
De atunci au trecut șase luni, iar guvernul Filip nu a întreprins mai nimic în această privință.
Acest trend de reformă a justiției trebuie să dea mai mult de gândit la Chișinău, UE fiind decisă să nu mai accepte compromisuri în acest sens de la nimeni, nici măcar cu țările membre.
Proiectul viitorului cadru financiar al UE va prevede un nou mecanism de a penaliza ţările – mai ales cele foste comuniste – ale căror guverne încalcă regulile UE privind asigurarea independenţei sistemului judiciar şi statul de drept. Statele respective ar putea fi supuse unei tăieri a finanţărilor de la bugetul comunitar.
Săptămâna trecută, membrii Comisiei Europene s-au reunit pentru a conveni proiectul viitorului cadru financiar multianual 2021-2027 care este de aşteptat să dea naştere unor dezbateri intense între statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu modalităţile de finanţare a deficitului financiar cauzat de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit Reuters.
Astfel, autoritățile de la Chișinău ar trebui să se facă cât mai rapid reformele din domeniul justiției și a asigura a statului de drept și lupta anticorupție, deoarece UE a spus-o clar în repetate rânduri că de asta depinde soarta ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de la Bruxelles.
În acest timp, guvernarea a părut mai degrabă preocupată să schimbe sistemul de vot într-unul mixt pentru a-și spori șansele de intrare în Parlament, fără să ia în considerare avertismentele dure venirea de la instituțiile afiliate UE.
Guvernarea actuala de la Chișinău nu pare interesată să demareze lucrurile pentru a primi cele 100 de milioane din două considerente majore: primul ar fi legat de acest sistem de vot mixt care favorizează PD-ul, iar al doilea ar fi legat de faptul că primele tranșe al putea veni prea tărziu, astfel că nu ar putea fi folosite de actuala guvernare, care este posibil să nu mai aibă continuitate după alegerile parlamentare din noiembrie 2018.
În plus, guvernul Filip mizează și pe faptul că UE ar trebui să dea un semnal puternic de susținere în preajma alegerilor și să verse oricum banii în conturile de la Chișinău. O astfel de atitudine blazată și machiavelică denotă lipsă de interes real în slujba cetățeanului.
Cifrele de pe hârtie
Deși cifrele prezentate de Filip în raportul de activitate arată bine pe hârtie, acestea sunt totuși prea mici ca să se resimtă și în nivel de trai al cetățenilor.
„Aceste acțiuni și decizii pe care le-am luat pentru a stimula economia au produs și efecte. Am reușit anul trecut o creștere economică de 4,5%, salariul mediu pe economie a crescut cu 12%, până la 5.700 lei, iar anul acesta a trecut de 6.000 de lei. Da, știm că situația încă nu este nici pe departe așa cum ne-am dori. Dar datele ne arată că economia își revine.
În 2017 exporturile au crescut cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Doar în primele trei luni ale acestui an, exporturile au crescut cu o treime. Aceste evoluții pozitive ne-au permis să solicităm Uniunii Europene majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeană.
Ceea ce a omis însă să spună Pavel Filip este că aceste reforme în domeniul economic, care au dus la aceste creșteri, nu sunt numai efortul singular al cabinetului pe care îl conduce, ci se datorează în mare parte și Fondului Monetar Internațional, care a impus o serie de condiții și programe de tăieri ale unor cheltuieli parazitare în sectorul de stat. De asemenea, infuzia de capital de la IMF și UE în ultimii ani au condus inevitabil la aceste creșteri.
Gestionarea acestui proces nu ar trebui prezentat unilateral, ci mai degrabă ca un efort conjugat al mai multor parteneri occidentali ai R. Moldova, tot aceea care țin această țară pe linia de plutire de și mai muți ani.
Hibrizii pseudo-democrației
De asemenea, ca și condiție pentru împrumut de la FMI, Guvernul a fost obligat să pună la treabă Banca Națională a Moldovei pentru a reforma sistem bancar putred din R. Moldova prin care s-au spălat în ultimii ani, conform investigațiilor jurnaliștilor OCCRP, circa 20 de milioarde de dolari americani, bani negri ai mafiei ruse prin diverse circuite complexe.
La acest lucru a contribuit și sistemul judiciar la fel de corupt din R. Moldova perpetuat de-a lungul anilor de toate guvernele de la Chișinău.
Același sistem bancar și complicitatea directă sau tacită a politicienilor a permis sustragerea și trimiterea în afara țării a circa 1 miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul R. Moldova, între anii 2012-2014, dar cu precădere înaintea alegerilor parlamentare din 2014.
Acest lucru ar trebui să pună în gardă vigilența tuturor autortiăților interne și internaționale în pragul acestor alegeri din noiembrie 2018 pentru evitarea unui „tun de ultim moment” similar celui din 2014.
Chiar dacă este animată de o politică pragmatică, guvernarea de la Chișinău încă nu are curaj să depolitizeze și să facă reforme reale pentru a construi instituțiile puternice și independente, care să nu funcționeze la comanda puterii politice a momentului. Aici este cheia succesului de la Chișinău, una pe care cu toții o cunosc, dar nu vor să o folosească.
În tot acest timp, R. Moldova a degradat în topurile democrației ale Freedom House, ajungând astăzi la noțiunea de „regim hibrid”, următorul pas fiind dictatura. Ori, este greu de crezut că o țară cu „regim hibrid” cu probleme pe partea de justiție și stat de drept poate fi parte a UE în viitorul apropiat. Acest fapt cât se poate de real și ar trebui să fie luat în calcul de următorul guvern pro-european care va prezenta un raport de activitate la Chișinău.
Răzvan Iorga
Anticipam într-un editorial precedent că ceea ce face Germania în privința Republicii Moldova nu miroase deloc a negocieri, ci a impunere. Una asupra unui stat supus presiunilor din toate părțile și care ar vrea să mulțumească și capra și varza. Ceea ce este însă mai grav este combinația între ascensiunea populismului intern din unele țări din Europa și mutarea atenției de pe crizele interne pe probleme din exterior. Acest lucru îl face și Germania prin acțiunile șefului diplomației, Frank-Walter Steinmeier. Cel care a venit să bată cu pumnul în masa Chișinăului pentru a accepta condițiile separatiștilor transnistreni. Unele care, de facto, nu fac decât să întărească „statalitatea” regiunii. Un fel de aplicare forțată a planului rusesc Kozak. Unul al federalizării pe care și Germania l-a susținut mereu mai mult sau mai puțin vocal. Diferența constă acum în rocada pe care Germania o face cu Rusia. Pentru a fi mai bine primit la Chișinău, Berlinul a preluat rolul de solist în acest concert politic cu sunete stridente, lăsând Moscova la acompaniament.