de Anatol Terzi | iul. 28, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova vor sa-si fortifice prezenta militara in Marea Neagra. Presedintele rus Vladimri Putin a declarat duminica faptul ca intarirea capacitatilor Flotei din Marea Neagra este una dintre principalele prioritati ale Rusiei. Declaratiile au fost facute la Severodvinsk (nord) unde a participat la ceremoniile ocazionate de Ziua marinei ruse, potrivit RIA Novosti. „Printre prioritatile noastre figureaza, in special, intarirea capacitatii de lupta a Flotei ruse din Marea Neagra”, a subliniat seful statului rus intr-un discurs, pe care l-a rostit de la bordul crucisatorului „Amiral Kuznetov”, nava amiral a marinei ruse. ‘Vom reinnoi navele si vom desfasura o infrastructura militara si sociala moderna’, a spus presedintele Putin. „Anul trecut, 26 de nave au fost puse la apa, dintre care sape au fost livrate marinei. Submarinele strategice (dotate cu rachete nucleare) Iuri Dolgoruki si Aleksandr Nevski au devenit functionale”, a indicat Putin, adaugand ca acest efort de modernizare a bazei tehnice a marinei ruse va continua.
Alte 60 de nave sunt in prezent in proces de constructie, urmand sa fie demarata totodata constructia altor 11 nave. De altfel, Rusia se pregateste sa cumpere doua nave de tip Mistral, inzestrate cu tehnogie NATO din Franta. Flota rusa din Marea Neagra a fost fondata de printul Grigori Aleksandrovici Potiomkin in 13 mai 1783 impreuna cu portul Sevastopol, baza sa principala de dislocare, si a avut un rol extrem de important dupa ce Moscova a anexat Crimeea (peninsula ucraineana) in luna martie, actiune ce a cauzat o criza fara precedent in relatiile dintre Rusia si Occident dupa incheierea ‘razboiului rece’.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia este interesată de modernizarea Flotei sale la Marea Neagră, lucru care nu poate fi făcut fără acordul Kievului. Ucraina speră că ar putea negocia în context o reducere a preţului la gaz.
Faptul că negocierile privind modernizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Neagră ar putea fi finalizate până la sfârşitul anului a fost anunţat încă în iulie de comandantul flotei, contraamiralul Aleksandr Fedotenkov. Problema a apărut deoarece în acordurile iniţiale, semnate în 1997, era stipulat că înlocuirea tehnicii cu una nouă poate avea loc doar cu acordul părţii ucrainene şi într-un format care să nu ducă la înlocuirea tipurilor şi claselor de arme existente cu altele diferite. În acel moment se vorbea despre retragerea Flotei Ruse până în 2017 şi din acest motiv părţile nu-şi făceau planuri pe termen foarte lung, scrie prsa rusă.
Însă, începând din 2010, când au fost semnate acordurile de la Harkov, situaţia s-a schimbat: prezenţa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungită până în 2042, cu posibilitatea prelungirii şi mai mari a acordului. A început să se pună acut problema privind înlocuirea navelor şi tehnicii învechite cu modele noi. Flota de la Marea Neagră, care se transformă într-un morman de fiare vechi, nu mai poate să-şi onoreze principalul obiectiv: să asigure interesele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagră şi Marea Mediterană. Schimbarea modelelor învechite cu unele de acelaşi tip, chiar dacă în stare de luptă, ar fi inutilă. De aceea, partea rusă a luat cursul spre o înnoire calitativă a Flotei de la Marea Neagră.
Noi submarine
Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a dat de mai multe ori publicităţii planuri ample privind întărirea Flotei de la Marea Neagră, însă toate aceste planuri se loveau de necesitatea obţinerii unei permisiuni din partea Ucrainei. La rândul său, Kievul tărăgăna negocierile, fără a refuza direct partea rusă, însă făcând aluzie la necesitatea unor concesii de răspuns: de exemplu, în problema reducerii preţului la gaz.
În prezent, la baza Flotei de la Marea Neagră există un submarin învechit, iar ministerul Apărării al Federaţiei Ruse planifică să aducă în locul lui şase noi modele de tip 636. Primul dintre noile submarine ar urma să fie gata spre sfârşitul lui 2013. Părţii ucrainene i se cere să permită majorarea cantitativă a acestui tip de tehnică, iar aceasta îi oferă Kievului posibilităţi pentru negocieri cu Moscova.
Vara aceasta, Curtea Constituţională a Ucrainei i-a redat parlamentului dreptul de a denunţa acordurile internaţionale. Opoziţia ucraineană şi-a declarat ferm intenţia de a anula acordurile de la Harkov, în condiţiile în care doar Rusia câştigat din semnarea lor, consolidându-şi prezenţa la Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană a pierdut: în pofida reducerii de 100 dolari pe mia de metri cubi prevăzută în acorduri, preţul la gaz se majorează constant.
de Anatol Terzi | aug. 2, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Planurile Rusiei de a amplasa elemente ale flotei sale maritime militare în Cuba, insulele Seychelles şi în Vietnam nu constituie o ameninţare strategică pentru interesele SUA, consideră analiştii.
Acesta este un pas mai degrabă politic decât militar, într-o perioadă în care preşedintele rus Vladimir Putin continuă să conteste supremaţia SUA, mai ales în contextul crizei siriene, scrie presa americană. Este adevărat că Rusia are 300 de nave, tot atâtea câte are flota maritimă militară a SUA. Cu toate acestea, navele militare ruseşti învechite nu sunt atât de moderne precum crucişătoarele şi torpiloarele americane. Kremlinul are doar un purtător de rachete, în timp ce Washingtonul are 11 purtătoare de rachete nucleare şi grupuri de atac, capabile de ofensive de anvergură. Moscova trimite doar puţine nave în afara apelor sale teritoriale; Pentagonul, dimpotrivă, îşi ţine întotdeauna o pătrime din flota sa pe mare, subliniază cotidianul.
Rusia încearcă să se etaleze ca o mare putere mondială, însă în realitate importanţa sa strategică este în scădere, afirmă profesorul James Russell de la Naval Postgraduate School din Monterey, California. În opinia sa, Rusia, ca de altfel şi fosta Uniune Sovietică, nu a avut niciodată potenţial pentru o adevărată „proiecţie de forţe” în mări îndepărtate. La rândul său, analistul american Norman Polmar declară că „la ora actuală flota maritimă militară este singura forţă cu ajutorul căreia Putin poate demonstra că Rusia rămâne o putere mondială”. „Putin nu-şi poate trimite nicăieri armata şi nici avioanele, deoarece nu are drept de survol asupra teritoriilor altor ţări”, explică Polmar.
De altfel, Rusia îşi foloseşte deja flota maritimă pentru a da „semnale” SUA: în 2011 un crucişător nuclear a ajuns în Venezuela, iar navele ruseşti intră periodic în apele teritoriale ale Cubei. Cu toate acestea, flota maritimă militară a Rusiei se află „într-o situaţie foarte proastă, din cauza problemelor financiare: are foarte puţine nave şi submarine bune pentru exploatare, întregul program rusesc pentru construcţia de nave maritime este mult în urma graficului stabilit, iar şantierele navale par abandonate”, constată Polmar.
de Anatol Terzi | iul. 19, 2011 | Asia Centrală, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Armata iraniană intenţionează să trimită vase de război în Oceanul Atlantic, a informat marţi agenţia locală de ştiri FARS. De asemenea, Teheranul instalează noi centrifuge mai rapide în uzinele sale de îmbogăţire a uraniului. „O flotă din cadrul armatei va fi trimisă în Atlantic”, a declarat pentru agenţia de ştiri comandantul forţei navale iraniene, contraamiralul Habibollah Sayyari, care a precizat că aşteaptă să primească aprobarea definitivă pentru desfăşurarea operaţiunii. Sayyari a indicat că va urmări acţiunea de trimitere a vaselor de război şi a submarinelor iraniene în apele internaţionale, atît în Marea Mediterană, prin canalul Suez, cît şi în Oceanul Indian, iar apoi în Atlantic. La începutul acestei luni, un submarin iranian produs în această ţară s-a întors dintr-o misiune de două luni, timp în care a avut ca sarcină principală supravegherea actelor de piraterie în zona Somaliei. Aceasta a fost prima operaţiune realizată „cu succes” de un submersibil provenit din Iran în apele internaţionale, au informat autorităţile militare.
Noi centrifuge nucleare
Iranul a început instalarea de noi centrifuge mai rapide în uzinele sale de îmbogăţire de uraniu, a anunţat marţi Ministerul de Externe, precizând că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a fost „informată”. „Activităţile noastre nucleare paşnice continuă cu instalarea de noi centrifuge mai rapide şi mai eficiente. Le-am declarat (AIEA) care surpaveghează aceste activităţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ramin Mehmanparast, în cadrul conferinţei sale de presă săptămânale. Săptamâna trecută, Iranul a anunţat că se pregăteşte să instaleze în buncăre subterane sisteme de centrifugare destinate îmbogăţirii uraniului, ceea ce alimentează preocuparea Occidentului, au indicat miercuri surse diplomatice de pe lângă Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Pregătiri în acest sens sunt în curs de desfăşurare la fabrica Fordow, situată într-o zonă muntoase de lângă oraşul sfânt şiit Qom, unde vor fi transferate instalaţii de îmbogăţire a uraniului, cu scopul de a le ţine la adăpost de eventuale atacuri aeriene externe. În iunie, Iranul a anunţat că va muta de la Natanz la Fordow instalaţiile pentru producerea uraniului îmbogăţit 20%, insistând că-şi va tripla capacitatea în domeniu, în replică la acuzaţiile Occidentului că Teheranul dezvoltă un program nuclear militar, sub masca unui proiect civil. Iranul neagă încontinuu acuzaţiile Occidentului, insistând asupra dreptului său de a deţine tehnologie nucleară pentru scopuri strict paşnice.
de Marian Petru | apr. 22, 2010 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia are conturată o nouă ofensivă diplomatică ce îi vizează pe vecinii săi de la vest şi nu numai. Exemplele sunt multiple, unul dintre acesta este şi recunoaşterea parţială, în cazul Poloniei, a masacrului de la Katyn. De dată mai recentă însă este acordul privind menţinerea bazei navale ruse în Ucraina, semnat miercuri de preşedinţii rus, Dmitri Medvedev, şi ucrainean, Viktor Ianukovici. Potrivit preşedintelui rus, acordul acoperă o perioadă de 25 de ani, dar acesta nu a precizat dacă extinderea va intra în vigoare în acest an sau la expirarea acordului actual. În schimb, Medvedev a anunţat o scădere substanţială (30 la sută) a preţului gazului facturat Ucrainei.
În presa rusă înţelegerea este văzută ca o reuşită a Kremlinului. Acordând Ucrainei o reducere a preţului la gaz, Rusia o obţinut o concesie geopolitică la care nici nu visa cu ceva vreme în urmă. În primul rând, a rezolvat rapid problema menţinerii flotei în Crimeea şi poate să nu se grăbească cu construcţia unei noi baze puternice la Novorossiisk, iar în al doilea rând, contractul încheiat miercuri închide drumul Kievului spre NATO, având în vedere că Alianţa nu acceptă state pe teritoriul cărora se află baze militare străine, explică ziarul Kommersant.
Înţelegând că, în Ucraina, nu toţi aprobă o asemnea perspectivă, Moscova s-a străduit să se asigure că ratificarea acordului privind flota la Marea Neagră nu va fi pusă în pericol. Potrivit Kommersant, la insistenţa Federaţiei Ruse, condiţia reducerii cu 30% a preţului pentru gazul furnizat Ucrainei este inclusă nu în documentele referitoare la gaz, ci chiar în acordul privind flota la Marea Neagră, prin care se prelungeşte prezenţa acesteia în Crimeea până în 2042. Prin urmare, dacă nu va exista acord referitor la flotă, nu va exista nici reducerea preţului gazelor.
‘Discountul de la Sevastopol’ titrează cotidianul Vremea Novostei, afirmând că banii pierduţi de Rusia ca urmare a reducerii preţului la gazul pentru Ucraina nu vor fi plătiţi de ‘însăşi corupţia din domeniul gazelor’, ci de bugetul de stat, întrucât guvernul va scuti Gazprom de o taxă de export în valoare de 3 miliarde de dolari în 2010 şi de la plata unei sume până în 4 miliarde în fiecare din anii următori. Flota rusă va putea rămâne pe teritoriul Ucrainei până în 2042, reducerile preţului la gaz sunt valabile până în 2019, deci negocierile dintre cele două ţări pot fi reluate într-un interval nu foarte îndepărtat din perspectivă istorică, mai comentează publicaţia.
De adăugat că Preşedintele Dumei de stat, Boris Grâzlov, a afirmat că la 27 aprilie, adică marţea viitoare, va fi posibilă ratificarea simultană a acordurilor – de către forul legislativ rus şi Rada ucraineană.
Autoritatile de la Moscova vor sa-si fortifice prezenta militara in Marea Neagra. Presedintele rus Vladimri Putin a declarat duminica faptul ca intarirea capacitatilor Flotei din Marea Neagra este una dintre principalele prioritati ale Rusiei. Declaratiile au fost facute la Severodvinsk (nord) unde a participat la ceremoniile ocazionate de Ziua marinei ruse, potrivit RIA Novosti. „Printre prioritatile noastre figureaza, in special, intarirea capacitatii de lupta a Flotei ruse din Marea Neagra”, a subliniat seful statului rus intr-un discurs, pe care l-a rostit de la bordul crucisatorului „Amiral Kuznetov”, nava amiral a marinei ruse. ‘Vom reinnoi navele si vom desfasura o infrastructura militara si sociala moderna’, a spus presedintele Putin. „Anul trecut, 26 de nave au fost puse la apa, dintre care sape au fost livrate marinei. Submarinele strategice (dotate cu rachete nucleare) Iuri Dolgoruki si Aleksandr Nevski au devenit functionale”, a indicat Putin, adaugand ca acest efort de modernizare a bazei tehnice a marinei ruse va continua.