de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
S-400, de veghe în Crimeea
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Peste 32 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Anterior, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Vitalie Goncearov | iul. 1, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Submarinul „Zaporojie”, mandria Flotei Militare a Ucrainei
În Ucraina a fost terminata reparația a submarinului „Zaporojie”, singurul submarin al Flotei Militare ucrainene, proces care a durat ani de zile. „Toate contractele încheiate pentru reparația navei au fost îndeplinite. Toate testele au fost încheiate cu succes, iar echipajul poate se purceadă la executarea sarcinilor”, a declarat comandantul Flotei Militare din Ucraina, Iurii Ilin. În viitorul apropiat submarinul va praticipa la manifestațiile dedicate Zilei Flotei în Ucraina. Comandantul flotei a ținut să mulțumească colaboratorilor șantierului naval din Sevastopol al Flotei Mării Negre a Rusiei, în care pentru mulți ani s-a aflat submarinul „Zaporojie”. „Grație eforturilor comune cu uzina, Ucraina si-a păstrat flota subacvatică”.
Mostenire sovietica
Submarinul diesel-electric „Zaporojie” a fost construit în 1970 la Leningrad, fiind inclus initial în componența Flotei Nordice sub numele B-435, iar mai târziu a fost transferată în Flota Mării Negre. La mijlocul anilor 1990, când a fost divizată Flota Mării Negre a URSS între Ucraina și Rusia, submarinul a revenit părții ucrainene. Submarinul a fost redenumit în „Zaporojie”, deși in momentul predării catre autoritatile ucrainene, nava nu era în stare funcțională și necesita reparații capitale.
Conform caracteristicilor tehnice, submarinul „Zaporojie” se poate scufunda până la o adâncime de 280 m, poate dezvolta o viteză subacvatică de până la 16,5 noduri, si are o autonomie de navigație de 90 zile. Echipajul este compus din 77 de persoane, nava fiind dotată cu 10 tuburi de torpile.
Drum anevoios
Reparația submarinului s-a întins pe o perioada de mai mulți ani din cauza lipsei de mijloace financiare, fiind necesara și înlocuirea acumulatoarelor. În total pentru reparații au fost cheltuiți mai mult de 5 milioane USD, la care se adaugă încă 3 milioane USD pentru achiziționarea acumulatoarelor noi.
Anul trecut, submarinul „Zaporojie” a ieșit de 10 ori în largul mării și a efectuat scufundări la adâncimea periscopică. În prezent el se află în golful Strelețk din Sevastopol.
de Isac Mihai | feb. 7, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Portul de mare adancime Yujnyi, obiectiv strategic al Ucrainei
Guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa), relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau anterior experti rusi, citati de mass-media rusa. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 m.
Interese economice
Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.
de Isac Mihai | oct. 10, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Submarinul rus Alrosa, "deportat" pentru reparatii in Marea Baltica
Flota Rusă a Mării Negre, a ramas, pentru prima dată în ultimii o sută de ani, fără submarine, relateaza surse oficiale militare ruse de la Sevastopol, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Formal, din componenta Flotei Mării Negre fac parte două submarine: B-871 „Alrosa” de tip 877V şi B-380 „Sfântul Cneaz Gheorghe” de tip 641B. Nava „Sfântul Cneaz Gheorghe” a staţionat începând cu 1991 la cheiul şantierului naval din Sevastopol până în 2000 când guvernul Federaţiei Ruse a hotărât să înceapă lucrările de reparaţie. Nava a fost introdusă în docul plutitor PD-16. Costurile de raparaţie au fost estimate la 1 miliard 248 milioane de ruble, dintre care până la mijlocul anului 2010 au fost folosite 800 milioane. Dar, nava ruginită stă si în acest moment la docul PD-16, echipajul fiind format doar din câţiva paznici. Toţi au înţeles că scoaterea navei din docul PD-16 (trofeu nemţesc din al doilea război mondial!) este imposibilă, exstand posibilitatea ca in timpul procesului docul sa se desfaca în bucăţi. Conform experţilor, ultima hotărâre presupune introducerea PD-16, împreună cu submarinul, într-un doc plutitor mult mai mare. Acolo PD-16 va fi dezasamblat, iar submarinul B-380 va fi transormat în staţie plutitoare pentru încărcare. Reamintim ca în componenţa brigăzii 247 de submarine a Flotei Mării Negre exista deja o staţie plutiotare de încărcare, si anume PZS-50 (fostul submarin SS-49). Conform expertilor militari citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, o singură staţie este suficientă pentru deservirea unei brigăzi întregi.
Submarin deportat
Submarinul B-871 a stat la chei din 1992 până în 1996, fara a avea acumulatoarele necesare functionarii. Din 1998 până în aprilie 1999 nava a fost reparată la Şantierul Naval SRZ-13. Dupa acest episod, submarinul a fost preluat de compania „Alrosa” şi începând cu 2001 nava capatand acest nume. La 21 noiembrie 2009, în cadrul unor aplicaţii militare, submarinului „Alrosa” i-au cedat motoarele diesel şi nava a fost remorcată la Novorosiisk (port rusesc la Marea Neagra). În perioada mai –iunie 2011 „Alrosa” a participat la aplicaţiile militare internaţionale, organizate de NATO, in apele teritoriale spaniole. La sfârşitul aplicaţiilor, însoţită de o navă de salvare, „Alrosa” s-a îndreptat spre Marea Baltică, pentru reparaţii, care ar trebui terminate pana în anul 2012.
Totodată, guvernul rus a anunţat că, în august 2010, la Sankt-Petersburg a început construcţia submarinului „Novorosiisk” de tip 636.6 care trebuie să intre în componenţa flotei Mării Negre în 2013. În afară de aceasta, în Marea Neagră vor ajunge încă trei submarine asemănătoare în perioada 2015-2017.
Potrivit surselor militare ruse citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, posibilitatea desfasurarii unor noi submarine de lupta in bazinul Marii Negre ramane sub semnul intrebarii, deoarece conform acordurilor ruso – ucrainene privitor la Flota Mării Negre, navele noi nu pot staţiona in portul militar Sevastopol, iar Federatia Rusa nu dispune de alte baze de submarine in Marea Neagra.
Rusia – şah militar naval in coasta Georgiei
Reamintim ca, la sfarsitul saptamanii trecute, preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, urmand ca partea rusa sa sprijine refacerea infrastructurii militare navale abhaze, inclusiv porturile militare Suhumi, Oceamira si Pitsunda. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor ‘pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud’. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru.
Totodată, Medvedev l-a primit anterior pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis “susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”. Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene.
Flota rusa vs. Scut SUA
Un parlamentar ucrainean, participant la Adunarea Parlamentara a NATO, care se desfasoata zilele acestea la Bucuresti, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.
La randul sau, secretarul de stat Aurescu a afirmat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, câtă vreme ruşii au o bază militară incomparabil mai mare la Sevastopol, în Crimeea.
de Isac Mihai | sept. 5, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Flota militara rusa a Marii Negre, problema strategica in relatiile ruso-ucrainene
Filiala din Crimeea a Partidului Popular Ucrainean (Українська Народна Партія) cere conducerii Ucrainei să intreprinda masurile legale pentru întoarcerea în posesia statului a 400 ha de pământ din Sevastopol, pe care Flota Rusă a Mării Negre a ridicat construcţii private – ceea ce este contrar acordului de arendă incheiat intre cele doua tari. Această declaraţie a fost făcută de către Oleg Fomuşkin, preşedintele filialei din Crimeea a PPU, pentru agentia de presa Karadeniz Press. Conform lui, în caz contrar, terenuri de pământ în valoare de 1 miliard de hrivne (aproximativ 100 de miliane de Euro) vor fi pierdute pentru bugetele Ucrainei şi al Sevastopolului. „Acordul despre condiţiile staţionării Flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse prevede, că toate terenurile şi infrastructura care sunt arendate de Rusia, vor fi folosite pentru nevoile militare, iar în caz de încălcare a acestor condiţii, Ucraina are tot dreptul să le returneze, chira şi până la expirare termenului acordului de arendă.” „Conform legislaţiei ucrainene şi acordurile interstatale ruso-ucrainene, aceste 400 ha de terenuri trebuie întoarse la balanţa Ucrainei, abia după aceea, dacă va fi necesar, să fie vândute la licitaţie, iar resursele obţinute să fie transferate în bugetul Sevastopolului”, – a accentuat preşedintele filialeil din Crimeea a PPU, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Fomuşkin a concluzionat, că, „actualul preşedinte al Administraţiei de Stat al oraşului Sevastopol, Vladimir Iaţuba ar trebui să stopeze fraudele cu terenurile de pământ ale Flotei Ruse şi să confişte toate terenurile în litigiu, şi să le predea în folosinţă cetăţenilor ucraineni”
