Ucraina vrea misiune civila de pacificare la Nistru

Ucraina vrea misiune civila de pacificare la Nistru

Filat AzarovUcraina susţine transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate de la Nistru într-una civilă cu mandat internaţional.
Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a avut joi o întrevedere cu omologul său ucrainean, Nikolai Azarov. Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie. Premierul este însoţit de o delegaţie care include reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din ţara noastră.
Cei doi premieri au menţionat importanţa acestei vizite, în contextul împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Ucraina şi semnarea Acordului de cooperare dintre cele două state. În acest context, oficialii au remarcat dinamica pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale şi progresul înregistrat în ultimii doi ani, în mod special.
Oficialii de la Chişinău şi Kiev au abordat o serie de aspecte care vizează problemele existente, în vederea soluţionării acestora în interesul cetăţenilor ambelor state. Astfel, s-a convenit asupra dinamizării procesului pentru definitivarea demarcării frontierei de stat, impulsionarea negocierilor pe subiectele ce vizează drepturile patrimoniale şi protecţia mediului înconjurător, dar şi privind dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene în sfera umanitară.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema transnistreană şi a procesului de reglementare. Vlad Filat a menţionat rolul Ucrainei în derularea acestui proces, în special în contextul preşedinţiei ucrainene în OSCE, în anul 2013. În context, Nikolai Azarov a confirmat că Ucraina susţine poziţia privind transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă cu mandat internaţional.

Share our work
R. Moldova. O noua Constitutie?

R. Moldova. O noua Constitutie?

Constitutia R MoldovaAlianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. „Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. „Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. „Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.

Modificarea statutului AIE

După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.

Share our work
R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

Liderii AIELiderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. „În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. „Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive.
În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.

Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice


Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică;
Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice;
Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova;
Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional;
Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale;
Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea;
Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului;
Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia;
Remarcând  că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate  rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate;
Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;

Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:

1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va  fi depăşită criza constituţională.
2) Din cauzele expuse mai sus, va fi  iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea  mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.
3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului.
Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor.
Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.

Vlad Filat,                       Marian Lupu,                           Mihai Ghimpu,
Preşedintele PLDM        Preşedintele PDM                    Preşedintele PL

Chişinău, 15 ianuarie 2012

Share our work
UE da bani pentru consolidarea increderii intre Chisinau si regiunea nistreana

UE da bani pentru consolidarea increderii intre Chisinau si regiunea nistreana

Schuebel FilatGuvernul de la Chişinău a semnat marţi un acord de grant cu Uniunea Europeană, menit să consolideze încrederea între cele două maluri ale Nistrului.
Cele 13,1 milioane de euro vor fi folosite pentru proiecte sociale, economice şi de mediu. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Vlad Filat şi şeful delegaţiei UE la Chişinău, ambasadorul Dirk Schuebel. Premierul a declarat după ceremonia de semnare că „ultimele incidente din Zona de Securitate ne demonstrează că populaţia din această regiune are nevoie de grijă şi atenţie specială, prin acordarea sprijinului în implementarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială”.
La rândul său, ambasadorul Dirk Schuebel a menţionat că „programul de măsuri de consolidare a încrederii nu are doar scopul să promoveze securitatea, ci şi să contribuie la crearea unui mediu şi a mijloacelor de promovare a cooperării între cele două maluri ale Nistrului”. Dirk Schuebel a subliniat că asistenţa oferită de UE este nu doar pentru regiunea transnistreană, ci pentru Republica Moldova în întregime, iar proiectele respective vor aduce beneficii de lungă durată tuturor cetăţenilor.
15% din asistenţa de 273 de milioane de euro acordată de UE Republicii Moldova, în perioadă 2011-2013, urmează să fie utilizate în cadrul Programului de măsuri de consolidare a încrederii. În acest an, pentru acest scop, se preconizează să fie valorificate 28 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru proiecte de infrastructură, de ameliorare a serviciilor de sănătate, dar şi pentru intensificarea contactelor între oamenii de afaceri.
Şeful delegaţiei UE a spus că, în curând, la Universitatea din Tiraspol, va fi deschis un centru de informare europeană. Delegaţia a deschis deja două centre de afaceri la Tighina şi Tiraspol şi intenţionează să lanseze unul la Râbniţa.

Share our work
Evgheni Sevciuk nu renunta la independenta Transnistriei

Evgheni Sevciuk nu renunta la independenta Transnistriei

sevciukNoul lider de la Tiraspol, Evheni Şevciuk, nu are de gând să renunţe la independenţa regiunii separatiste transnistrene. „În privinţa Republicii Moldova, poporul Transnistriei şi-a spus deja cuvântul în cadrul referendumului din 2006”, a declarat Şevciuk, care ţinut să precizeze că va încerca să stabilească relaţii bilaterale bune cu Ucraina şi R. Moldova. „Prima mea sarcină va fi să lucrez cu vecinii noştri pentru a se asigura libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor”, a mai spus Evgheni Şevciuk, citat de agenţiile de presă internaţionale.Noul lider de la Tiraspol urmează să fie învestit în data de 30 decembrie
În schimb, guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat speranţa în progres. „Suntem gata să căutăm noi abordări în vederea soluţionării problemelor ce există între Chişinău şi Tiraspol”, a afirmat Eugen Carpov, viceprim-ministrul moldovean responsabil pentru discuţiile cu Transnistria.
Comisia Electorală de la Tiraspol l-a anunţat oficial învingător pe Evgheni Şevciuk în alegerile prezidenţiale nerecunoscute din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Procesul de votare s-a încheiat duminică la ora 20.00. Prezenţa la urne a fost de peste 51%, în comparaţie cu aproape 59% la 11 decembrie, atunci când s-a desfăşurat primul tur de scrutin. În turul doi au concurat fostul şef al Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care a acumulat peste 38% din voturi şi actualul preşedinte al aşa-numitului legislativ, Anatoli Kaninski, cu ceva mai mult de 26%. Actualul lider separatist, Igor Smirnov, care a condus regiunea timp de peste 20 de ani a suferit, în mod surprinzător, o înfrângere la aceste alegeri, după ce a pierdut susţinerea Moscovei.
Chişinăul, ca şi comunitatea internaţională, nu recunoaşte aşa-numitele alegeri, dar premierul Vlad Filat a declarat săptămâna trecută că este dispus să dialogheze cu Tiraspolul, indiferent cine va reprezenta conducerea regiunii, transmite Agerpres. În acelaşi timp, analiştii de la Chişinău consideră că oricine va câştiga alegerile, situaţia din regiune şi procesul de negocieri cu Chişinăul nu va fi influenţat semnificativ.
Primul tur al alegerilor nerecunoscute din regiunea de est a Republicii Moldova a avut loc la 11 decembrie. Comisia Electorală Centrală din regiune a amânat cu câteva zile prezentarea rezultatelor, ceea ce a provocat scandal în regiune. Igor Smirnov a solicitat autorităţii electorale să invalideze scrutinul din cauza mai multor încălcări, dar cererea sa a fost respinsă.

Share our work