de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Vlad Filat este cel mai influent politician al lunii martie 2012 în „Top 50 cei mai influenţi politicieni din Republica Moldova”.
Acesta este urmat de preşedintele parlamentului, Marian Lupu. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova s-a poziţionat pe locul patru în clasament, acesta fiind depăşit de către ministrul de Externe Iurie Leancă, care a urcat cinci poziţii faţă de topul lunii februarie.
Rezultatele topului, care a fost efectuat de Centrul de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică „Politicon”, au fost făcute publice miercuri. Potrivit clasamentului, Filat şi Lupu îşi menţin şi în martie primele poziţii în topul celor mai influenţi politicieni, ca şi în luna februarie. Primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă a coborât trei poziţii în top şi s-a clasat pe locul şase, acesta fiind depăşit de liderul PL, Mihai Ghimpu, care s-a poziţionat pe locul cinci.
Voronin, pe locul nouă
Liderul opoziţiei parlamentare Vladimir Voronin, a coborât de pe locul cinci pe locul nouă al topului, acesta fiind depăşit de liderul socialiştilor Igor Dodon şi de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, care ocupă locurile şapte şi respectiv opt. Coborârea în top a liderului PCRM a fost apreciată de Anatol Ţăranu, director al „Politicon”, drept un rezultat al poziţiei pe care a ocupat-o PCRM în depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului.
Ţăranu a mai menţionat, la prezentarea topului, că locul înalt ocupat de Nicolae Timofti în clasament se datorează faptului că experţii au evaluat potenţialul politic al acestuia. „Timofti este un personaj nou pe scena politică şi o figură necunoscută. Capitalul său politic este la etapa incipientă de acumulare. În lunile următoare, avansarea lui în top este aproape iminentă” a opinat Ţăranu.
Topul celor mai influenţi politicieni prezintă o sinteză a notelor puse politicienilor de 31 de experţi. Politicienii au fost apreciaţi în funcţie de influenţa lor asupra deciziilor majore din ţară, popularitatea publică, vizibilitatea lor în mass-media, dar şi perspectivele politice.
de Anatol Terzi | apr. 4, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Voi insista asupra faptului ca Republica Moldova să treacă de la etapa de monitorizare la cea de post-monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat marţi, pentru presă, de Jean-Claude Mignon, preşedintele APCE, după întrevederea sa cu prim-ministrul Vlad Filat.
Preşedintele APCE şi-a exprimat siguranţa că voinţa Republicii Moldova de a trece de la etapa de monitorizare la cea de post-monitorizare va contribui la faptul ca Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să pledeze pentru acest deziderat. În context, Jean-Claude Mignon a constatat evoluţiile Republicii Moldova din ultima perioadă, inclusiv alegerea preşedintelui ţării, dar şi perseverenţa Guvernului de la Chişinău în vederea trecerii la etapa de post-monitorizare a APCE.
Prim-ministrul Vlad Filat a spus că a discutat cu Mignon subiecte ce ţin de implementarea angajamentelor şi a obligaţiilor asumate de către Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei. De asemenea, potrivit premierului, în cadrul întrevederii, a fost reiterată intenţia Republicii Moldova de a trece de la etapa de monitorizare la cea de post-monitorizare, dar şi au fost abordate subiecte referitor la acţiunile comune ale Republicii Moldova şi ale Consiliului Europei pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
Oficialul APCE a anunţat, anterior, că intenţionează să întreprindă o vizită de lucru la Tiraspol, unde se va întâlni cu conducerea din stânga Nistrului, după care se va întoarce la Chişinău pentru a face un bilanţ. Jean-Claude Mignon se află în Republica Moldova în perioada 2-5 aprilie.
de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi ai Republicii Moldova a avut loc, marţi, la Chişinău.
Senatorul român Titus Corlăţean a declarat, la finalul reuniunii, că obiectivele comisiei comune sunt clare, o susţinere constantă şi concretă a R Moldova în procesul de aderare la UE. “Noi, ca stat membru al UE putem sprijini Republica Moldova prin expertiză şi experienţa din procesul de negocieri, dar şi politic prin susţinerea în relaţia cu alte Parlamente din statele UE. Astăzi am semnat două documente, regulamentul de funcţionare a comisiei şi o rezoluţie politică prin care exprimăm susţinere totală în procesul de negocieri asupra Acordului de liber schimb şi liberalizării regimului de vize”, a spus senatorul român, informează Moldpres.
La rândul sau, deputatul moldovean Ana Guţu, co-preşedinte al comisiei comune din partea Republicii Moldova, a menţionat, la finalul reuniunii, că Republica Moldova mizează pe transferul de asistenţă din partea României pentru a putea evita unele erori în procesul sau de integrare europeană.
„Această rezoluţie de fapt vine să afirme încă o dată sprijinul din partea României, din partea parlamentarilor români al eforturilor de integrare europeană a Republicii Molodva, sprijinul în contextul negocierilor privind aceste documente pe care noi intenţionăm să le semnăm cu Uniunea Europeană în viitorul apropiat, în anul următor chiar şi sigur că este important să trecem şi la o agendă concretă în continuare, în cadrul următoarei reuniuni care probabil va avea loc la toamnă, la Bucureşti, unde de domenii concrete vom vorbi, despre subiectele care ne interesează privind armonizarea legislaţiei noastre la acquis-ului comunitar”, a precizat Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău.
Întâlnire cu Vlad Filat
De asemenea, şi prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu delegaţia Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României. În cadrul întrevederii, a fost efectuat un schimb de opinii privind stadiul actual al dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, situaţia social-politică şi procesul de integrare europeană a ţării.
Premierul a menţionat că agenda de cooperare bilaterală este una plină şi a dat asigurări că Guvernul Republicii Moldova este angajat în realizarea acesteia. Vlad Filat a subliniat nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor moldo-române pe dimensiunea guvernamentală, exprimând gratitudine pentru sprijinul României acordat atât în plan bilateral, cât şi internaţional.
La rândul său, Titus Corlăţean a apreciat evoluţia relaţiilor moldo-române şi rolul Guvernului Republicii Moldova în vederea dezvoltării dialogului politic cu România. Senatorul a menţionat că, prin activizarea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României, se doreşte sincronizarea activităţii pozitive a Guvernelor din cele două state şi pe dimensiunea parlamentară.
R E Z O L U Ţ I A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ŞI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA DE SPRIJIN POLITIC AL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, sprijină aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
Republica Moldova este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Parlamentul României, prin intermediul contactelor susţinute cu Parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE şi Parlamentul European, sprijină eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Noi, parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, afirmăm necesitatea accelerării negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană, obţinerea regimului de liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să călătorească în UE.
Încurajăm, în continuare, cooperarea intensă, la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect important menit să impulsioneze procesul complex de transformare instituţională, reformare şi modernizare a Republicii Moldova, din perspectiva îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi din perspectiva cooperării multilaterale în plan regional.
Parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, subliniază importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană cheamă Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la intensificarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale pentru asigurarea condiţiilor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi pentru lărgirea sprijinului politic în statele membre UE, la nivel guvernamental, pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană vor monitoriza felul în care Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova implementează documentele bilaterale asociate obiectivului strategic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
de Anatol Terzi | mart. 14, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Alegerea preşedintelui Republicii Moldova naşte tensiuni la Chişinău. Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat marţi o şedinţă de lucru în problema asigurării ordinii publice şi a legalităţii.
La şedinţă au participat ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, directorul SPPS, Igor Bodorin, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, şi Procurorul General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. Cu acest prilej, a fost făcută o trecere în revistă a situaţiei din R Moldova privind asigurarea ordinii publice. În mod special, a fost abordată problema asigurării ordinii de drept în data de 16 martie, zi în care urmează să se desfăşoare şedinţa plenară a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.
Premierul a subliniat necesitatea mobilizării forţelor de ordine şi coordonării eficiente a acţiunilor acestora şi a solicitat conducerii instituţiilor în cauză să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii de drept şi respectarea legii.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a anunţat că formaţiunea sa nu va recunoaşte legitimitatea viitorului preşedinte. În plus, comuniştii pregătesc o amplă acţiune de protest pentru vineri, atunci când parlamentul se va întruni pentru a-l alege pe şeful statului. Comuniştii cer dizolvarea actualului parlament şi organizarea alegerilor anticipate, considerând că legislativul activează ilegal.
Întâlnire dubioasă: Dodon-PCRM
Igor Dodon a adresat o scrisoare deschisă lui Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În aceasta, Dodon solicită o întâlnire liderului PCRM pentru a „decide soarta crizei politice de trei ani”.
Scrisoarea a fost publicată pe blogul personal al politicianului. Potrivit acesteia, în contextul alegerilor preşedintelui Republicii Moldova, acţiunile opoziţiei politice din Parlament sunt decisive. „Opoziţia, în virtutea deciziilor hotărâtoare care îi revin, ar trebui să se consulte în privinţa modului în care poate fi gestionată actuala situaţie politică în beneficiul cetăţenilor şi al viitorului Republicii Moldova. În trei zile încă mai poate fi decisă soarta unei crize politice de trei ani”, se menţionează în scrisoare.
Potrivit aceleeaşi surse, socialiştii şi comuniştii, care se află în opoziţie, au fost diferiţi în abordări, însă pot găsi puncte de tangenţă pe chestiuni de principiu, pot discuta modalitatea unui dialog politic responsabil şi cu efecte concrete. Igor Dodon susţine că astfel opoziţia are posibilitatea de a demonstra că poate fi mai coerentă şi mai responsabilă decât guvernarea.
Mihai Godea se mai gândeşte
Deputatul neafiliat Mihai Godea va decide miercuri dacă îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de şef al statului. Declaraţia a fost făcută după întâlnirea pe care a avut-o marţi cu candidatul la funcţia de şef al statului, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană.
Godea a declarat că discuţia cu Timofti a fost una bună, în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii despre situaţia din ţară şi despre situaţia în care se produc alegerile prezidenţiale. „La întrevedere au fost discutate mai multe probleme, în particular cele din domeniul justiţiei şi cele referitoare la procesul de reintegrare a ţării. Decizia finală referitoare la susţinerea candidatului înaintat de AIE la funcţia de şef al statului va fi adoptată mâine”, a spus Godea.
Nicolae Timofti, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, nu a făcut declaraţii pentru presă după întîlnirea cu Godea.
Mandat de 4 ani pentru Timofti
În cazul în care va fi ales, viitorul preşedinte va avea un mandat tranzitoriu, de patru ani, în conformitate cu legislaţia, sunt de părere liderii fracţiunilor AIE. Cei trei lideri ai fracţiunilor AIE au menţionat că Nicolae Timofti, înregistrat oficial în calitate de candidat la preşedinţie, a fost selectat dintr-o listă de persoane notorii.
„Nimeni nu cunoaşte mai bine ca un jurist importanţa legii. Sperăm că va fi ales, ca Alianţa să poată răsufla uşor şi să-şi poată îndeplini programul”, a opinat Dumitru Diacov, liderul fracţiunii PD. Liderii AIE au spus că au păstrat în secret numele candidatul până în ultima zi când mai putea fi înregistrat, „pentru a nu genera discuţii inutile în societate”.
Potrivit lor, Timofti corespunde tuturor criteriilor impuse de componentele AIE dar şi de grupul Dodon. „Timofti este o personalitate, om public şi nu văd de ce Dodon nu l-ar vota”, a afirmat liderul fracţiunii PL Ion Hadîrcă. „Candidatul acesta a fost selectat cu atâta grijă şi s-au luat în calcul toate condiţiile impuse de Dodon. Dânsul nu ar avea argumente să respingă această candidatură”, a adăugat liderul fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ.
de Anatol Terzi | mart. 2, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova reprezintă o platformă pentru a fi puse la punct un şir întreg de chestiuni, a declarat joi preşedintele interimar al Republicii Moldova, preşedintele parlamentului, Marian Lupu.
În declaraţii făcute ziariştilor după şedinţa parlamentului, el a mai arătat că această şedinţă va permite să fie făcut un schimb larg de opinii pe subiecte de interes bilateral, între care agenda dialogului politic, schimburile comerciale, proiecte transfrontaliere.
Guvernele României şi Republicii Moldova se reunesc în şedinţă comună, sâmbătă, la Iaşi, unde vor fi semnate documente bilateral. Vineri, premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu va avea o întâlnire cu autorităţile judeţului Iaşi, programată pentru ora 10.30, la Prefectura Judeţului Iaşi. Apoi, premierul român va participa la deschiderea Muzeului ‘Poni-Cernătescu’ şi a Muzeului Memorial ‘Mihail Kogălniceanu’. Tot vineri, prim-ministrul va avea o întrevedere cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan Savu, iar apoi, la Camera de Comerţ Iaşi, Ungureanu se va întâlni cu oamenii de afaceri din judeţ.
Sâmbătă, delegaţia Guvernului Republicii Moldova este aşteptată la Iaşi, unde urmează să fie primită cu onoruri militare, începând cu ora 10.30, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu şi omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, vor avea apoi o întrevedere tete-a-tete, iar de la ora 11.15 cele două delegaţii se vor reuni în plen, la Sala de Consiliu a Universităţii din Iaşi, a precizat Guvernul.
Tot sâmbătă, la ora 13.25 este programată ceremonia de semnare a unor documente bilaterale de către cei doi premieri, precum şi de miniştri ai ambelor cabinete, la Aula Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. La ora 16.00 urmează să aibă loc o întâlnire cu studenţii basarabeni, a precizat Guvernul României.
