Erdogan intensifică războiul cu mass-media

Erdogan intensifică războiul cu mass-media

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia a deportat o jurnalistă de 31 de ani care lucra pentru un cotidian financiar olandez, acuzând-o de legături cu Frontul al-Nusra, o ramură a organizaţiei teroriste al-Qaeda implicată în războiul din Siria, relatează Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În urmă cu două săptămâni autoritățile de la Ankara au demarat o nouă campanie de arestări în masă, sute de persoane fiind arestate, inclusiv jurnaliști.
Purtătorul de cuvânt al procuraturii olandeze, Jeichien de Graaff, a confirmat că Ans Boersma, care a fost trimisă cu un avion înapoi în Olanda, a fost un suspect într-o investigaţie în curs de desfăşurare pentru activităţi teroriste. „Nu se crede că a fost implicată într-o faptă teroristă”, dar este o persoană vizată de o anchetă mai amplă cu mai mulţi suspecţi, a spus de Graaff. Ea este urmărită pentru o presupuă implicare marginală, dar nu a fost luată în custodie.

Jurnaliștii, spioni de serviciu

Autoritățile de la Ankara nu au furnizat date suplimentare privind motivele acestei acțiuni în forță. Olanda a solicitat asistenţă din partea autorităţilor turce pentru acest caz, dar nu a solicitat extrădarea ei.
Administraţia prezidenţială din Turcia a anunţat că Boersma – care a fost educată în şcoli creştine- a fost deportată din motive de securitate, nu din cauza slujbei sale de jurnalist. Oficialii turci au declarat că Boersma a avut „legături suspectate a fi de terorism” şi s-a referit ulterior la Frontul al-Nusra, care acum se află sub umbrela Tahrir al-Sham, cea mai puternică alianţă islamică din provincia Idlib din Siria, la graniţa cu Turcia.
Biroul preşedintelui Erdogan a anunţat că autorităţile turce au primit informaţii de la poliţia olandeză, spunând că Boersma „avea legături cu o organizaţie teroristă desemnată (precum şi) o cerere de informare despre mişcările ei în Turcia şi în afara acesteia”.

Condamnare dubioasă

Un tribunal din Istanbul a condamnat marţi o jurnalistă la peste un an de închisoare, cu posibilitate de apel, pentru un articol despre presupuse legături ale unui fost premier cu companii offshore, a declarat pentru DPA avocatul său. Avocatul a precizat că jurnalista nu va merge imediat la închisoare deoarece verdictul tribunalului nu este definitiv.
Ziarista Pelin Unker a primit 13 luni şi 15 zile de închisoare şi o amendă de 8.600 de lire turceşti (1.570 de dolari) pentru „insultarea şi defăimarea unui oficial public”, a spus avocatul Abbas Yalcin. Articolul scris de Pelin Unker a apărut în ziarul laic de stânga Cumhuriyet. Ea nu mai lucrează în acest moment pentru publicaţia respectivă.
Fostul premier Binali Yildirim şi cei doi fii ai săi au dat-o în judecată pe Pelin Unker în noiembrie 2017 pentru un articol despre presupusele legături ale fiilor fostului premier cu cinci companii offshore din Malta.

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a transformat țara într-un imens lagăr

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a transformat țara într-un imens lagăr

Paradise Papers lovesc Turcia

Acuzaţiile au legătură cu aşa-numitul scandal Paradise Papers, în care au ajuns la presă 13,4 milioane de documente cu informaţii despre entităţi offshore folosite de politicieni, celebrităţi şi corporaţii.
Yildirim şi fiii săi au dat-o în judecată pe jurnalistă pentru „atac asupra drepturilor personale”. Pelin Unker neagă acuzaţiile. „Mi-am făcut treaba de jurnalistă. Cer să fiu achitată”, a declarat ea în faţa instanţei, conform Cumhuriyet.
Yildirim a fost premier al Turciei până în iulie, când postul a fost eliminat în urma trecerii la o Preşedinţie executivă. El este în prezent preşedintele Parlamentului unicameral de la Ankara. De asemenea, el va candida pentru postul de primar al Istanbulului din partea formaţiunii conduse de preşedintele Recep Tayyip Erdogan la alegerile de la 31 martie 2019.

Arestări în masă

Autoritățile din Turcia a ordonat arestarea a 192 de persoane suspectate de legături cu reţeaua clericului musulman Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei eşuate de puci din 2016, a relatat cotidianul turc Hurriyet, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Razii ale poliţiei ce-i vizează pe adepţii lui Gulen au avut loc în mod constant de la tentativa de puci şi au fost relansate recent. Autorităţile din Istanbul şi Adana au ordonat, la începutul anului, arestarea a peste 100 de militari suspecţi, inclusiv cadre al serviciilor de informații.
Biroul Procurorului şef de la Ankara a indicat că a ordonat arestarea a 50 de militari suspecţi – trei locotenenţi şi 47 de sergenţi – şi alte 55 de persoane acuzate că folosesc aplicaţia de mesagerie ByLock, a precizat cotidianul.
Turcia a interzis aplicaţia ByLock după eşuarea puciului, spunând că adepţii lui Gulen au folosit-o pentru a comunica în noaptea de 15 iulie 2016, când un grup de soldaţi au încercat să înlăture guvernul de la putere, înregistrându-se circa 250 de morţi.

Gulen, dușmanul de serviciu

Gulen, fost cândva un aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care s-a autoexilat în SUA în 1999, a respins acuzaţiile şi a condamnat puciul.
Biroul Procurorului din provincia Konya (centrul Turciei) a ordonat arestarea a 50 de persoane, inclusiv personal militar şi contactele lor din reţeaua lui Gulen, afirmă ziarul. În alte două provincii, Mugla şi Kocaeli, birourile procurorilor au ordonat arestarea a 15 şi, respectiv, 22 de militari.
Peste 77.000 de persoane au fost plasate în detenţie în aşteptarea procesului, în timp ce 150.000 de funcţionari, personal militar şi alte categorii au fost destituiţi sau suspendaţi din posturile lor în cadrul epurărilor ce au urmat după tentativa de puci.
Organizaţiile pentru drepturile omului şi aliaţii occidentali ai Turciei şi-au exprimat preocuparea în legătură cu represaliile, spunând că Erdogan se foloseşte de tentativa eşuată de puci ca pretext pentru a reduce la tăcere disidenţa. La rândul său, guvernul a indicat că măsurile de securitate sunt necesare având în vedere gravitatea ameninţărilor cu care se confruntă Turcia.

Mii de condamnări

Justiţia turcă a condamnat la închisoare pe viaţă aproape 2.000 de persoane în cadrul proceselor desfăşurate în legătură cu puciul eşuat din iulie 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite mass-media turcă, citând media oficiale, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După tentativa de lovitură de stat, autorităţile au declanşat o campanie de epurări fără precedent, vizându-i mai ales pe presupuşii susţinători ai lui Gülen. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi 140.000 au fost demise ori suspendate din funcţie.
În cele 289 de procese deschise în mai multe oraşe, 239 s-au încheiat deja, fiind dictate 1.934 de condamnări la detenţie pe viaţă, a anunţat agenţia Anadolu.
Totodată, 1.123 de inculpaţi au primit condamnări între un an şi 20 de ani de închisoare.
Una din ultimele persoane condamnate este un nepot al lui Fethullah Gülen, Selman Gülen, care a primit marţi o pedeapsă de 7 ani şi jumătate după ce un tribunal l-a găsit vinovat de ‘apartenenţă la o grupare teroristă armată’, a relatat Anadolu.
Epurările se desfăşoară fără întrerupere de peste doi ani, noi arestări fiind anunţate aproape săptămânal, pe fondul creșterii semnificative a recompenselor oferite pentru denunțare.
Pe lângă persoane suspectate de legături cu Gülen, ele au vizat de asemenea presa şi opozanţi pro-kurzi, suscitând critici din partea unor ţări europene şi a unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. (M.B.)

Share our work
Turcia, mii de condamnări pe viață

Turcia, mii de condamnări pe viață

Erdogan condamnă opoziția la închisoare pe viață

Erdogan condamnă opoziția la închisoare pe viață

Justiţia turcă a condamnat la închisoare pe viaţă aproape 2.000 de persoane în cadrul proceselor desfăşurate în legătură cu puciul eşuat din iulie 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite mass-media turcă, citând media oficiale, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După tentativa de lovitură de stat, autorităţile au declanşat o campanie de epurări fără precedent, vizându-i mai ales pe presupuşii susţinători ai lui Gülen. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi 140.000 au fost demise ori suspendate din funcţie.
În cele 289 de procese deschise în mai multe oraşe, 239 s-au încheiat deja, fiind dictate 1.934 de condamnări la detenţie pe viaţă, a anunţat agenţia Anadolu.
Totodată, 1.123 de inculpaţi au primit condamnări între un an şi 20 de ani de închisoare.
Una din ultimele persoane condamnate este un nepot al lui Fethullah Gülen, Selman Gülen, care a primit marţi o pedeapsă de 7 ani şi jumătate după ce un tribunal l-a găsit vinovat de ‘apartenenţă la o grupare teroristă armată’, a relatat Anadolu.
Epurările se desfăşoară fără întrerupere de peste doi ani, noi arestări fiind anunţate aproape săptămânal, pe fondul creșterii semnificative a recompenselor oferite pentru denunțare.
Pe lângă persoane suspectate de legături cu Gülen, ele au vizat de asemenea presa şi opozanţi pro-kurzi, suscitând critici din partea unor ţări ale Uniunii Europene şi a unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. (M.B.)

Share our work
Erdogan intensifică războiul cu mass-media

Președintele Trump neagă că SUA îl va extrăda pe Gulen în Turcia

Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan

La câteva zile după ce NBC a susţinut că administraţia SUA ar lua în considerare extrădarea clericului Fethullah Gulen în Turcia, cu scopul de a calma Ankara cu privire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi consulatul saudit din Istanbul, preşedintele Donald Trump a negat zvonurile. Liderul SUA le-a declarat reporterilor la Casa Albă că nu ia în considerare extrădarea lui Gulen, declarat inamicul numărul unu al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, locuieşte în autoexil în statul american Pennsylvania
Preşedintele a afirmat că “avem un moment foarte bun cu Turcia”, făcând referire la eliberarea de către regimul Erdogan a pastorului american Andrew Brunson în luna octombrie, adăugând că SUA întotdeauna urmăreşte să facă “orice poate pentru Turcia”.

Zvonuri de presă

Recent, NBC a raportat că administraţia de la Casa Albă a cerut Departamentului de Justiţie şi FBI-ului să găsească modalităţi pentru a-l extrăda pe Gulen şi că această presupusă mişcare ar fi o încercare de a reduce tensiunile dintre Arabia Saudită şi Turcia, ambele aliaţi cheie ai SUA, generate de uciderea lui Khashoggi în luna octombrie.
Comentariul lui Trump a fost similar cu cel făcut de Nicole Navas Oxman, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiţie (DOJ), care a precizat pentru Reuters că DOJ “nu a fost implicat în şi nu este conştient de niciun fel de discuţii” cu privire la extrădarea lui Gulen. În plus, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a respins de asemenea raportul NBC, precizând recent: “Casa Albă nu a fost implicată în nicio discuţie legată de extrădarea lui Fethullah Gulen”.

Ankara amenință

Turcia a precizat anterior că orice încercare a Washingtonului de a-i submina investigaţia asupra uciderii jurnalistului saudit nu va funcţiona. Ankara, care a furnizat mass mediei turcă și internațională mai multe informaţii care aparent implică conducerea saudită în moartea lui Khashoggi, a exclus orice fel de cooperare cu americanii în schimbul calmării investigaţiei sale, conform Business Insider.
Un oficial turc anonim a declarat pentru NBC News că guvernul din Ankara nu a legat investigaţia privind uciderea lui Khashoggi de cazul extrădării lui Gulen.

Probe audio

De asemenea, mass-media turcă a precizat, citând surse din cadrul anchetei, că planificarea uciderii lui Khashoggi a fost înregistrată audio. Proba audio, aparent aflată în posesia investigatorilor turci, include o conversaţie de 15 minute în care “echipa saudită discuta cum să îl execute pe Khashoggi”, potrivit publicaţiei Hürriyet Daily.
Raportul din Hürriyet a contrazis o declaraţie făcută de adjunctul procurorului public saudit, Shaalan al-Shaalan, care a afirmat că echipa a fost de fapt trimisă în Istanbul să îl recupereze pe jurnalist şi să îl aducă înapoi în Arabia Saudită.
Decizia de a-l ucide pe jurnalist – un critic moderat al Riadului – aparent a fost luată de şeful echipei după ce nu au reuşit să îl convingă pe jurnalist să se conformeze cererilor lor. (Mihai Isac)

Share our work
Turcia, mii de condamnări pe viață

Regimul Erdogan intensifică vânătoarea mondială de opozanți

Regimul Erdogan vânează cu înverșunare opozanții

Regimul Erdogan vânează cu înverșunare opozanții

Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a transmis recent autorităţilor americane o listă cu 84 presupuşi membri ai reţelei predicatorului Fethullah Gülen a căror extrădare este cerută de către Turcia, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Ankara cere mai întâi de toate Washingtonului extrădarea lui Gulen, stabilit de mult timp în SUA, în contextul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate în 2016. Dar, până în prezent, cererile Turciei nu s-au concretizat. Alte state precum Ucraina, Republica Moldova ori Republica Kosovo au cedat demersurilor turce, provocând reacții dure din partea instituțiilor europene și internaționale specializate în protecția drepturilor omului.

Posibilități juridice

Casa Albă examinează posibilităţile juridice pentru extrădarea lui Fethullah Gülen în cadrul eforturilor diplomatice cu scopul ca Turcia să-şi diminueze presiunea asupra Arabiei Saudite după asasinarea la Istanbul a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a relatat săptămâna trecută canalul de televiziune american NBC.
Aflat într-o vizită la Washington, şeful diplomaţiei turce a declarat că nu a obţinut ”garanţii” în acest sens, după întâlnirea cu omologul său american Mike Pompeo şi cu consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton.
”Dar le-am dat această listă cu persoane a căror extrădare o cerem SUA”, a adăugat el, precizând că printre cele 84 de persoane figurează şi numele predicatorului Gülen. ”Preşedintele Trump i-a cerut lui Erdogan să-i trimită această listă”, a mai explicat ministrul de externe turc.

Trump va decide

Donald Trump a asigurat recent că extrădarea predicatorului, care neagă cu fermitate orice implicare în tentativa de puci, ”nu a fost examinată”. ”Încă încercăm să vedem ce putem face pentru Turcia”, a afirmat totuşi el, asigurând că relaţiile dintre cele două ţări sunt de acum ”foarte bune” de când justiţia turcă l-a eliberat pe pastorul american Andrew Brunson, a cărui revenire în SUA era cerută cu insistenţă de către Washington.
Mevlut Cavusoglu s-a declarat mulţumit să vadă că poliţia federală americană anchetează activităţile mişcării lui Fethullah Gülen pe teritoriul Statelor Unite. ”Statele Unite descoperă opacitatea acestei reţele criminale”, a afirmat el, denunţând ”spălare de bani, evaziune fiscală, fraudă cu vize şi alte activităţi ilegale”. ”Este ceea ce am cerut SUA, lansaţi o simplă anchetă şi veţi vedea cu ce fel de reţea aveţi de-a face, în timp ce o găzduiţi în ţara dumneavoastră”, a adăugat el.
La rândul său, Mike Pompeo, salutând ”dinamica pozitivă” în relaţiile dintre cele două ţări aliate de la eliberarea pastorului Brunson, a denunţat din nou ”detenţia nedreaptă a rezidenţilor americani şi angajaţilor locali” de la misiuni diplomatice ale SUA, între care ”cercetătorul NASA, Serkan Golge”. (M.B.)

Share our work
Starea de urgență din Turcia, prelungită încă 3 luni de Erdogan

Starea de urgență din Turcia, prelungită încă 3 luni de Erdogan

Turcia, dominată de starea de urgență

Turcia, dominată de starea de urgență

Parlamentul de la Ankara va vota săptămâna viitoare prelungirea stării de urgenţă cu încă trei luni, relatează surse politice de la Ankara, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Guvernul turc susţine că este nevoie de starea de urgenţă pentru a combate terorismul, în special acţiuni ale mişcării clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a organizat lovitura de stat eşuată din 2016.

Armă politică

Postul de televiziune NTV şi ziarul pro-guvernamental Sabah au anunţat vineri că membrii Consiliului Naţional de Securitate şi cabinetul de miniştri urmează să se reunească săptămâna viitoare pentru a recomanda prelungirea stării de urgenţă, care va fi apoi supusă la vot miercuri în parlamentul unicameral turc, controlat de AKP, partidul președintelyu Recep Tayyip Erdogan.
Circa 50.000 de persoane au fost arestate şi peste 150.000 au fost demise din funcţie prin decrete sau ordine emise în cadrul stării de urgenţă. Aproape zilnic alte persoane sunt arestate pentru acuzaţii de terorism, în baza legislației care a intrat în vigoare după ce starea de urgenţă a fost instituită.

Îngrijorare occidentală

Mulţi dintre cei arestaţi sau demişi sunt bănuiţi că ar avea legături cu mişcarea Gulen, serviciile speciale de la Ankara declanșând diferite operațiuni secrete în urma cărora peste 100 de persoane acuzate au fost aduse în Turcia din diferite state. Aliaţii occidentali ai Turciei, inclusiv state membre UE și NATO, şi-au exprimat în numeroase rânduri îngrijorarea, mai ales cu privire la arestarea a zeci de angajaţi din domeniul mass-media.
‘Statele Unite invită guvernul turc să pună capăt stării de urgenţă prelungite, să-i elibereze pe cei reţinuţi în mod arbitrar şi să ia măsuri concrete pentru a proteja statul de drept’, a declarat la Viena diplomatul american Michele Siders, adresându-se Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) în Europa. (V.D.)

Share our work