Turcia, 5 ani de la evenimentele din iulie

Turcia, 5 ani de la evenimentele din iulie

Turcia, comemorare tristă

Turcia, comemorare tristă

Autoritățile din Turcia comemorează, joi, cinci ani de la un un presupus puci eşuat al unei facţiuni a armatei, cu evenimente planificate în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi în capitala Ankara.

Parlamentul intenţionează să organizeze evenimente comemorative şi, mai târziu în cursul zilei, se aşteaptă ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze oaspeţilor, inclusiv familiilor victimelor, la palatul prezidenţial.

Sute de morți

În timpul nopţii, o aşa-numită „veghe a democraţiei” va avea loc în parlament până la o ceremonie de depunere de coroane de flori în jurul momentului când clădirea a fost atacată, punctul culminant al comemorărilor zilei.

În noaptea de 15 iulie 2016, confruntări au avut loc între pucişti şi forţele de securitate loiale guvernului în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi Ankara. Peste 250 de morţi au fost anunţaţi oficial şi mai mult de 2.000 de persoane rănite.

Ankara îl învinovăţeşte pe clericul islamic stabilit în SUA Fethullah Gulen că a orchestrat puciul eşuat şi i-a desemnat mişcarea ca grup terorist.

Clericul, un aliat politic transformat în duşman al lui Erdogan, respinge acuzaţiile. Acesta licuiește în Statele Unite, autoritățile americane refuzând extrădarea acestuia.

Erdogan, lider incontestabil în Turcia

Erdogan, lider incontestabil în Turcia

Măsuri dure

Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia după încercarea de lovitură de stat, în timp ce peste 100.000 de angajaţi publici au fost concediaţi. Peste 23.000 de persoane vizate de represiune făceau parte din forţele armate, a declarat marţi ministrul apărării Hulusi Akar.

Erdogan a promis miercuri că guvernul său îi va urmări pe loialiştii lui Gulen „în interiorul şi în afara Turciei (…) până când ultimul membru este neutralizat”, într-un discurs în faţa parlamentului.

După tentativa de lovitură de stat, guvernul a impus starea de urgenţă ce a durat până în iulie 2018. În tot acest timp, Erdogan a reuşit să ocolească parlamentul prin decrete.

Partidele de opoziţie îl acuză pe Erdogan că a folosit perioada post-puci pentru a-şi consolida regimul autoritar.

Erdogan şi-a consolidat autoritatea odată cu trecerea la o preşedinţie executivă în 2017. (K.P.)

Share our work
„Fethullah Gülen: A Life of Hizmet”, lansată la București

„Fethullah Gülen: A Life of Hizmet”, lansată la București

Personalitatea-lui-Fethullah-Gülen-dezvăluită-la-București.

Personalitatea-lui-Fethullah-Gülen-dezvăluită-la-București

La București are loc lansarea cărții „Fethullah Gülen: A Life of Hizmet” (titlu românesc: O viață în Hizmet), scrisă de cunoscutul teolog luteran american John Pahl. Demersul editorial, susținut de editura Cetatea de Scaun, vine pe fondul recentelor evenimente îngrijorătoare de la Constanța, unde înalți diplomați turci au cenzurat discursul unui diplomat american la un eveniment organizat de Muftiatul Cultului Musulman din România.

Demers necesar

Primul eveniment, moderat de jurnalistul Ovidiu Nahoi, va avea loc astăzi la hotelul Sheraton București, sala Iridium, de la ora 19, unde autorul Jonh Pahl va răspunde întrebărilor publicului.

Ce este Mișcarea Hizmet? Cine este Fethullah Gülen? De ce este el important pentru umanitate? sunt doar câteva dintre întrebările la care organizatorii vor încerca să răspundă.

Cartea „Fethullah Gülen: A Life of Hizmet”, scrisă de Jon Pahl, va mai fi prezentată și în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2019. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 10.45 în sala Virgil Madgearu. (Yunal Reșid)

Share our work
Turcia, reclamații în lanț la CEDO

Turcia, reclamații în lanț la CEDO

CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci

CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a solicitat autorităţilor de la Ankara explicaţii cu privire la 546 de plângeri care i-au fost adresate, referitoare la plasarea în detenţie provizorie a unor magistraţi după tentativa de puci din iulie 2016, a comunicat luni Curtea de la Strasbourg, citată de mass-media de la Ankara, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ‘La diferite date, 546 de reclamanţi, toţi magistraţi, au fost suspendaţi din funcţii (…) pe motiv că erau membri ai organizaţiei FETO’, precizează CEDO.

În terminologia folosită de autorităţile turce, FETO este acronimul care desemnează ‘Organizaţia teroristă a susţinătorilor lui Fethullah’ Gülen, acuzat de orchestrarea tentativei de puci.

Justiția, sub asediu

Conform documentelor CEDO, magistraţii în cauză au fost reţinuţi şi apoi plasaţi în detenţie preventivă. ‘Opoziţiile formulate de reclamanţi împotriva acestor decizii au fost respinse. Ei au introdus recursuri individuale pe care Curtea Constituţională turcă le-a declarat inadmisibile’, explică CEDO.

În acest timp, magistraţii au fost inculpaţi sub acuzaţia de apartenenţă la o organizaţie teroristă, procedurile penale împotriva lor fiind încă în derulare.

CEDO le-a comunicat pe 17 mai aceste 546 de plângeri autorităţilor de la Ankara, care pot emite observaţii în scris. Curtea va decide ulterior cu privire la admisibilitatea lor.

Puci controvesat

După tentativa de puci din iulie 2016, autorităţile turce au declanşat epurări de o amploare fără precedent împotriva susţinătorilor presupuşi ai lui Fethullah Gülen, dar şi a unor opozanţi kurzi şi jurnalişti, arestând zeci de mii de persoane.

La mijlocul lui aprilie, CEDO a condamnat Turcia la plata a 10.000 de euro ca despăgubiri morale către un magistrat al Curţii Constituţionale turce, arestat după tentativa de puci, ‘pe baza unei simple suspiciuni de apartenenţă la o organizaţie criminală’.

La data de 1 martie, la CEDO mai erau pe rol în jur de 3.250 de plângeri legate de măsurile luate de Ankara după tentativa de lovitură de stat. Majoritatea plângerilor vizează detenţii reclamate ca ilegale.(M.B.)

Share our work
Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a vizitat luni, o școală din Oklahoma, afiliată mișcării Gülen, relatează TurkNews, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizită a avut ca scop promovare inițiativei „Be Best”, a relatat ziarul Tulsa World. Inițiativa de la “Școala de descoperiri Dove” din Tusla face parte dintr-o excursie în trei state, care vizează bunăstarea copiilor, folosirea social media și abuzul şi dependenţa de opiacee.
Melania Trump a împărtăși fotografiile de la vizita pe Twitter. „Vă mulțumesc profesorilor, conducătorilor și studenților de la Dove School of Discovery din Tulsa pentru că m-au primit astăzi. Este o treabă bine făcută! Este atât de important ca educația să includă nu numai cadre universitare, ci este important un puternic simț al caracterului și valori „, a scris Prima Doamnă pe contul său de Twitter. De asemenea, Casa Albă a postat pe contul de Twitter despre această vizită.
“Școala de descoperire Dove” este una dintre cele peste 150 de școli charter din Statele Unite conduse de mișcarea Gülen, pe care guvernul turc o acuză de orchestrarea tentativei de lovitură din iulie 2016 și a unei organizații teroriste.

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Disperare la Ankara

Vizita primei doamne a SUA este un semnal puternic pentru autoritățile turce și comunitatea internațională, pe fondul demersurilor Ankarei de a obține extrădarea predicatorului Fethullah Gulen.
În urmă cu câteva săptămâni, surse diplomatice de la Ankara, citate de agenția Anadolu, anunțau că între SUA și Turcia există deja negocieri în acest sens. Aceste declarații au fost respinse de oficialii americani
Gulen este acuzat de Ankara, în sensul că a fost la originea puciului prin care s-a încercat răsturnarea preşedintelui Erdogan, în iunie 2016.
La rândul său, predicatorul Fethullah Gulen a respins până acum orice fel de implicare în gravele incidente din Turcia, în urma cărora 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. (M.B.)

Share our work
Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Erdogan, pus la punct de justiția română

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins cererea de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaya pe motiv că, din probele administrate, a rezultat că autorităţile din Turcia au făcut acest demers în scopul urmăririi sau pedepsirii acestuia pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, se arată în motivarea instanţei, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit motivării CAB, Turcia nu a detaliat în ce au constat concret acţiunile pretins teroriste ale cetăţeanului turc, ci doar a prezentat probe generice.

Azil politic

CAB a respins în decembrie 2018 cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”. Demirkaya a anunţat atunci că a cerut azil politic în România şi a susţinut că acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par „caraghioase”. El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.

Un alt motiv pentru care Curtea de Apel a considerat că nu se impune extrădarea lui Demirkaya în Turcia este acela că bărbatul a formulat o cerere de azil în România, unde de altfel se află familia sa.

Motivul esenţial pentru care judecătorul a respins cererea Turciei este acela că instanţa vede „măsurile represive” ale sistemului turc faţă de persoanele suspectate de apartenenţă la mişcarea clericului Fethullah Gulen.

Drepturi încălcate

„Tot din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui Fethullah Gulen, considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale. Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui Fethullah Gulen, numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate”, se precizează în motivare.

În egală măsură, notează instanţa, „nu pot fi ignorate împrejurarea că autorităţile turce au suspendat aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe durata stării de urgenţă şi nici faptul că aceste măsuri represive continuă în prezent, iar autorităţile prezintă în mod constant, prin rapoarte săptămânale, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv”.

„Curtea apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi martori audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, cu privire la arestarea şi urmărirea unui număr impresionant de ziarişti, la închiderea unor publicaţii, dar şi la tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi. Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului turc este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării”, conchide judecătorul CAB.

15 minute

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, în 14 decembrie 2018, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”.

Decizia a fost luată atunci după aproximativ un sfert de oră de deliberări, având în vedere că şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se opunea extrădării jurnalistului. Instanţa a respins cererea pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Kamil Demirkaya.

Procurorul de şedinţă a explicat la acea dată că Demirkaya este urmărit în Turcia în baza unui mandat de arestare emis în 2017, sub acuzaţia că ar fi membru al unei grupări teroriste înarmate, însă a precizat că acesta nu este urmărit prin intermediul Interpol.

„Constatăm faptul că cetăţeanul turc Kamil Demirkaya a intrat în România în anul 2018 şi are prelungit dreptul de şedere până în noiembrie 2019. Din adresa emisă de IGPR, a rezultat că cetăţeanul turc nu este urmărit prin Interpol, deoarece secretariatul general Interpol a interzis folosirea instituţiei în legătură cu orice problemă legată de lovitura de stat din anul 2016 din Turcia, deoarece Interpol nu poate interveni în probleme cu caracter militar, religios sau ideologic. Examinând conţinutul cererii de extrădare şi documentele anexate, se constată că se solicită extrădarea pentru motive ideologice sau politice, ce contravin regulilor din convenţia de extrădare, fiind incident motivul de respingere a extrădării. Solicităm respingerea cererii formulate de Turcia”, declara, în sala de judecată, procurorul, conform mass-media de la București.

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Gülen, răspuns pentru Erdogan

Considerat cel mai puternic opozant al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, predicatorul Fethullah Gulen, a publicat un articol editorial în ziarul franez Le Monde în care îl acuză pe liderul turc de distrugerea democrației. „Este adevărat, se întâmpla la începutul anilor 2000, când AKP (Partidul dreptății și dezvoltării) a implementat mai multe reforme în conformitate cu standardele democratice din Uniunea Europeană și a îmbunătățit astfel imaginea țării, la capitolul respectării drepturilor omului” a afirmat acesta.

„Tot procesul a fost blocat ulterior, în jurul anului 2011, după cea de-a treia victorie electorală a premierului de atunci, astăzi președintele republicii, Recep Tayyip Erdogan, care a schimbat complet direcția” a mai precizat Gulen.

Trădarea lui Erdogan

„Valorile islamice nu sunt cauza eșecului democrației în Turcia, ci trădarea lor. Unii ar putea fi tentați să prezinte Turcia de sub Erdogan ca pe un exemplu negativ, ca să demnstreze o incompatibilitate între valorile democratice și cele islamice. Însă, regimul lui Erdogan reprezintă o trădare totală a principalelor valori islamice” mai arată autorul în editorial.

„Într-o astfel de societate, tentativele de omogenizare a populației nu sunt numai neproductive, dar mai ales pot să distrugă libertatea. Nici o formă de guvernare și nici o grupare, majoritară sau minoritară nu trebuie să le domine pe celelalte – este singura soluție viabilă pentru un popor atât de divers. Același lucru este valabil și pentru Siria și alte țări vecine. Turcii sunt în proporție de 99% musulmani, această majoritate este în mod surprinzător foarte eterogenă, oamenii aderând diferite ideologii și identificâdu-se ca aleviţi, turci, kurzi sau alte etnii” mai precizează Fethullah Gulen.

Cine este Fethullah Gülen?

Gülen este acuzat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan de organizarea tentativei de lovitură de stat militară produsă în Turcia în iulie 2016, acuzații pe care clericul le neagă vehement. El a fost cândva aliatul politic lui Erdogan, însă din 1999 el se află în Statele Unite, acesta fiind acuzat de trădare în țara sa. Clericul musulman este liderul unei mișcări sociale cunoscută sub numele de Mișcarea Gulen/Hizmet, care a devenit un fenomen semnificativ în Turcia și pe plan internațional. (M.B.)

Share our work