de Isac Mihai | feb. 4, 2019 | România, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, face promisiuni electorale deșarte
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat că nu intenţionează să comenteze afirmaţia președintelui ucrainean, Petro Poroșenko, potrivit căreia Kievul va depune cererea de aderare la UE în anul 2024, relatează mass-media internațională, citând Evropeiska Pravda. „Nu voi comenta cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în 2024, dar sunt convinsă că viitoarele noastre obiective, în special planul ‘Parteneriatul estic – 20 de rezultate pentru 2020’, sunt cât se poate de realiste şi realizabile. Acesta au un impact pozitiv asupra vieții cetățenilor atât în țările partenere, cât şi în UE. În această cooperare pragmatică, putem obține rezultate remarcabile” a declarat şefa diplomaţiei UE la Bucureşti, unde a avut loc reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE.
Sprjin european
Potrivit şefei diplomaţiei UE, în ultimii cinci ani blocul țărilor europene și Ucraina, în calitate de membru al Parteneriatului estic, au realizat lucruri care, până recent, păreau nerealiste. Mogherini s-a referit în acest sens la acordul comercial, acordul de asociere și de liberalizare a regimului de vize. Amintim că președintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunțat recent că va candida pentru un nou mandat de şef al statului ucrainean. Printre promisiunile electorale ale lui Petro Poroşenko se numără și depunerea cererii de aderare a Ucrainei la UE până în anul 2024. „Până în 2024, vom depune cererea de aderare la UE, vom obţine și vom începe să punem în aplicare Planul de acțiune privind aderarea la NATO” – a afirmat Poroșenko, intențiile sale fiind considerate populiste de o parte a analiștilor politici de la Kiev. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
UE-un-nou-ajutor-financiar-pentru-Ucraina
Șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a cerut Ucrainei să continue reformele pe care și le-a asumat, în pofida problemelor provocate de intervenția Federației Ruse în estul țării și anexării pensinsulei Crimeea, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declarație făcută la Copenhaga, în cadrul unei conferințe pe tema Ucrainei, Mogherini a mai spus că este impresionată de „energia și determinarea” de care dau dovadă premierul Volodimir Hroisman în promovarea reformelor, în special a celor ce se referă la lupta împotriva corupției. Federica Mogherini a insistat însă că mai sunt multe de făcut.
În cadrul aceluiași eveniment, adjunctul secretarului de stat american, John Sullivan, a reamintit că de modul în care Ucraina va realiza angajamentele asumate în fața partenerilor săi occidentali va depinde și un viitor acord cu Fondul Mondial Internațional.
1 miliard pentru Kiev
Consiliul Uniunii Europene a aprobat, marți, 26 iunie, alocarea Ucrainei a unui miliard de euro asistență macrofinanciară, relatează mass-media de la Kiev, citând anunțul publicat pe contul oficial de Twitter al instituției. „Consiliul UE a aprobat astăzi un nou împrumut în suma de un miliard de euro pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei ca sprijin pentru stabilizarea economică și programul de reforme structurale”, se arată în anunț.
După această decizie, Comisia Europeană, în consultare cu Consiliul UE, va pregăti un memorandum de asistență. Memorandumul va trebui sa fie ratificat de Rada Supremă de la Kiev.
Oligarhii, pericol pentru Ucraina
Populistii și oligarhii ucraineni împiedică punerea în aplicare a Acordului de asociere Ucraina-UE, a declarat Hugues Mingarelli, șeful Delegației UE în Ucraina, citat de Interfax-Ucraina, preluat de KARADENIZ PRESS.
„După cum știți, există mulți oameni în Ucraina cărora nu le place acordul şi încearcă să împiedice punerea în aplicare a acestuia. Noi îi numim populişti, oligarhi. Toți acești oameni au interese și nu doresc să modernizeze structura politică și economică a țării“ , a spus diplomatul UE.
Potrivit lui, există ministere care sunt deschise pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere, dar există și cei care nu oferă sprijinul necesar. Mingarelli crede că punerea în aplicare a acordului de asociere intâmpină probleme în comisiile Radei Supreme a Ucrainei. La rândul lor, oficialii ucraineni consideră că sarcinile stabilite în acordul de asociere cu termen de executare în 2017 au fost îndeplinite în proporție de 41%. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina
Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, a atacat extrem de dur eșecul conducerii ucrainene de a-și îndeplini angajamentele de a proteja societatea civilă din această țară, mai ales activiștii implicați în combaterea corupției din fosta țară sovietică. Aceste acuzații vin pe fondul unei lipse evidente de interes pentru combaterea corupției arătată de către autoritățile de la Kiev.
Declarația a apărut datorită expirării, la 1 aprilie 2018, a termenului limită de depunere a declarațiilor electronice de către activiștii societatii civile care lucrează în domeniul combaterii corupției.
Demers european
Bruxelles-ul a cerut în mod repetat Ucrainei sa anuleze această obligație, fără a avea rezultatele dorite. Președintele Petro Poroșenko a propus un proiect de lege, care a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția, iar Rada Supremă nu a găsit voturile necesare pentru a anula aceste norme legislative controversate.
„Guvernul ucrainean nu și-a îndeplinit obligațiile”, a declarat comisarul Hahn. „Refuzul de a elimina această normă, care îi cuprinde în obligațiile privind funcționarii publici și pe activiștii societatii civile, contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei”, a adăugat Hahn.
De asemenea, norma este contrară recomandărilor insistente ale partenerilor internaționali ai Ucrainei, inclusiv Comisia de la Veneția, OSCE și Uniunea Europeană (inclusiv în contextul monitorizării punerii în aplicare de catre Ucraina a angajamentelor privind liberalizarea vizelor)“, – a spus comisarul european.
Acuzații dure
Johannes Hahn a mai declarat că societatea civilă ar trebui să poată să controleze activitățile autorităților „fără obstacole inutile și interferențe“ și a remarcat faptul că sistemul ”e-declarația” a fost creat în scopul de a „preveni corupția în randul funcționarilor publici“. „Reprezentanții societății civile nu sunt funcționari de stat”, a adăugat el.
„Această obligație suplimentară și inacceptabile (privind declarația pentru activiști) eset în favoarea celor care doresc să distrugă eforturile Ucrainei de a combate eficient corupția”, a spus el.
Comisarul european a reamintit că acțiunile Ucrainei sunt contrare acordului de asociere. „Relațiile UE cu Ucraina se bazează pe valorile comune. Ambele părți au fost de acord că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt elemente esențiale ale acordului de asociere“ – a spus Hahn.
„În ultimii ani, Ucraina a făcut progrese semnificative. Este important să nu se submineze progresele realizate. Rada Suprema a Ucrainei ar trebui să revină la problema și cât mai curând posibil sa anuleze obligația de e-declarație pentru activiștii societății civile, limitând aceste obligații numai la funcționarii publici ..“, – a încheiat Johannes Hahn.
Mogherini vrea tribunal anticorupție
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat anterior Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mogherini a făcut acest îndemn în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.
Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina
Legislație întârziată
Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.
În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.
Ajutor condiționat
Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Angajament UE
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Șefa-diplomației-UE-Federica-Mogherini-a-cerut-președintelui-Ucrainei-Petro-Poroșenko-urgentarea-adoptării-legislației-anticorupție
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția, notează Europa Liberă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mogherini a făcut îndemnul în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.
Legislație întârziată
Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.
În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.
Ajutor condiționat
Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Angajament UE
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE
Kosovo face sacrificii teritoriale pentru intrarea în UE
Kosovo şi Muntenegru au anunţat recent că au ajuns la o înţelegere cu privire la acordul de demarcare a graniţei din 2015, pas necesar pentru ca cetățenii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a subliniat că parlamentul de la Pristina va putea ratifica acum acordul din 2015, ratificat deja de legislativul de la Podgorica.
Opoziție dură
Încercări precedente de a supune la vot acest acord au declanşat violenţe în Kosovo, deputaţi din partidul de opoziţie Vetëvendosje lansând gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi având loc ciocniri de stradă între protestatari furioşi şi poliţie. Partidele de opoziţie din Kosovo criticau acordul din 2015 pentru că, în opinia lor, ar ceda Muntenegrului o suprafaţă de circa 8000 de hectare.
Într-o declaraţie comună semnată vineri, preşedinţii kosovar şi muntenegrean, Filip Vujanovic, afirmă că acest acord va fi analizat de experţi şi că „greşelile” vor putea fi îndreptate în viitor. „Avem de acum posibilitatea de a supune la vot acordul şi de a deschide calea spre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din Kosovo”, a remarcat Hashim Thaci.
Disponibilitate UE
Şi premierul kosovar Ramush Haradinaj a salutat înţelegerea, iar şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a făcut cunoscută „disponibilitatea Uniunii de a susţine deplina implementare a acesteia”. Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010. Kosovo, care are 1,8 milioane de locuitori, marchează sâmbătă 10 ani de la declararea independenţei faţă de Serbia. Joi, Barbados a devenit al 116-lea stat care recunoaşte această independenţă – ceea ce a determinat Ministerul de Externe de la Belgrad să trimită instituţiei omoloage din statul insular din Caraibe o notă de protest, după cum a transmis vineri agenţia Tanjug. (M.A.B.)
