Punct de cotitură: de ce după otrăvirea lui Navalny Kremlinul nu mai are „prieteni”

Punct de cotitură: de ce după otrăvirea lui Navalny Kremlinul nu mai are „prieteni”

Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei

Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei

Otrăvirea liderului opoziției Alexei Navalny a fost un moment decisiv în relațiile dintre Moscova și Berlin. În septembrie, autoritățile germane au anunțat o decizie istorică: Germania nu va mai avea o politică specială față de Rusia. Moscova este amenințată cu noi sancțiuni, proiectul Nord Stream-2 poate fi într-adevăr oprit și, aparent, germanii nu mai intenționează să ofere servicii de traducere a politicii externe a Federației Ruse într-un limbaj diplomatic de înțeles pentru Occident. Este greu de crezut, dar se pare că Occidentul și-a învățat lecția. Și asta se întâmplă după o serie de otrăviri, crime, scandaluri de spioni, nesfârșite aventuri ale paramilitarilor „wagner” și acțiuni de ocupare a teritoriilor altor țări. Ce nu se poate spune și despre Rusia – Kremlinul nu a înțeles că Occidentul nu era deloc preocupat de Navalny.

În dimineața zilei de 20 august, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, politicianul de opoziție, fondatorul Fondului anticorupție, Alexei Navalny, s-a simțit rău și a leșinat. Din acest motiv avionul a aterizat de urgență la Omsk. Navalny a fost internat la un spital de urgență. Medicii de la Omsk au susținut că nu există otravă în corpul lui Navalny. Dar pe 22 august, Navalny a fost transportat la Berlin pentru tratament, unde a fost plasat în clinica Charite, iar în curând medicii germani și-au anunțat concluziile.

Câteva zile mai târziu, guvernul german a anunțat că rezultatele unui examen toxicologic efectuat de un laborator Bundeswehr din München au confirmat prezența urmelor de otravă de tip Novichok în corpul lui Navalny. În urma colegilor germani, acest lucru a fost confirmat de experți din Franța și Suedia. În același timp, vorbim despre o formulă mai puternică de „Novichok” decât se știa anterior. La Berlin, ei au adăugat că toate materialele despre cazul Navalny vor fi transferate către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), organizație în care Rusia este membră.

Și această întorsătură a evenimentelor nu este placul Moscovei.

La rândul său, Moscova a cerut Berlinului să furnizeze istoricul medical al lui Navalny și rezultatele investigației. În caz contrar, spun ei, este imposibil să începi o investigație corevtă. Cu toate acestea, Occidentul dorește să știe răspunsurile la întrebările care s-au acumulat de-a lungul timpului, ca și pentru cazurile Navalny, Skripals și alții: cine a ordonat otrăvirea și cine a implementat, cum au fost otrăviți, de unde au venit aceste otrăvuri și multe altele. În toată această poveste cu Navalny, Occidentul este preocupat în primul rând de propria sa securitate. Răbdarea occidentală a ajuns la capăt și se pare că aceasta a fost o surpriză pentru Kremlin.

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

După scandalul din jurul otrăvirii lui Navalny, țările occidentale au amenințat Rusia cu noi sancțiuni, iar Germania a anunțat că restrânge cooperarea cu Federația Rusă. În special, guvernul german a anunțat că va dezvolta o poziție comună asupra cazului Navalny cu UE și NATO. NATO, UE, Marea Britanie, Austria, Lituania și Ucraina au făcut un apel către autoritățile ruse pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Navalny. Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor europene ale celor implicați în investigațiile Navalny și oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Și se pare că Berlinul va închide era „Gorbaciov” a relațiilor de încredere și de prietenie cu Moscova. În doar 30 de ani după reunificarea Germaniei și reconcilierea aparent istorică a popoarelor, Rusia vrea să evite amenințarea unei politici de izolare. În orice caz, establishment-ul rus face totul pentru asta.

Era „Gorbaciov” a fost văzută nu numai ca o reconciliere istorică, ci și ca o garanție a viitoarelor relații de prietenie și a strânsei cooperări între cele două popoare și state, dar ea însăși a devenit un lucru din trecut. De exemplu, asasinarea de către serviciile speciale ruse a fostului comandant militar cecen Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, agresiunea împotriva Georgiei, agresarea manifestanților în Piața Bolotnaya în mai 2012, asasinarea lui Boris Nemțov, fără a mai menționa anexarea Crimeii, războiul din Donbass, distrugerea avionului MH17, intervenția siriană și mult mai mult.

Putin a privit întotdeauna RFG, ca și Franța, drept țări care, spre deosebire de Statele Unite sau țările din Europa Centrală, nu vor impune niciodată măsuri extreme și îi vor lăsa întotdeauna loc de manevră politică și diplomatică. De data aceasta este diferit. Răbdarea Berlinului s-a dovedit a fi limitată.

Cel mai interesant lucru este că Kremlinul nu a înțeles că Occidentul este îngrijorat nu atât de Navalny, cât de faptul că armele chimice interzise de Convențiile la care Rusia, inclusiv Rusia, rătăcesc pe continent. Și asta înseamnă că cineva îl produce. Mai mult, nu undeva într-un beci, ci în laboratoare echipate controlate de stat.

Prin urmare, atunci când Occidentul cere o anchetă, ei sunt preocupați în primul rând de propria lor siguranță. Și numai în acest sens, povestea lui Navalny poate fi înțeleasă în Occident. (Marianna Prysiazhniuk-Kiev)

Share our work
Arctic Lock, anulat de COVID

Arctic Lock, anulat de COVID

Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare

Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare

Exerciţiul militar de mare amploare Arctic Lock, la care urmau să participe 20.000 de soldaţi din 13 ţări în primăvara viitoare în Finlanda, a fost anulat din cauza pandemiei, a anunţat Ministerul Apărării de la Helsinki, citat de mass-media regională, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Exerciţiile internaţionale sunt importante, dar în această situaţie este încă mai important să păstrăm controlul asupra coronavirusului’, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, într-un comunicat de presă.

La Arctic Lock, ce urma să aibă loc între mai şi iunie 2021, erau aşteptaţi observatori din partea NATO şi a Uniunii Europene.

Tensiuni militare

Întrucât restricţiile legate de pandemie au făcut imposibilă desfăşurarea sa, Comitetul de politică externă şi de securitate al Finlandei a decis să-l înlocuiască cu un exerciţiu la scară naţională cu 15.000 de participanţi.

Arctic Lock urma să fie ultimul dintr-o serie de exerciţii militare de mare amploare în regiunea Balticii, reflectând tensiunile în creştere între numeroase state occidentale şi Rusia.

În 2017, în Suedia s-a desfăşurat exerciţiul militar Aurora-17, cel mai important din ţară din ultimii peste 20 de ani. El urma să continue în 2020 cu mobilizarea a 25.000 de soldaţi, dar a fost anulat tot din cauza pandemiei.

Defender 2020, învind de pandemie

În acelaşi timp, operaţiunea americană Defender 2020, vizată să fie cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa de la sfârşitul Războiului Rece, a trebuit să fie redusă în amploare.

Chiar dacă pandemia a antrenat o reducere a exerciţiilor militare, acestea au continuat totuşi, determinând Rusia să lanseze propriile exerciţii deasupra Balticii.
La rândul său, Finlanda – a cărei frontieră de 1.340 km cu Rusia este cea mai lungă a Uniunii Europene cu acest vecin – are în vedere să organizeze un exerciţiu militar internaţional mai târziu în cursul deceniului, a indicat Ministerul Apărării din statul baltic.

Finlanda şi Suedia nu sunt membre în NATO, dar în ultimii ani şi-au intensificat cooperarea cu Alianţa şi fac parte din Parteneriatul pentru Pace. (N.G.)

Share our work
Războiul pentru Belarus, mutat la ONU

Războiul pentru Belarus, mutat la ONU

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin

Reprezentanta opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, se va adresa vineri, 4 septembrie, Consiliului de Securitate al ONU, a transmis într-o declaraţie un purtător de cuvânt al opozantei, relatează mass-media străină citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Tihanovskaia se va adresa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin intermediul unei legături video, la invitaţia Estoniei, ţară care are în prezent statutul de membru nepermanent în organismul ONU, au declarat pentru mass-media surse apropiate.

Surse diplomatice, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au declarat că este exclusă orice posibilitate ca acest organism să adopte o declarație de condamnare a administrației Lukașenko datorită opoziției Rusiei și Chinei, membri permanenți în Consiliul de Securitate al ONU.

Svetlana Tihanovskaia a candidat la alegerile prezidenţiale din 9 august din Belarus, iar susţinătorii săi consideră că ea a câștigat acest scrutin. Reprezentanta opoziţiei a fugit în Lituania după votul pe care preşedintele Aleksandr Lukaşenko a susţinut că l-a câştigat cu o amplă majoritate, ceea ce a dus la proteste în masă în Republica Belarus.

Președintele Vladimir Putin, pavăză pentru Lukașenko

Președintele Vladimir Putin, pavăză pentru Lukașenko

Lukașenko, invitat la Moscova

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, au decis să se întâlnească la Moscova în săptămânile următoare, a anunţat Kremlinul.

Cei doi șefi de stat au discutat, duminică, la telefon, despre consolidarea relaţiilor între Rusia şi Belarus şi despre extinderea cooperării bilaterale. ”S-a convenit să se organizeze o întâlnire la Moscova în săptămânile următoare”, a anunţat într-un comunicat Kremlinul. Liderul de la Kremlin l-a felicitat pe Lukașenko cu ocazia zilei de naștere.

Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.

Războiul declarațiilor

Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Singurul său sprijin rămân Rusia și China, care au recunoscut deja victoria lui Lukașenko.

Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Conform mass-media trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate. (K.P.)

Share our work
România, locul doi în UE la producția de gaze

România, locul doi în UE la producția de gaze

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.

Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

Creșterea dependenței de importuri

Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.

Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.

Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.

Statistici variate

Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).

În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).

De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.

În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).

Perimetru Neptun, speranță românească

În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.

Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.

Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategiei turcă de apărare a intereselor maritime

Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime

Ofensivă turcă

Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Ambiții energetice

Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.

„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.

„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.

Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)

Share our work
Mass-media rusă, asaltată sistematic

Mass-media rusă, asaltată sistematic

Mass-media, atacată sistematic

Un jurnalist şi activist critic la adresa Kremlinului a fost rănit grav într-un atac la Moscova, a informat luni postul de radio Eho Moskvî, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Iegor Jukov, 22 de ani, a fost dus la spital, cu tăieturi în zona feţei şi cu posibile leziuni cerebrale. Jukov, un cunoscut blogger din Rusia, a lucrat pentru Eho Moskvî după ce statul i-a interzis să aibă propriul său canal video online.

Emisiunile sale au atras un număr mare de urmăritori. El l-a intervievat pe disidentul rus Aleksei Navalnîi, care se află în prezent internat într-un spital din Berlin după ce ar fi fost otrăvit într-o cafenea dintr-un aeroport.

Atac sălbatic

Echipa lui Jukov a publicat imagini cu rănile sale pe reţelele de socializare. Ei afirmă că bărbatul a fost lovit în zona capului după ce se afla culcat la pământ.

Potrivit redactorului şef al Eho Moskvî, Aleksei Venediktov, Jukov a depus o plângere la poliţie. Doi bărbaţi necunoscuţi l-ar fi atacat duminică în faţa apartamentului său.

Jukov este un critic al lui Vladimir Putin şi a afirmat în trecut că ar vrea să fie el însuşi preşedinte al Rusiei. El a devenit cunoscut prin implicarea sa în protestele opoziţiei ruse.

Jukov a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare şi i s-a interzis să aibă propriul site timp de doi ani de către o instanţă din Moscova în decembrie anul trecut. El a fost cooptat ulterior în echipa Eho Moskvî. (K.P.)

Share our work