de Isac Mihai | feb. 4, 2021 | FEDERATIA RUSA
Liderul rus, Vladimir Putin, rămâne țarul federal rus până în 2036
După publicarea unei investigații privind averea lui Putin, elitele rusești au un motiv serios să se teamă de viitorul lor. Prin urmare, protestele din Rusia, care au apărut ca o reacție la anchetarea lui Alexei Navlany, ar putea deveni foarte bine un prilej pentru tranzitul puterii de la Putin prin implicarea „prinților locali”.
Lupta dintre clanurile care încearcă să preia puterea nu este o situație nouă pentru Rusia. Dar lupta pentru „tron” va duce confruntarea la un nou nivel, având în vedere că acum toată lumea are obiective comune – unirea împotriva lui Putin. Una dintre probleme este că imaginea țarului din Rusia a avut mult timp pentru a se consolida. „Există Putin – există Rusia, nu există Putin – nu există Rusia”, a spus odată președintele Dumei de Stat Viacheslav Volodin. Și aici apare principala problemă: imaginea țarului este atât de înrădăcinată în subconștientul poporului rus, încât este gata să dea vina pe oricine și orice pentru necazurile sale, dar nu pe președinte. Principala sursă pentru problemele din Rusia este Trump, Biden, Occidentul, ucrainenii, propaganda gay, dar nu Putin.
În acest context, se întâmplă următoarele: într-o țară în care aproape totul este clasificat, apare o anchetă marca Alexei Navalny despre palatul lui Putin. Da, dacă vorbim despre corupția de vârf a elitei politice rusești – cu siguranță, se poate face un serila, dar Navalny, fiind politician de opoziție, a criticat pe toată lumea în tot acest timp, dar nu și pe Putin.
Peste 60 de milioane de oameni au urmărit filmul despre palatul președintelui Federației Ruse. Mai mult, informațiile au fost transmise către Fundația Navalny (așa cum le place să spună în Rusia), probabil chiar de către serviciile speciale rusești. Proprietatea, care se află la dispoziția serviciilor speciale rusești, este imposibil să fie survolată cu o dronă a teritoriului protejat de Serviciul Federal de Securitate fără ajutorul din exterior al persoanelor din interior.
Toate acestea sugerează că „Turnurile Kremlinului” tremură. În Occident, nimeni nu va negocia cu Putin niciun dosar, iar elitele vor suferi sancțiuni și presiuni politice. Deci această nemulțumire nu a început ieri și nu odată cu lansarea filmului lui Navalny: prin rescrierea Constituției, care a anulat mandatul lui Putin, el și-a tras pe sfoară partenerii politici. Prin urmare, Alexey Navalny va deveni un adevărat instrument de „reducere la zero”.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Prin urmare, protestele din Rusia nu sunt altceva decât o operațiune specială a oficialilor de securitate ruși, care va împinge situația până în momentul tranzitului puterii. În condițiile unor proteste controlate, ca să spunem așa „haos controlat”, va fi cel mai ușor pentru Putin să se retragă. În ciuda faptului că Maidanul de la Kiev i-a speriat pe oficialii de securitate ruși, după evenimentele din Belarus, ei sunt pregătiți pentru diferite scenarii de confruntare de stradă. Prin urmare, Navalny însuși are nevoie de „prinții locali” pentru marele joc. Ei bine, dacă Navalny nu va acționa cu îndemânare, ne amintim cu toții ce s-a întâmplat cu Nemțov, Politkovskaya și mulți alții.
Mai mult, „desacralizarea” lui Putin va avea loc conform unui scenariu subtil: participanții la acest joc vor trebui să înțeleagă că Putin este vinovat de tot ceea ce se întâmplă. Iar dacă Putin va pleca, noua elită se va angaja să „rezolve” toate problemele. În același timp, Putin, care este obișnuit cu puterea absolută, la fel ca celălalt coleg al său din „frățescul” Belarus, înțelege că, dacă va pleca, lumea lui se va prăbuși. Pentru el, nu există nicio lume în care nu va deține puterea. Și ca urmare nu înțelege că proprii săi oameni vor începe să-l zdrobească. Prin urmare, marele joc al micilor regi poate scăpa de sub control, iar „haosul controlat” va aduce mult mai mult decât era planificat.
(Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | ian. 13, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
SUA, obiectiv strategic al GRU
În asaltul clădirii parlamentului american ar putea fi implicate grupuri militante aflate sub influența serviciului de informații militare rusesc GRU, se arată în analiza IGTDS.
„Grupuri militante asociate cu serviciile de informații de militare rusești ar fi putut participa la operațiunea violentă de ocupare a clădirii Capitolului SUA în timpul protestelor organizate de organizațiile care îl susțin pe Donald Trump. Analiza pozelor și videoclipurilor din surse deschise conțin dovezi că membrii serviciilor de informații militare de la Moscova au intervenit în recentele violențe din Statele Unite”. GRU a mai fost acuzat de organizarea unor atacuri cibernetice împotriva agențiilor federale americane
Analiștii IGTDS consideră că tactică folosita în timpul asaltului Capitolului „seamănă cu metodele folosite de ruși în timpul protestelor vestelor galbene din Franța și cele ale susținătorilor independenței catalane”. Este vorba despre infiltrarea propriilor militanți în mulțimea protestatarilor cu scopul de a incita și escalada protestele, precum și de a oferi sprijin în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor guvernamentale. În plus, asaltul Capitoliului amintește de tactică folosită de forțele de operațiuni speciale rusești iî timpul preluarea clădirilor guvernamentale din Crimeea și Donbass din 2014.
Tactică extinsă
Analiștii IGTDS susțin că autoritățile de la Kremlin folosesc protestele și revoltele pentru de a implementa acțiuni camuflate de influență peste hotare. Acest lucru se realizează prin infiltrarea reprezentanților serviciilor speciale rusești în cadrul mișcării de protest și crearea unei „aripi militante”. Din strategie mai fac parte si participarea la acțiunile de stradă, recrutarea de membrii influenți ai mișcării și răspândirea teoriilor conspiraționiste.
În 2016, pozând în calitate de naționaliști muntenegreni, agenți GRU au participat la o tentativă de lovitură de stat în fosta republică iugoslavă.
În 2017 oficialii ruși au discutat cu susținătorii independențe catalane posibilitate de a trimite soldați în regiune, precum și de a sprijini financiar Catalonia, se mai arată în analiza.
GRU, acuzat că a participat la tentativă de lovitură de stat de la Podgorica pentru a împiedica aderarea la NATO a statului balcanic
Obiectiv Capitoliu
În timpul violențelor din SUA, agenții ruși ar fi putut juca un rol organizatoric, determinând protestării să acționeze mai agresiv. Acest lucru poate fi demonstrat, consideră analiștii, de unul dintre videoclipurile filmate în timpul asaltului în care strigătele în limba rusă se aud foarte clar „Mai îndrăzneț, mai îndrăzneț”. În plus, într-un alt videoclip, unul dintre participanții la asalt strigă în limba rusă: „Mai repede, mai repede”.
„În opinia noastră, invazia Capitolului a pus în pericol rețeaua de calculatoare a Congresului și ar putea duce la sustragerea de documente. În timpul asaltului biroului liderului Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, au fost furate scrisori și documente a Nancy Pelosi” mai menționează analiza IGTDS.
Analiștii mai atrag atenția asupra faptului că atacul asupra clădirii Capitolului a fost pe larg prezentat de mass-media asociată cu GRU, promovând agresiv narațiunea prăbușirii democrației americane.
Terorism de stat
„Participarea Rusiei la protestele din SUA și la asaltul Capitoliului este privită ca un act de terorism de stat, similar cu atacurile din 11 septembrie. Recunoașterea Rusiei ca țară care sponsorizează terorismului, impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva economiei rusești și restabilirea imaginii internaționale a Statelor Unite ca stat atacat din exterior pot deveni priorități pentru noua administrație de la Casa Albe”, – se mai arată în material.
Reamintim că la 6 ianuarie, Congresul SUA urma să aprobe rezultatele votului colegiului electoral, care a confirmat victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, ședința a trebuit să fie amânată pentru câteva ore din cauza protestelor susținătorilor lui Trump care au asaltat clădirea. Cinci oameni au fost uciși în ciocniri în apropierea Congresului. Poliția a reținut zeci de persoane. (Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | ian. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că va organiza un referendum privind schimbările constituţionale, a relatat agenţia de stat Belta. Sursa citată nu a menționat când anume va avea loc referendumul constituțional.
Liderul de la Minsk, confruntat cu proteste săptămânale, încearcă să se mențină la guvernare după controversatele alegeri prezidențiale. Opoziția nu a recunoscut rezultatele declanșând proteste de stradă soldate cu mii de arestări.
Comunitatea occidentală, inclusiv UE și SUA, a condamnat reacția în forță a autorităților de la Minsk. Liderii opoziției au primit azil politic în state membre UE, precum Lituania și Polonia.
Lukașenko se bucură de sprijinul politic al binomului Moscova-Beijing. Cei doi membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au blocat adoptarea oricăror sancțiuni ONU împotriva Minsk-ului. Este de așteptat ca Vladimir Putin să sprijine organizarea referendumului constituțional.
Belarus preia președinția Comunității Statelor Independente în 2021. Lukașenko a anunțat deja că dorește consolidarea structurii din care fac parte majoritatea fostelor state sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ortodoxia-din-Ucraina-zguduita-din-temelii.
Mitropolitul Epifanie Dumenko, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a anunțat formarea unei comisii speciale pentru organizarea vizitei Patriarhului Bartolemeu în 2021. Vizita este programată pentru perioada Zilei Independenței Ucrainei, aniversată în data de 24 august, relatează mass-media din Ucraina.
Vizita va fi prima în Ucraina după acordarea Tomosului de autocefalie Bisericii Ortodoxe din fosta republică sovietică, condusă de mitropolitul Epifanie Dumenko. Independența acestei structuri este recunoscută doar parțial la nivelul comunității ortodoxe mondiale. Patriarhatul Ecumenic, Biserica Greciei, Biserica Ciprului și Patriarhia Alexandriei sunt printre cei mai fervenți susținători. Bisericile ortodoxe din alte state, inclusiv România, nu au recunoscut tomosul.
Vizita va avea loc la invitația președintelui, fiind un semnal puternic al politicii de desprindere de sfera de influență rusească.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, un susținător al independenței Bisericii Ortodoxe din Ucraina, condusă de mitropolitul Epifanie
Patriarhia Ortodoxă Rusă, cu sprijinul autorităților de la Moscova, respinge independența noii structuri, considerând Ucraina teritoriul său canonic. Poziția Moscovei este susținută de o parte a bisericilor ortodoxe autocefale, inclusiv de Biserica Sârbă, un aliat fervent al părții ruse. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 9, 2020 | FEDERATIA RUSA
Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin
În virtutea obligaţiilor care îi revin în baza Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligaţii nu se extind şi asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS. Kremlinul a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea
Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.
Obligații de securitate
‘Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat’, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.
‘Preşedintele Vladimir Putin a clarificat şi delimitat aceste două probleme, obligaţiile în temeiul OTSC (semnat în 1992) nu se extind asupra Nagorno-Karabah’, a reiterat el, adăugând că informaţiile potrivit cărora unele operaţiuni militare s-ar desfăşura pe teritoriul Armeniei nu s-au confirmat.
După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile ‘pragmatice’ ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.
Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz
Poziție azeră
Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte ‘să atragă fără succes’ Rusia în conflict prin intermediul OTSC.
Cei trei copreşedinţi ai Grupului OSCE de la Minsk – Franţa, Rusia şi SUA – au cerut din nou miercuri o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.
Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi, relatează AFP care a trimis reporteri la faţa locului.
Ceața războiului
Nici tipul de arme utilizate de forţele azere nu este cunoscut exact, dar autorităţile locale denunţă bombardarea zonelor urbane cu ‘Smerci’, lansatoare multiple ruseşti de proiectile reactive după modelul ‘Katiuşa’ din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, supranumite ‘orga lui Stalin’.
Muniţii neexplodate, aparent de acest tip, pot fi văzute în oraş, în timp ce multe blocuri mici de două etaje au fost dărâmate complet de suflul acestor obuze, care au lăsat în urma cratere ajungând uneori până la zece metri, semn al puterii proiectilelor folosite.
De asemenea, dronele survolează cu regularitate oraşul mai ales în timpul zilei, procedând la tiruri izolate.
Totodată, Franţa a reiterat miercuri că Turcia este implicată din punct de vedere ‘militar’ în conflictul din Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului, reiterându-şi temerea faţă de o ‘internaţionalizare’ a conflictului.
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku?
Rusia vs. Turcia?
Rusia a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea, relatează Reuters. „Baku şi Erevanul au confirmat participarea lor la discuţii în Moscova. Se fac pregătiri în acest sens”, a declarat ministrul rus de externe prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zakharova.
„Miniştrii de externe ai Azerbaidjanului şi Armeniei sunt invitaţi la Moscova pe 9 octombrie. În urma unei serii de discuţii telefonice între preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev şi prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, preşedintele Rusiei solicită încetarea acţiunilor militare în conflictul din Nagorno-Karabah. Preşedintele Rusiei lansează un apel de încetare a luptelor din Nagorno-Karabakh din motive umanitare pentru a face schimb de morţi şi prizonieri”, se arată în comunicatul Kremlinului.
”Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine”, a declarat anterior Aliev pentru TRT Haber.
În acelaşi interviu, Ilham Aliev a afirmat că forţele azere au recucerit câteva zone ce fuseseră ocupate de cele armene. ”Turcia este … un mare potenţial global … şi vecin pentru Caucazul de Sud”, a continuat el, adăugând că poziţia Ankarei a servit drept ”avertisment” pentru alţii. (N.G.)
