NATO rămâne la Marea Neagră, Rusia răspunde în forță

NATO rămâne la Marea Neagră, Rusia răspunde în forță

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Nave de război ale marinei ruse au efectuat un exerciţiu de antrenament cu muniţie reală în Marea Neagră, a anunţat joi Flota rusă din Marea Neagră, în timp ce Ucraina şi ţări membre ale NATO desfăşoară exerciţiile militare Sea Breeze 2021 în aceeaşi zonă mai extinsă.

Exerciţiul Sea Breeze, cu implicarea Ucrainei şi SUA, intervine pe fondul creşterii tensiunilor între NATO şi Moscova, după ce Rusia a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe de-a lungul rutei unei nave de război britanice pentru a o îndepărta din apele sale teritoriale din apropiere de Crimeea.

Războiul declarațiilor

Londra a declarat că nu recunoaşte versiunea Moscovei cu privire la incidentul de lângă Crimeea, a cărei anexare de către Rusia în 2014 nu o recunoaşte.

Moscova ceruse anularea exerciţiului Sea Breeze înainte de începerea acestuia, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona pentru a proteja securitatea naţională, dacă va fi necesar.

Flota rusă din Marea Neagră a indicat joi într-un comunicat, citat de agenţia de presă Interfax, că echipajele a două nave mari de debarcare au efectuat tiruri asupra unor ţinte maritime şi aeriene în Marea Neagră. Acest exerciţiu a avut loc la două zile după ce Rusia şi-a testat sistemele de apărare antiaeriană instalate în Crimeea.

În plus, după cum a relatat Interfax, la exerciţiile de miercuri a participat şi submarinul diesel ‘Kolpino’, capabil să transporte rachete de croazieră ‘Kalibr’, despre care nu precizează dacă a rămas în largul mării sau s-a retras la bază.

La exerciţiul Sea Breeze 2021, destinat să dureze două săptămâni, participă aproximativ 5.000 de militari din NATO şi ai ţărilor aliate, aproximativ 30 de nave şi 40 de avioane şi elicoptere. De asemenea, participă distrugătorul de rachete american USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

Declarații tranșante

NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră şi îşi va consolida cooperarea cu partenerii din această regiune, a declarat James Appathurai, reprezentantul special al secretarului general al Alianței pentru Caucaz şi Asia Centrală. Interviul a fost acordat postului georgian de televiziune First Channel, cu ocazia vizitei sale la Tbilisi, relatează mass-media.
NATO are o imagine completă asupra incidentului din 23 iunie în Marea Neagră cu distrugătorul britanic HMS Defender, a afirmat James Appathurai, indicând că Londra a prezentat Alianţei informaţiile despre cele întâmplate.

‘Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic are o poziţie fermă în ceea ce priveşte libertatea de navigaţie şi a faptului că peninsula Crimeea este Ucraina şi nu Rusia. Aliaţii au manifestat fermitate în apărarea acestor principii în cursul acestui incident’, a spus Appathurai, în opinia căruia Rusia ar trebui să conştientizeze că aliaţii NATO nu vor da înapoi în această privinţă.

‘Din câte ştiu, Defender a sosit apoi în Georgia. Deci, acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră, demonstrând astfel ataşamentul faţă de respectivele principii, ceea ce este important pentru această regiune”, a spus el.

Acuzații dure

În interviu, responsabilul NATO a acuzat Rusia că ‘continuă să destabilizeze regiunea’. ‘Rusia desfăşoară armamente în Crimeea, inclusiv sisteme de rachetă, ceea ce face dificilă libertatea de navigaţie’, a menţionat James Appathurai, subliniind că NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră pentru a sprijini aliaţii şi partenerii.

Reprezentantul special al secretarului general NATO a declarat că una dintre problemele pe care intenţionează să le discute în Georgia cu privire la securitatea Mării Negre este aprofundarea cooperării dintre Alianţă şi Georgia.

În cadrul liniei sale directe cu cetăţenii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că lumea nu s-ar fi aflat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial chiar dacă forţele ruse ar fi scufundat distrugătorul britanic.

Putin răspunde

‘Un război nu ar fi izbucnit chiar dacă armata rusă ar fi scufundat această navă, pentru că cei care au planificat provocarea ştiu că nu vor câştiga un astfel de război’, a declarat Putin. ‘A fost o provocare, este absolut evident. Una complexă, pusă la cale nu doar de britanici, ci şi de americani’, a spus preşedintele rus, adăugând că, în dimineaţa zilei de 23 iunie, înainte de apariţia distrugătorului britanic, un avion american strategic de recunoaştere a decolat de pe un aeroport militar al NATO din Grecia.

‘Dar pe mine altceva mă îngrijorează: au făcut mare tam-tam în legătură cu exerciţiile noastre în apropierea frontierei ucrainene. Am ordin de a retrage trupele. Însă în loc să răspundă într-un mod pozitiv, ei (occidentalii, n.r.) s-au repezit spre graniţele noastre’, a afirmat şeful statului rus, referindu-se la recentul exerciţiu ‘Defender Europe 21’ şi la manevrele Sea Breeze 2021, care se desfăşoară în prezent în Marea Neagră şi la care participă şi Ucraina.

Rusia a comasat la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie peste 100.000 de militari şi echipamente la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea sub pretextul unor exerciţii, generând temeri privind invadarea teritoriului ucrainean, iar cea mai mare parte dintre forţele ruse au rămas pe loc şi nu au revenit la baze, susţine Kievul, conform mass-media de la Kiev.

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Linie roșie pentru Kremlin

În cadrul sesiunii anuale de întrebări-răspunsuri, Putin a mai spus că este îngrijorat de ‘explorarea militară (de către NATO) a teritoriului Ucrainei’.

Constituţia ucraineană nu permite desfăşurarea bazelor militare străine în Ucraina, în schimb pe teritoriul acestei ţări pot fi create centre militare străine, precum şi alte formate, a spus preşedintele rus, adăugând că ‘explorarea militară a teritoriului care se învecinează direct cu Rusia creează probleme pentru securitatea statului rus’, notează Interfax.
Putin a declarat în aceeaşi ‘linie directă’ cu cetăţenii că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a plasat ţara sub controlul total al Occidentului, după ce anterior avertizase că pentru Moscova eventuala aderare a Ucrainei la NATO este o linie roşie, conform presei ruse.
(K.P.)

Share our work
OSCE, îngrijorată pentru securitatea Mării Negre

OSCE, îngrijorată pentru securitatea Mării Negre

OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre

OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat marţi un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre.

Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.

Incident militar

Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre. ”Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control”, a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.

Evoluții îngrijorătoare

Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.

”Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră”, a afirmat Linde la Viena.

Potrivit datelor ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014.

Statele membre ale OSCE, for ce include SUA şi Rusia, urmau să-şi înceapă marţi conferinţa lor anuală pe teme de securitate, dar reuniunea a trebuit să fie anulată din cauză că Armenia nu a fost de acord cu agenda. Erevanul vrea sprijinul OSCE pentru rezolvarea dioferendelor cu Baku. (K.P.)

Share our work
Crimeea, redută anti-Sea Breeze

Crimeea, redută anti-Sea Breeze

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Într-un aparent răspuns la lansarea Sea Breeze 2021, Rusia a efectuat verificări ale stadiului de pregătire a sistemului său de apărare antiaeriană din Crimeea. Exercițiul la care participă Ucraina și diferite ţări membre NATO este aprig contestat de partea rusă.

Tensiuni militare

Exerciţiile militare Sea Breeze intervin pe fondul unei creşteri a tensiunilor dintre NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe în direcţia unei nave de război britanice pentru a o alunga din apele din jurul Crimeii. Rusia le consideră ca fiind apele sale teritoriale, în timp ce restul lumii le consideră ca fiind ape ucrainene, nerecunoscând anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.

Circa 20 de avioane şi elicoptere, precum şi câteva subunităţi de sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi Panţir -S au efectuat un antrenament combinat luni, potrivit Interfax.
La aceste exerciţii au participat ‘în total aproape 20 de avioane şi elicoptere, între care avioane de recunoaştere Su-24MR, avioane de luptă multirol Su-30SM, avioane de atac Su-24M şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27, precum şi subunităţi de sisteme de rachete S-400 Triumf şi Panţir din cadrul Forţelor aeriene şi al Sistemului antiaerian al Districtului militar Sud’ , a comunicat marţi Flota rusă din Marea Neagră.

Monitorizare rusă

Flota Rusiei din Marea Neagră monitorizează navele NATO şi ale altor ţări care participă la exerciţiul Sea Breeze, a indicat în acelaşi timp Centrul naţional de gestionare a problemelor din domeniul apărării de la Moscova.

‘Forţe şi mijloace ale flotei ruse efectuează un set de măsuri pentru a ţine sub control acţiunile navelor NATO şi altor ţări participante la Sea Breeze 2021, ce au debutat luni în partea de nord-vest a Mării Negre’, se menţionează într-un comunicat al acestui centru, citat de mass-media.

La exerciţiile Sea Breeze 2021 participă aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane, precum şi distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

S-400, pavăză pentru Crimeea

S-400, pavăză pentru Crimeea

Acuzații dure

Delegaţia rusă la discuţiile privind securitatea militară şi controlul armelor de la Viena a subliniat luni că Statele Unite ar trebui să îşi retragă în mod transparent armele după finalizarea exerciţiilor comune cu Ucraina Sea Breeze-2021, potrivit TASS. ‘Amploarea şi agresivitatea acestor exerciţii nu contribuie la securitatea în regiunea Mării Negre’, se afirma într-o declaraţie a delegaţiei ruse, citată de Kommersant.

Ca răspuns la exerciţiul Sea Breeze – destinat să constituie o dovadă fermă a sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina – Rusia face o demonstraţie de forţă în faţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană, lansând încă de vineri ample manevre navale, şi supraveghează îndeaproape grupul aeronaval condus de portavionul Queen Elizabeth, nava amiral a Royal Navy, comenta luni publicaţia citată.

Două avioane MiG-31, capabile să transporte rachete hipersonice ‘Kinjal’, au fost trimise la baza aeriană rusă Hmeimim, în Siria, pentru a participa la manevrele din Marea Mediterană, potrivit Ministerului rus al Apărării. Este pentru prima oară când avioane de luptă capabile să transporte rachete „Kinjal” sunt desfăşurate în afara frontierelor Rusiei, conform Interfax. Armata rusă afirmă că rachetele „Kinjal” au o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului şi o rază de acţiune până la 2.000 de kilometri.(K.P.)

Share our work
Sea Breeze 2021 supără Moscova

Sea Breeze 2021 supără Moscova

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Ucraina şi SUA au început luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, respingând demersurile Rusiei de a anula aceste manevre.

Exerciţiul Sea Breeze 2021 intervine după o creştere a tensiunilor între NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras tiruri de avertisment şi a lansat bombe în calea distrugătorului britanic HMS Defender pentru a-l îndepărta din apele Mării Negre în largul Crimeii. Marea Britanie a respins versiunea incidentului prezentată de Moscova.

Opoziție rusă

Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi pretinde că este teritoriu rusesc, dar peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.

Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.

Sea Breeze 2021 este programat să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

Ucraina afirmă că obiectivul principal este de a câştiga experienţă în acţiuni comune în cadrul unor operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii şi de securitate.

Relaţiile între Kiev şi Moscova s-au deteriorat semnificativ după anexarea Crimeii de către Rusia, care acordă sprijin rebelilor separatişti în estul Ucrainei.

Tensiuni militare

Tensiunile au escaladat după ce Rusia a comasat în primăvară efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi la 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.

În contextul exerciţiilor Sea Breeze-2021, Rusia a blocat în zona coastei de vest a peninsulei Crimeea accesul navelor de război ale Alianţei Nord-Atlantice, a comunicat miercuri dimineaţă portalul rusesc Avio.pro, citat de mass-media.

Astfel, în largul coastelor Crimeii au fost stabilite zone de interdicţie în care navele NATO nu pot intra. Orice acţiune agresivă a navelor Alianţei va fi oprită instantaneu, scria Avia.pro.

Potrivit portalului citat, Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza mijloacele de război electronic sau organizarea propriilor exerciţii cu tiruri de rachetă, ca răspuns la exerciţiile NATO.

Ulterior Ministerul rus al Apărării anunța miercuri, 23 iunie, că o „navă de patrulare de frontieră” rusă a „tras focuri de avertizare”, iar un avion Su-24M a efectuat un „bombardament preventiv de-a lungul rutei distrugătorului” britanic HMS Defender, care ar fi intrat într-o zonă din apropierea peninsulei Crimeea, ale cărei ape teritoriale Rusia le revendică drept ale sale.

Participare românească

Peste 300 de marinari militari ai Forţelor Navale Române participă, în perioada 28 iunie – 10 iulie, la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei, în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa.

Potrivit unui comunicat transmis luni de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), corveta „Contraamiral Horia Macellariu” (265) a plecat sâmbătă, din portul militar Mangalia, şi a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, alături de alte nave militare străine care participă la „Sea Breeze 21”.

Cea de a doua navă militară care va reprezenta Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina este fregata „Regina Maria” (222), cu un elicopter IAR 330 „Puma Naval” ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanţa, va executa o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză HNLMS „Evertsen”, după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice SNMG-2 care operează în Marea Neagră şi va participa la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina.

Pe timpul desfăşurării exerciţiului, doi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se vor afla, în perioada 29 iunie – 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forţelor Navale ale SUA în Europa care participă la „Sea Breeze 21”, unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii american. (K.P.)

Share our work
Armenia, rezultate contestate de opoziție

Armenia, rezultate contestate de opoziție

Armenia rămâne în epoca Pashinyan

Armenia rămâne în epoca Pashinyan

Comisia electorală din Armenia l-a confirmat duminică pe Nikol Pashinyan în calitate de câștigător detașat al alegerilor parlamentare. La scrutinul de săptămâna trecută,  formațiunea condusă de el, Contractul Civil, a obţinut 53,9% din voturi.

Principalul său contracandidat, partidul Alianţa Armenia, al fostului preşedinte Robert Kociarian, a primit puţin peste 21% din voturi.

Scrutin contestat

Formaţiunile de opoziție vor contesta rezultatul la Curtea Constituţională de la Erevan. Pashinyan a respins orice acuzații privind fraudarea.

Oficialii electorali au cerut ca opoziţia să ofere „dovezi substanţiale” privind presupusele nereguli, adăugând că simpla listare a unor încălcări nu este suficientă pentru a invalida rezultatul scrutinului.

Observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au considerat alegerile democratice, bine organizate şi în acord cu legislaţia internaţională.

Alegeri post-război

Paşinian a convocat alegerile la presiunea opoziţiei. Unele partide l-au acuzat pe premier de înfrângere, care a însemnat pierderi de teritoriu şi de multe vieţi omeneşti, în confruntarea de anul trecut cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra Nagorno-Karabah.
Peste 6.500 de persoane au murit în conflict, iar Armenia a pierdut o mare parte a teritoriului regiunii Nagorno-Karabah.

Acordul de încetare a ostilităţilor în conflictul din Nagorno-Karabah a intrat în vigoare la 9 noiembrie, după un război de 44 de zile. Federația Rusă a jucat un rol important în încheierea acordului. (K.P.)

Share our work