de Isac Mihai | aug. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că în cadrul întrevederii cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al președintelui rus, Vladimir Putin, a discutat despre problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă, despre noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră, inclusiv despre subiectul reglementării conflictului transnistrean.
„Am reiterat poziția noastră în vederea relansării unui dialog pragmatic și constructiv, care să fie în interesul cetățenilor R. Moldova. Am discutat mai multe subiecte importante de pe agenda bilaterală, inclusiv problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă și noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. Am abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean. Am reconfirmat poziția R. Moldova în ceea ce ține de relansarea procesului de reglementare exclusiv pe cale pașnică, folosind instrumente politice și diplomatice și cadrul de negocieri existent, cu respectarea suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre în cadrul hotarelor ei internațional recunoscute.
Interes comun
Șefa statului menționează că are o agendă plină cu Federația Rusă și multe subiecte de interes comun pentru „statele și pentru cetățenii noștri”.
„Am discutat despre ele astăzi și suntem pregătiți să le abordăm pe larg, inclusiv prin intensificarea contactelor bilaterale. Am apreciat deschiderea părții ruse în acest sens, fapt care poate contribui la consolidarea dialogului dintre țările noastre”, a spus Sandu într-o postare pe Facebook.
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a avut o întrevedere cu președinta Republica Moldova, Maia Sandu, la Președinție, în cadrul căreia au participat: ministrul de Externe, Nicu Popescu, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne, precum și Cristina Gherasimov, consilieră a președintei în domeniul politicii externe.
Declarații politice
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a făcut declarații de presă, după întrevederea cu președinta R. Moldova, Maia Sandu.
„După ce a fost învestit Guvernul și a fost instituită o stabilitate, ne-am înțeles (n.r. Cu autoritățile de la Chișinău) să discutam subiectele de ordin și interes bilateral care există. Discuția a fost foarte constructiva, ne-am înțeles sa conlucrăm și sa inițiem un dialog pe mai multe subiecte chiar începând cu ziua de mâine, subiecte care interesează și la care visează cetățenii R. Moldova și cei din Federația Rusă. Am fost rugați să intervenim în soluționarea conflictului transnistrean. Am discutat despre exportul reciproc de mărfuri. Și am discutat și problema aprovizionării R. Moldova cu gaz, aici există o problemă și este absolut necesar să avem dialog ca să fie luată o decizie benefică pentru ambele părți. Dacă ajungem la un consens pe toate subiectele discutate, atunci cu siguranță va avea loc o întrevedere între Putin si Sandu. Rusia este gata să ajute R. Moldova, dar cu condiția ca să aibă și țara noastră de câștigat”, a spus Kozak.
Planul Kozak
Numele lui Dmitri Kozak este legat de planul de reglementare al conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut drept „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”. Planul viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai R. Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Armata rusă a început luni exerciţii tactice pe scară largă în 20 de poligoane din Districtul militar Sud, inclusiv în Crimeea, Abhazia şi Oseția de Sud. Desfășurarea de forțe are loc la 13 ani de la războiul ruso-georgian din 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența Abhaziei și Oseției de Sud.
La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.
Aplicații complexe
Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.
Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport, susțin eforturile celorlalte categorii de arme.
Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră
Manevre navale cu repetiție
În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.
Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.
Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | GEORGIA
Abhazia și Oseția de Sud, susținute ferm de Federația Rusă
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a cerut Rusiei să-și revoce decizia din 2008 privind recunoașterea independenței regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia. Demersul a fost făcut cu ocazia împlinirii la 8 august a 13 ani de la conflictul ruso-georgian, în urma căruia Moscova a recunoscut cele două republici autoproclamate.
Rusia „trebuie să dea dovadă de voință politică și să avanseze spre dezescaladare, prin revocarea recunoașterii” independenței celor două regiuni separatiste, a subliniat Zurabișvili într-un interviu acordat postului de televiziune Imedi.
Condiții georgiene
Președinta Georgiei a cerut de asemenea Moscovei să respecte acordul semnat atunci de președinții rus și francez de la acea vreme, Dmitri Medvedev, respectiv Nicolas Sarkozy, care prevedea retragerea trupelor rusești din Osetia de Sud și Abhazia, unde Moscova are acum baze militare.
Zurabișvili a explicat că, dacă Rusia îndeplinește aceste condiții, atunci va fi posibil „să trecem la o nouă fază de cooperare, să începem dialogul”. „Astăzi este o zi de doliu, dar și de speranță. Credem că Georgia se va reîntregi în cele din urmă”, a subliniat ea.
Premierul Irakli Garibașvili, alte oficialități, între care și reprezentanți ai opoziției au participat duminică la ceremonia de depunere a coroanelor de flori la mormintele celor căzuți în războiul de cinci zile (8-12 august 2008) la un cimitir din Tbilisi.
„20% din teritoriul Georgiei este ocupat în prezent de Rusia. Pentru a obține ‘dezocuparea’ trebuie să muncim 24 de ore din 24. Cu ajutorul comunității internaționale, vom reuși”, s-a declarat încrezător premierul georgian.
Tbilisi, care a rupt relațiile diplomatice cu Moscova, nu recunoaște independența celor două regiuni separatiste și consideră trupele rusești de pe teritoriul acestora drept forțe de ocupație.
Recunoaștere parțială
Kremlinul a recunoscut independența ambelor regiuni georgiene la 26 august 2008, la două săptămâni de la semnarea acordului destinat să pună capăt conflictului scurt din Osetia de Sud, care s-a încheiat cu o înfrângere dură pentru Georgia.
Liderii ruși au apărat în permanență decizia de a trimite trupe în Republica Osetia de Sud în apărarea populației locale, dintre care majoritatea deține cetățenie rusă.
Ulterior intrevenției în Oseția de Sud, Federația Rusă și Abhazia au lansat o ofensivă militară împotriva vestului Georgiei, ocupând regiuni strategice, inclusiv valea Kodori.
Până în prezent, independența Osetiei de Sud și a Abhaziei, cu excepția Rusiei, a fost recunoscută doar de Venezuela, Nicaragua, Nauru și Siria, dar nu și de majoritatea comunității internaționale. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri
Federația Rusă, avertizată să nu militarizeze Arctica
Federația Rusă a început să instaleze primul său cablu subacvatic de comunicaţii cu fibră optică în Arctica, în cadrul unui proiect de stat care are rolul să aducă internet de mare viteză în nordul îndepărtat bogat în hidrocarburi.
Moscova vrea să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii din nordul îndepărtat, unde şi-a extins prezenţa militară şi dezvoltă Ruta din Marea Nordului, pentru a deveni o cale maritimă majoră.
Expresul polar
Cablul, care ar trebui instalat până în 2026, va avea o lungime de 12.650 de kilometri, de-a lungul coastei nordice ruseşti, din Marea Barents până în portul estic Vladivostok, importantă bază militară, aeriană și navală.
Numit ”Expresul polar”, cablul va fi gestionat de compania de stat Morsviazsputnik, pentru a oferi internet stabil în porturile arctice, precum şi în peninsul Kamciatka şi Sahalin.
Şeful companiei care va produce şi instala cablul, Alexei Strelcenko, a spus că proiectul va costa 65 de miliarde de ruble (889 milioane dolari) şi va fi finanţat integral de stat.
Navele militare sunt folosite pentru apărarea revendicărilor în zona arctică
Arctica, pământ rusesc
Arctica este o zonă de influenţă a Rusiei, a proclamat în luna mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care avertizeaza Occidentul pe tema ambiţiilor sale în regiune. ”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a proclamat Lavrov, care denunţă veleităţi ofensive ale NATO şi Norvegiei în Arctica.
Arctica, un vast teritoriu cu condiţii extreme, în jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială dintre cele opt ţări riverane membre ale Consiliului Arcticii – Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda – vizând resursele naturale, căile de navigaţie şi poziţia strategică ale acesteia.
China, stat cvasi-arctic
Noua cursă geopolitică provoacă, spre marea nemulţumire a Washingtonului, apetitul Chinei, un simplu ”observator” în Consiliu, dar care se revendică drept un stat ”cvasi-arctic”.
În preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite şi-au arătat în mod clar voinţa de a se ridica împotriva ”agresivităţii” ruso-chineze, iar administraţia Biden pare să vrea să continue să-şi marcheze teritoriul.
”Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm asupra respectării regulilor internaţionale”, avertiza coordonatorul diplomaţiei americane în problema Arcticii,James DeHart, care sublinia ”îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.
Casa Albă schimbă macazul
Diplomația americană din era Trump a zdrunicant serios precedenta reuniune a Consiliului Arcticii, blocând pentru prima oară declaraţia finală a acestuia, din cauza refuzului SUA ca documentul să menţioneze modificările climatice.
Fostul președinte Trump El considera că ”retragerea regulată a banchizei deschide noi căi de trecere şi oferă noi oportunităţi comerciale”.
În privinţa acestui punct, mesajul american s-a schimbat în mod radical odată cu venirea lui Biden la putere, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre priorităţile sale.
”Deschiderea oceanului nu este numai un lucru bun. Ea implică totodată riscuri enorme”, a subliniat un înalt oficial american, relevând ultime studii care arată că încălzirea în Arctica ”atinge un ritm nu de două ori mai mare, ci de trei ori mai mare” decât cel al restului planetei.
Administraţia Biden vrea să pună pe tapet aceste probleme de mediu pentru a explora posibile cooperări cu Moscova, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Articii în următorii doi ani.
SUA avertizează Rusia să nu militarizeze Arctica
Apel împotriva militarizării
Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a cerut anterior ”evitarea unei militarizări” a Arcticii, un avertisment adresat Rusiei, care şi-a intensificat activităţile militare în această regiune strategică.
”Suntem îngrijoraţi de intensificarea anumitor activităţi militare în Arctica, care consolidează riscurile unor accidente sau unor calcule greşite şi subminează obiectivul împărtăşit al unui viitor paşnic şi durabil al regiunii”, a declarat şeful diplomaţiei americane. ”Sperăm ca acest tip de cooperare să continue şi ca Arctica să rămână o zonă de cooperare paşnică”, a declarat Blinken.
”Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza unor norme şi angajamente pe care ni le-am asumat şi să evităm declaraţiile care le slăbesc”, a adăugat el, răspunzând astfel unei întrebări despre declaraţii ale lui Lavrov referitoare la Arctica.
Antony Blinken a mai reproşat Rusiei ”revendicări maritime ilegale, mai ales cu privire la reguli privind tranzitul navelor străine pe ruta Nordului”, de-a lungul coastei ruseşti ale Arcticii. Aceste reguli ”sunt incoerente cu dreptul internaţional şi este un lucru căruia i-am răspuns şi vom continua să-i răspundem”, a subliniat el. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin ar dori relansarea relațiilor cu UE
Slovenia poate contribui la restabilirea relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul președinției sale la Consiliul UE, a declarat vicespeakerul Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov. Discursul a fost ținut la festivitatea dedicată Zilei prieteniei ruso-slovene, desfășurată la Pasul Vrsic, din Slovenia, informează agenția TASS, citată de mass-media de la București.
A fost pentru prima dată când ceremonia memorială de la capela rusă situată la Pasul Vrsic, din Alpii Sloveni, s-a desfășurat cu prilejul Zilei prieteniei dintre Rusia și Slovenia. Evenimentul a fost organizat de ambasada Rusiei la Ljubljana și de Societatea de prietenie ruso-slovenă.
”Este profund simbolic faptul că, în ajunul ceremoniei noastre festive, președinții Rusiei și Sloveniei au convenit să instituie Ziua prieteniei ruso-slovene, ce va fi marcată în fiecare an de acum înainte. Vladimir Vladimirovici Putin mi-a încredințat misiunea de a transmite încă o dată cuvinte sincere de mulțumire poporului sloven pentru această minunată inițiativă, înalt apreciată de ruși și care, suntem convinși, va deveni încă o tradiție bună care leagă țările și popoarele noastre”, a declarat, cu acest prilej, senatorul Konstantin Kosaciov.
Punct mort
”Mulțumim pentru contribuția substanțială la păstrarea memoriei istorice despre victimele acestor războaie sângeroase. Este expresia poziției noastre principiale și comune de a nu permite încercări de rescriere a istoriei, de a justifica infracțiuni care au provocat moartea a milioane de oameni”, a continuat politicianul rus.
”Începând cu 1 iulie anul curent, Slovenia asigură președinția Consiliului Uniunii Europene. Cunoscând spiritul constructiv al conducerii slovene, ar fi important să se facă tot posibilul pentru a smulge relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană din punctul mort în care se află ele astăzi”, a subliniat Kosaciov.
Potrivit spuselor sale, ”în acest context, un rol aparte îl joacă dialogul interparlamentar. Sunt convins că parlamentarii din Rusia și din Slovenia ar putea oferi un bun exemplu pentru un astfel de dialog, în interesele consolidării înțelegerii reciproce și a încrederii în Europa”, a apreciat senatorul rus.
Reamintim că relațiile dintre blocul comunitar și Federația Rusă au fost grav afectate de anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea și izbucnirea războiului din Estul Ucrainei. (K.P.)
