de Isac Mihai | aug. 30, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina vrea consolidarea parteneriatului cu SUA
Preşedintele american Joe Biden se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski la Casa Albă. Întrevederea se vrea un semn de solidaritate între cele două ţări.
Întâlnirea are loc două zile mai târziu decât fusese programată iniţial, în contextul în care Biden supervizează reacţia autorităţilor americane la uraganul Ida şi retragerea trupelor SUA din Afganistan.
Sprijin american
„Vizita va confirma sprijinul de neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul agresiunii în derulare a Rusiei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Cei doi lideri vor discuta despre securitatea energetică, precum şi despre sprijinul Casei Albe pentru „eforturile preşedintelui Zelenski de a combate corupţia şi de a implementa o agendă de reforme bazată pe valorile noastre democratice comune”, se mai menţionează în comunicat.
Întâlnirea are loc după ce administraţia Biden a anunţat luna trecută un acord cu Germania care are ca scop parţial să aplaneze îngrijorările Ucrainei în legătură cu conducta Nord Stream 2 care se construieşte sub Marea Baltică pentru a transporta gaz din regiunea arctică din Rusia în Germania.
Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei
Presiune rusească
Kievul şi Moscova sunt în dispută de când Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea în 2014 şi i-a susţinut pe separatişti în conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, despre care Kievul spune că a făcut 14.000 de morţi.
Kievul se teme că Nord Stream 2 va fi folosită ca instrument geopolitic de Rusia şi a încercat să obţină garanţii privind statutul său de ţară de tranzit pentru gaz după ce conducta va deveni operaţională.
Ucraina a organizat recent o reuniune la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un nou mecanism internațional destinat consolidării sprijinului internațional pentru integritatea Ucrainei. Statele Unite și alte state membre UE și NATO au fost reprezentate la lucrările forumului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 19, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina are în plan o modernizare majoră a flotei sale din Marea Neagră până în 2035, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurând că deja primele rezultate ale acestor eforturi cetăţenii ucraineni le vor putea vedea în data de 24 august a.c., de Ziua independenţei Ucrainei.
‘Sarcina noastră este de a construi o flotă profesionistă şi puternică, capabilă să opună ripostă oricărui adversar’, a declarat Zelenski (43 de ani) într-un interviu acordat mass-media de Kiev.
Vedete și submarine
‘Lucrăm la asta. Acest efort este destul de îndelungat, dar rezultatele primei etape le veţi putea vedea deja pe 24 august. Suntem un stat paşnic, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de evoluţii’, a spus în continuare preşedintele ucrainean. Proiectul prevede dotarea marinei ucrainene cu nave de război de mici dimensiuni, vedete rapide şi submarine.
Totodată, Zelenski a anunţat demararea în curând a construcţiei unei noi baze navale ucrainene la Berdiansk.
‘Ne pregătim să spargem blocada în regiunea Mării Negre’, a spus el, referindu-se la prezenţa dominantă a Rusiei.
În proiectul modernizării forţelor navale, autorităţile ucrainene se bazează pe sprijinul UE, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, a subliniat preşedintele Zelenski.
Turcia va construi nave militare pentru Ucraina, după modelul parteneriatului militar turco-pakistanez
Industrie navală pe butuci
Odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a pierdut Sevastopolul. Cel mai important port utilizat de flota sa, Sevastopolul era folosit și de Flota militară rusă a Mării Negre. După ocuparea peninsulei, Moscova a desfășurat arme nucleare la bazele din Crimeea.
Șantierele navale din Ucraina sunt în prag de faliment datorită condițiilor economice și a lipsei capacităților tehnologice moderne.
În luna iunie, un tribunal a declarat falimentul şantierului naval tradiţional din Mykolayiv. În perioada sovietică, aici se contruiau crucişătoare, nave sovietice asemănătoare portavioanelor occidentale, între care portavionul Admiral Kuzneţov, în prezent singurul portavion al marinei ruse.
La ora actuală, Kievul cumpără nave scoase din uz din SUA şi Marea Britanie. Ucraina a solicitat anterior Germaniei nave de război, demers refuzat.
Potrivit unui anunţ făcut în luna iulie, nave de război ucrainene vor fi construite la şantiere navale în Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 15, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Poliţia ucraineană a intervenit în forță sâmbătă, la Kiev, împotriva susţinătorilor Corpului Național, partid considerat naționalist de analiștii politici locali. Confrunările au avut loc în apropierea biroului preşedintelui Volodimir Zelenski atunci când manifestanții au încercat să rupă un cordon de securitate
Opoziție dură
Manifestanţii au reacţionat folosind spray-uri cu gaze lacrimogene împotriva forțelor de ordine. Sușinătorii partidului Corpul Național se opun planului cunoscut drept ‘formula Steinmeier’, care propune acordarea unui statut special regiunii Donbas, controlată de către separatiştii proruşi.
Partidul a amenințat cu declanșarea unor proteste masive în toată Ucraina dacă autoritățile de la Kiev vor accepta acordarea unui statut de autonomie regiunii Donbass.
Corpul Național a fost format pe baza voluntarilor participanți la războiul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014. Formațiunea a fost acuzată periodic de extremism, acuzații respinse de liderii formațiunii.
Polițiști răniți
Ministrul de interne ucrainean Denis Monastirski a declarat că opt poliţişti au fost răniţi în timpul violenţelor cu demonstranţii şi că a fost deschisă o anchetă. El a scris pe Facebook că ciocnirile au izbucnit atunci când poliţia a încercat să îi controleze pe protestatari în timp ce se apropiau către sediul preşedinţiei, dar că ei s-au opus.
”Constituţia garantează dreptul de a manifesta paşnic. Orice persoană care s-a supus controalelor de bază a avut permisiunea de a intra în piaţa din faţa biroului preşedintelui”, a afirmat Monastirski. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova și Kiev, unde se va întâlni cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.
Angela Merkel urmează să efectueze o vizită la Moscova vineri, 20 august, iar apoi se va deplasa la Kiev – duminică, 22 august, a anunţat vineri purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.
„Vom oferi detalii despre programul său la începutul săptămânii viitoare”, a precizat el într-o conferinţă de presă.
Situație complicată
Vizita cancelarului german intervine pe fondul tensiunilor între Ucraina şi alte ţări vecine cu Belarus şi al intenţiei Germaniei de a duce la capăt proiectul de gazoduct Nord Stream 2.
SUA şi Germania au ajuns la un acord în iulie privind realizarea acestui proiect energetic, după ce Washingtonul a încetat să mai protesteze faţă de construcţia gazoductului, în schimbul garanţiilor că Berlinul va ajuta Ucraina ca această conductă să nu-i pună în pericol securitatea energetică.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Nord Stream 2, problema eternă
Angela Merkel a recunoscut că rămân încă numeroase aspecte de rezolvat în legătură cu Nord Stream 2, proiect privit cu multă suspiciune de Ucraina şi, de asemenea, de unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi ţările baltice, având în vedere creşterea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia.
Cancelarul german a pledat întotdeauna pentru necesitatea menţinerii unui dialog cu Moscova, chiar şi în momentele de maximă tensiune bilaterală sau multilaterală. Merkel a făcut referire la rolul strategic al Rusiei în conflictele internaţionale majore, cum ar fi Siria sau Afganistan. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria
Reprezentantul administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitrii Kozak, care a venit miercuri, 11 august, în Republica Moldova nu s-a limitat doar la întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit surselor locale, după ce a stat la vorbă cu Maia Sandu, Kozak a mers la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, acolo unde era așteptat de către Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Mai mult decât atât, sursele noastre susțin că Voronin, Dodon și Kozak au vorbit mai bine de doua ore. Întâlnirea ar fi avut un caracter strict secret, departe de ochii presei. Participanții nu au făcut declarații presei.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Intermezzo transnistrean
Conform unor surse politice locale, Dmitrii Kozak a mai avut întrevederi cu o delegație transnistreană, condusă de Galina Antiufeeva, vicepreședinta Sovietului Suprem de la Tiraspol. Printre oficialii de la Tiraspol participanți s-au mai numărat Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului transnistrean, și diferiți factori de conducere din Executivul din zona separatistă.
În aceată iarnă în Transnistria vor avea loc alegeri prezidențiale, eveniment cu final așteptat. Actualul lider de la Tiraspol nu are niciun contracandidat care ar putea să îi pună în pericol noul mandat.
Reamintim că după întrevederea cu președinta Sandu, Kozak a declarat că Rusia nu poate să se implice direct, întrucât conflictul ține doar de Republica Moldova și regiunea transnistreană.
„Rusia este gata să acorde asistență pentru a facilita înțelegea dintre Transnistria și Republica Moldova. Noi nu suntem pregătiți să înaintăm condițiile noastre propii. Aceasta nu ne privește pe noi”, a declarat acesta.
Pe 19 septembrie 2021, pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, Moscova va deschide peste 20 de secții de vot în zona controlată de autoritățile de la Tiraspol. Aici vor putea vota cei peste 200 de mii de persoane din Transnistria care au cetățenia Federației Ruse. Până în acest moment autoritățile de la Chișinău nu au făcut nicio declarație în acest sens. (K.P.)
