TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.

Capacitate strategică

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.

Garanții UE

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.

Un proiect eșuat

Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.

Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.

Precedentul North Stream

„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.

Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.

Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)

Share our work
Putin, noi salve în războiul ruso-american al spionilor

Putin, noi salve în războiul ruso-american al spionilor

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina

Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat drept o ”decizie arbitrară” condamnarea în Statele Unite, la 18 luni de închisoare, a Mariei Butina, acuzată de faptul că este o agentă străină, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Este, în fapt, arbitrar. Nu înţelegem de ce a fost condamnată”, a declarat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă, la finalul Summitului Noilor Drumuri ale Mătăsii, la Beijing.

”Nu există nimic să fie acuzată. Dar, pentru ca acest caz să nu pară complet ridicol, a fost condamnată la 18 luni de închisoare”, a apreciat liderul de la Kremlin.

Spionaj light

Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, Maria Butina a fost arestată în iulie 2018. Ea cooperează cu justiţia americană, după ce a pledat vinovată în decembrie, de faptul că a acţionat ca agentă a unei ţări străine, fără să notifice în mod oficial Guvernul – un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.

Diplomaţia rusă a denunţat ferm, vineri, nişte acuzaţii ”fabricate piesă cu piesă” şi o condamnare ”motivată politic” a Mariei Butina.

Pată rușinoasă

Rusia a denunţat condamnarea în Statele Unite a Mariei Butina, care a pledat vinovată la acuzaţia că este o agentă rusă, drept o ”pată ruşinoasă” pe sistemul judiciar american, bazată pe acuzaţii ”fabricată piesă cu piesă”, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Acuzaţiile formulate împotriva sa cu privire la o intenţie de a influenţa procese politice interne în Statele Unite sunt total inventate şi fabricate piesă cu piesă”, a apreciat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Maria Butina ”a fost constrânsă să se acuze singură, din cauza unor condiţii de încarcerare dure şi a aemninţării unei enorme pedepse cu închisoarea”, continuă ministerul.

”Compatrioata noastră a fost condamnată doar pentru că este o cetăţeană rusă”, apreciază ministerul, prezentând-o drept ”victima unei dure confruntări între diverse forţe politice în Statele Unite şi a unei campanii antiruse sfruntate, în spiritul maccarthysmului”. ”Această sentinţă este o pată ruşinoasă asupra sistemului judiciar american, care a executat cu uşurinţă un ordin politic direct”, mai acuză ministerul rus.

Butina, 18 luni de închisoare

Cetăţeana rusă Maria Butina a fost condamnată vineri la 18 luni de închisoare de către un tribunal de la Washington cu privire la faptul că s-a infiltrat în aparatul politic american prin intermediul unor legături cu NRA (National Rifle Association), puternicul lobby al armelor de foc. NRA este recunoscută pentru relațiile strânse cu Partidul Republican și administrația președintelui american Donald Trump.

Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, după ce a fost arestată în iulie 2018, rusa în vârstă de 30 de ani cooperează cu justiţia americană după ce a pledat vinovată, în decembrie, de faptul că a acţinat ca agentă a unei ţări străine fără să notifice oficial Guvernul, un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.

Maria Butina, care a petrecut deja nouă luni în detenţie provizorie, după ce a fost arestată, urmează să fie expulzată în Rusia după ce ispăşeşte restul pedepsei.

Originară din Siberia, ea a fost remarcată încă din 2014 de lobby-ul conservator american prin faptul că a militat în favoarea unei organizaţii ruse în favoarea armelor – ”Dreptul la arme”.

Pe reţele de socializare, tânăra cu păr lung şi roşcat denunţa reglementarea strictă a armelor în ţara sa, pozând adesea cu un pistol în mână.

Rețea de spionaj

În cadrul unor vizite în Statele Unite, ea s-a întâlnit, încă din 2015, cu reprezentanţi ai NRA, cel mai mare lobby american de arme, apropiat Partidului Republican. Potrivit acuzării, ea lucra sub conducerea lui Aleksandr Torşin, un oficial politic şi bancher apropiat preşedintelui Vladimir Putin şi care este vizat de sancţiuni americane din aprilie.

Justiţia americană apreciază că, în pofida absenţei unor legături între acuzată şi serviciile de informaţii ruse, ea făcea parte dintr-un complot al Kremlinului vizând să se infiltreze şi să perturbe sistemul politic american, şi anume în timpul alegerilor din 2016, în care Trump a obţinut o victorie.

Însă cazul său este legat de ancheta complexă a procurorului Robert Mueller cu privire la amestecul rus. Raportul procurorului, făcut public săptămâna trecută, a conchis că nu a existat o înţelegere între membri ai echipei de campanie a lui Trump şi Rusia, în pofida unor numeroase contacte.

Procesul se încheie în contextul în care, în Rusia, un american, Paul Whelan, a fost arestat, la sfârşitul lui decembrie, şi acuzat de spionaj.

O serie de analiști americani și ruși apreciază că el ar putea servi drept monedă de schimb. Washingtonul ”trebuie să ţină cont că ei au un american şi că noi avem o rusă”, apreciază Steven Hall, un fost şef al Diviziei de operaţiuni din cadrul CIA. Acesta a mai subliniat că aceste cazuri sunt frecvente în războiul permanent al spionilor dus între SUA și Federația Rusă.

Însă această teză este respinsă de către fratele lui Paul Whelan. ”Nu există motive să creadă că rezultatul audierii (de vineri) va avea un efect asupra detenţiei lui Paul”, a declarat pentru AFP David Whelan. (M.B.)

Share our work
TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

Axa Budapesta-Bratislava, pregătiri pentru războiul gazului dintre Ucraina și Federația Rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Ungaria şi Slovacia se pregătesc, împreună, pentru eventualitatea în care, în lipsa unui contract de transport de gaze naturale ruso-ucrainean, nu va mai exista furnizare dinspre Ucraina, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, după ce a discutat la Beijing despre situaţia alimentării cu gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2020, cu ministrul slovac al economiei, Peter Ziga, transmite hirado.hu, citat de mass-media internațională.

Szijjártó a afirmat că între Ucraina şi Rusia deocamdată nu există un contract de tranzit pentru transportul de gaze naturale, valabil şi din 1 ianuarie 2020, astfel că poate uşor apărea situaţia că prin Ucraina nu vor ajunge gaze nici în Ungaria, nici în Slovacia, „trebuie să ne pregătim în acest sens”.

Soluția TurkStream

Oficialul ungar a spus că au căzut de acord cu Peter Ziga să întreprindă pregătiri comune. Unul din posibilele scenarii amintite a fost finalizarea prelungirii, prin Serbia şi Bulgaria, a conductei TurkStream, iar astfel se naşte o sursă de aprovizionare din sud, care, pe lângă aprovizionarea Ungariei, prin interconectoarele ungaro-slovace ar face posibilă transportarea, mai departe, spre Slovacia. „Acum se adeverește cât de bună a fost, din perspectiva siguranţei naţionale, decizia de a construi interconectoarele care să lege conductele ungaro-slovace”, a amintit Szijjártó.

Oferta Gazprom

Ministrul maghiar a mai spus în septembrie 2019 va fi creat un grup de lucru cu toate firmele de furnizare, transport şi distribuţie de gaze naturale din Ungaria şi Slovacia, al cărui scop este elaborarea unui plan de acţiune care să garanteze alimentarea cu gaze naturale a celor două ţări, chiar şi în eventualitatea celor mai sumbre scenarii.

Înaltul oficial a reamintit, totodată, că Ungaria deja are acordul CEO-ului Gazprom, Alexei Miller, ca Ungaria să poată cumpăra încă din acest an o parte a necesarului de gaze naturale pentru 2020, care ar fi trebuit transportat prin Ucraina, şi să o stocheze. Acesta este însă doar o soluţie pentru anul viitor a mai remarcat oficialul ungar, citat mass-media. (N.G.)

Share our work
Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Summit decisiv

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.

Baricada rusă

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.

‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Apel american

Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work
Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Rusia, aliat diplomatic și militar al Belgradului, a solicitat SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Acuzații dure

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

Istorie sângeroasă

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Republica Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace), ceea ce a provocat indignarea Belgradului.

Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarat miercuri, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’. (M.B.)

Share our work