de Isac Mihai | oct. 14, 2019 | FEDERATIA RUSA
Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene
Aceleași abordări, aceiași oameni, aceleași sperietori, aceleași dorințe de libertate, chiar o istorie similară, dar țări diferite și situația politică care este în joc. Lumea mass-media din statele Europei de Est se confruntă cu amenințări informaționale atât din exterior, cât și din interior, dar uneori autoritățile din aceste state devin parte a riscurilor externe, în special, prin implicarea în jocuri fatidice cu jurnaliști. Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia etc., în țările obișnuite ca mass-media să fie supusă atacurilor regimurilor comuniste și, prin urmare, astăzi această zonă este încă receptivă la astfel de tactivi. Uneori, amenințările externe sunt susținute de către actorii domestici.
Istoric, țările blocului comunist din Europa, unde regimurile comuniste au controlat în mod direct toată mass-media, au folosit propaganda pentru a menține controlul asupra societăților și a facilita rămânerea la putere a partidului de guvernământ. Cea mai mare parte a țărilor din Pactul de la Varșovia și țările din centura baltică, care au fost parte a URSS, astăzi sunt granița Europei de Est a lumii occidentale, atât ideologic, cât și militar. Dar, pentru Rusia, regiunea este o zonă de interes major. De aceea, a devenit ținta principală a propagandei ruse în războiul informațional global. Dacă urmărim ce se întâmplă și modul în care amenințările informaționale afectează Europa de Est, putem înțelegere mai bine o întregă strategie sofisticată care amenință societatea democratică din zilele noastre prin campanii agresive.
După căderea dictaturii în România anului 1989, nouă ordine internațională a început evolueze mult mai activ. Valul de extindere europeană din 2004, când au aderat statele din grupul de la Vișegrad și baltice, au dus la revizuirea agendei de politică externă a Moscovei. De aceea, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, țări despre care vom vorbi, și care făc parte din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări cruciale în domeniul informațional din partea Rusiei, unde valorile occidentale și tradiția democratică este considerată ostilă din punct de vedere ideologic. Rusia încearcă să își mențină influența pe teritoriul foștilor aliați aplicând o gamă variată de metode: să ofere ajutor financiar pentru partidele politice apropiate, să provoace tensiuni civile, să răspândească propagandă. Și un rol crucial în aceste procese îl joacă jurnaliștii.
Ucraina, poligon de testare
Cu toate acestea, după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a atacat Ucraina, a început o nouă eră a amenințărilor informaționale. Ucraina a devenit un poligon de testare pentru instrumentele și tehnicile de propagandă ale Rusiei, iar Kremlinul este considerat unul dintre principalii beneficiari ai răspândirii conținutului provocator. În acest sens, statele baltice au cea mai mare experiență în demersurile de a rezista unei astfel de influențe. Având experiența ocupației sovietice, statele baltice sunt observatori atenți ai Rusiei.
„Am lansat primele semnale încă din anul 2000, când domnul Putin a devenit liderul Rusiei”, – a explicat Ruslanas Iržikevičius, jurnalist lituanian.
Statele Baltice au reușit să contracareze acest lucru la nivel de legislație. Autoritățile de la Vilnius au început să aplice legea lituaniană care interzice distribuirea mesajelor bazate pe ură, discriminarea unor naționalități și promovarea războiului. Deciziile judecătorești au fost aplicate pentru cazuri individuale, unele programe mass-media sau chiar organe de presă (TV), care au fost interzise în Lituania pentru o perioadă limitată (de cele mai multe ori trei luni). De remarcat că acești pași în Lituania au fost susținuți de populație. Publicul a boicotat masiv companiile lituaniene care au cumpărat publicitate pe acele canale. Comunitatea vorbitoare de limbă rusă este un pilon puternic al activității de propagandă a rușilor și unul din principalele obiective este de a influența opiniile și obiectivele lor, necesare intereselor Moscovei. Aproximativ 15% din populația Lituaniei se uită prioritar la știrile difuzate de canalele de televiziune rusești.
Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin
Exemple baltice
Până acum, în Estonia, propaganda străină a fost redusă în cea mai mare parte la site-urile marginale care se adresează populației de limbă rusă, vizând în principal 30% din populație. Estonia trece printr-o perioadă în care societatea, devenită polarizată, iar discuțiile manipulatoare din mass-media sunt uneori susținute de forțe motivate politic. Deși propaganda externă este ridicată și promovată prin intimidări interne.
Foarte des narațiunile informaționale externe sunt susținute de clasa politică internă. Motivele unei astfel de imixtiuni sunt deopotrivă sprijinirea partidelor politice radicale, dat și impunerea agendei rusești în dezbaterile politice externe. Despre un astfel de fenomen au relatat experți bulgari și maghiari. Dar, de asemenea, cazul maghiar se distinge printr-un control masiv al mass-media de către partidul de guvernământ. Ungaria merge și mai departe cu controlul intern al mijloacelor de informare care propagă surse toxice externe.
Dictatura Fidesz
„În total, peste 500 de mijloace media controlate de guvern se asigură că ‘Fidesz’ va domina discursul politic cu retorica sa anti-Vest, anti-imigrație, pro-rusă bazată pe știri false și teorii ale conspirației care încadrează ONG-urile independente și opoziția politică ca inamici ai statului. Doar pentru a face o comparație: în 2015, autoritățile controlau doar 23 de organe mass-media. În Ungaria, adevărata problemă este creată de activiștii pro-ruși locali, diseminatorii dezinformării rusești. În plus, canalul principal al dezinformărilor rusești este mass-media pro-guvernamentală mainstream”, a declarat Edit Zgut.
Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional
Fake-news marca PSD
Jurnaliștii români, consideră că propriul guvern este implicat în acțiuni de manipulare a societății. Jurnaliștii români au declarat că partidele de guvernământ au devenit amenințarea principală la adresa jurnalismului echitabil și a libertății presei din țară. În aceste condiții, importanți politicieni români au folosit forța împotriva jurnaliștilor pentru a îi obliga să se conformeze. Jurnaliștii români consideră că mediul informațional român este protejat oarecum de manipulările externe, dar, în același timp, actualul guvern PSD devine principalul producător de propagandă și știri false din țară. Oricum, prin gama de vulnerabilitate în fața fenomenului Fake-News, România este încă pe primul loc pe fondul țărilor europene, potrivit datelor Eurobarometrului.
„În România, majoritatea narațiunilor antidemocratice provin de la actori interni, vocile străine provocatoare și manipulatoare sunt destul de bine izolate de public”, a declarat Cristian Iohan Ștefănescu, jurnalistul de la Digi FM.
Între timp, narațiunile propagandistice răspândite pentru a obține polarizarea societății sunt problemele legate de consolidarea NATO, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și așa-numitele „valori tradiționale”.
În acest fel, radicalizarea și fragmentarea societății rămân principalul obiectiv al propagandei ruse. Este o metodă eficientă de a menține publicul în tensiune. Printre factorii și canalele semnificative de răspândire a propagandei sunt minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care sunt înfățișate ca fiind victime ale căror dreptaturi sunt încălcate. Ascunzându-se în spatele oamenilor, autoritățile rusești desfășoară campanii informaționale folosind surse binecunoscute, sponsorizate de stat, pentru a atinge obiective clare. Cum ar fi influențarea alegerilor ori edificarea unei rețele de partide radicale în tot spațiul european, finanțate de partea rusă. (Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | aug. 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
John Bolton, avertismente dure de la Kiev
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la militarizarea Crimeii anexată din 2014 de Rusia, ceea ce a complicat situaţia din regiunea Mării Negre, relatează publicaţia „Ukrainska Pravda”, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu aceasta. Avem mulţi aliaţi, membri ai NATO, la Marea Neagră. Ne aşteptăm să fie menţinut accesul la întreaga suprafaţă a Mării Negre pentru toate statele riverane şi alţi actori comerciali care utilizează această mare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Mării Baltice şi a zonei arctice. Acestea sunt probleme asupra cărora am avut discuţii dificile cu ruşii, precum şi asupra multor altor probleme, în care ei încearcă să intervină dincolo de limitele interesele lor legitime”, a afirmat Bolton într-un interviu acordat marţi filialei ucrainene a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu ocazia vizitei întreprinse în Ucraina.
Avertismente americane
John Bolton a afirmat că Statele Unite au avut ‘câteva discuţii foarte sincere’ cu Rusia cu privire la controlul armelor şi intenţionează să le continue. ‘SUA îşi vor proteja interesele în întreaga lume, precum şi interesele prietenilor şi aliaţilor lor’, a asigurat consilierul preşedintelui american.
În acest context, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că militarizarea Crimeii anexate de către Rusia şi ‘proliferarea armelor nucleare în regiunea Mării Negre’ reprezintă o provocare pentru ordinea şi securitatea internaţionale.
Într-un comunicat, MAE ucrainean subliniază că ‘regimul de la Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă’, conform Ukrainska Pravda.
Exerciții militare în forță la Marea Neagră
La 26 august, zece avioane de luptă Su-30SM de generaţia a patra din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud al Rusiei au efectuat exerciţii în Crimeea implicând lansări de rachete de tipul ‘aer-aer’ împotriva unor ţinte aeriene ale unui inamic imaginar, conform media ruse.
În interviul menţionat, Bolton a spus că SUA sunt dispuse să participe la negocierile cu privire la reglementarea situaţiei din Donbas în aşa-zisul format Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) dacă va fi necesar, conform Ukrinform.
‘Formatul Normandia poate să continue dacă ţările participante doresc. Dacă ele cred că acesta este un mod acceptabil de a se merge mai departe, atunci Statele Unite şi – sunt sigur – Marea Britanie vor fi fericite să participe’, a afirmat consilierul preşedintelui Donald Trump, adăugând că autorităţile ucrainene trebuie să decidă singure care este calea cea mai avantajoasă.
Potrivit lui Bolton, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea aborda problema participării Washingtonului la formatul de convorbiri Normandia în cadrul preconizatei întâlniri cu Donald Trump în timpul vizitei acestuia la Varşovia (31 august-2 septembrie).
Bomba chineză
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, a avertizat anterior Ucraina să nu se lase atrasă pe orbita Chinei prin ceea ce el a numit „diplomaţia datoriilor’” practicată de Beijing. Bolton a făcut această declaraţie în timpul vizitei efectuate la Kiev şi avertismentul său vine în timp ce China încearcă să achiziţioneze societatea Motor Sich, o importantă companie ucraineană din sectorul aeronautic.
”Am transmis îngrijorările noastre în legătură cu (…) practici comerciale neloiale ale Chinei, ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care le-am văzut în SUA”, a mai spus consilierul lui Trump în timpul unei conferinţe de presă în capitala ucraineană, transmite agenţia Reuters, citată de mass-media de la Kiev.
Compania chineză Skyrizon Aviation Industry Investment a semnat în anul 2016 un acord pentru achiziţia unui pachet de acţiuni în cadrul societăţii Motor Sich (producătoare de motoare pentru avioane şi elicoptere civile şi militare), dar înţelegerea a fost blocată de serviciile de securitate ucrainene, care au deschis o investigaţie pentru un presupus sabotaj.
A urmat un proces şi justiţia a decis că acele acţiuni pot fi vândute, dar contractul încă mai aşteaptă aprobarea organismului ucrainean din domeniul concurenţei. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | UCRAINA
Ucraina, amenințată de un nou război lingvistic
Legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat a intrat în vigoare marţi în Ucraina, documentul prevăzând utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile de activitate, informează publicaţia Ukrainska pravda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a intrat în vigoare la două luni de la publicarea sa în ziarul ‘Vocea Ucrainei’.
Această lege prevede că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat ca limba ţării a cărei cetăţenie o deţine.
Răspunde penală
Astfel, legea stabileşte că limba oficială în Ucraina este limba ucraineană şi ea este obligatorie pentru toate instituţiile de stat în toate sferele de activitate pe întreg teritoriul ţării. Ea îi obligă pe oficiali şi funcţionarii publici să vorbească limba de stat şi să o aplice în exercitarea atribuţiilor oficiale.
Limba de stat este obligatorie în domeniul educaţiei, a relaţiilor de muncă, în sfera medicală şi a prestărilor de servicii, precum şi în publicitate.
Site-urile şi ziarele trebui să aibă şi o versiune în limba ucraineană sau cel puţin 50% din conţinut să fie în limba ucraineană. Producătorii şi distribuitorii de film şi TV vor trebui să se asigure că 90% din conţinutul lor video este în limba ucraineană. De asemenea, editurile vor trebui să aibă cel puţin 50% din conţinut în limba naţională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfaţă în ucraineană, aceasta deşi lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene, notează publicaţia Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
Această lege nu se aplică sferei comunicării private şi în cadrul ceremoniilor religioase.
Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar ‘pentru denigrarea ei publică şi nerespectarea limbii de stat’ – răspunderea penală.
Manevră rusă
La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU a dezbătut marți această lege lingvistică în Ucraina.
Anterior, Moscova convocase o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în 20 mai pentru a discuta legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat. Consiliul de Securitate a refuzat atunci să abordeze problema limbii oficiale în Ucraina. Reprezentanţii mai multor ţări au declarat că dezbaterea nu ar trebui să aibă loc în ziua învestirii noului preşedinte al Ucrainei, denunţând intenţia Rusiei de a exercita presiune asupra Kievului în acest mod, aminteşte agenţia de presă citată.
Speranțe la ONU
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui de la Kiev Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, potrivit Unian.
Kremlinul contraatacă
Rusia a criticat marţi noua legislaţie din Ucraina care face din limba ucraineană limba naţională obligatorie în această ţară, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Moscovei, dar de care ţările occidentale au profitat pentru a denunţa anexarea Peninsulei Crimeea. „Discursul nostru nu este împotriva limbii ucrainene”, pentru că fiecare stat are drept la limba sa naţională, însă „dorim să-i apărăm pe (etnicii) ruşi”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. „Lupta pentru identitatea naţională nu trebuie să încalce drepturile minorităţii rusofone”, a insistat el.
Ucraina a respins criticile ruse, amintind că limba ucraineană a fost supusă unor numeroase restricţii pe vremea Uniunii Sovietice.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au profitat de sesiune pentru a cere încetarea „ocupaţiei” Peninsulei Crimeea, pentru a denunţa atingerile aduse drepturilor minorităţilor în această peninsulă şi pentru a cere, în ajunul celei de-a 5-a comemorări de la prăbuşirea zborului MH17 a companiei Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, „să se facă dreptate”.
Ţările occidentale au cerut, de asemenea, eliberarea a 24 de marinari ucraineni capturaţi în decembrie de Rusia.
În timpul reuniunii, atât secretariatul ONU, cât şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat la soluţionarea diferendelor ruso-ucrainene prin „dialog constructiv” şi prin „măsuri echilibrate” pentru a respecta drepturile minorităţilor în Ucraina.
Într-o declaraţie comună la finalul sesiunii ONU, membrii europeni ai Consiliului de Securitate (Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Polonia) şi Estonia, viitor membru, i-au cerut Rusiei „să înceteze imediat să alimenteze conflictul” şi „să se abţină de la orice acţiune ce împiedică aplicarea acordurilor de la Minsk”, arată mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un ‘statut special’ celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de săptămânalul rusesc ‘Argumentî i faktî’, preluat de presa de la Kiev și agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Statut special
‘Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei’, a mai declarat Lavrov în interviul acordat mass-media de la Moscova. ‘Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor’, a spus ministrul rus de externe, adăugând că ‘fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene’.
‘Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk’, a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.
Activitate restabilită
Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri ‘Normandia’ (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră oficialul rus.
Kievul şi Occidentul acuză în mod constant Rusia de furnizarea de sprijin militar rebelilor separatişti proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva trupelor guvernamentale ucrainene. Moscova neagă acuzaţiile, în pofida tuturor evidenţelor, acuzând la rândul său Occidentul că sprijină militar Kiev-ul.
ONU, preocupat
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
Rusia contraatacă
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează „ucrainizarea forţată a ţării”. Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Diplomația moldovenească încearcă să liniștească temerile Kievului
Ucraina nu trebuie să-şi facă griji din cauza noii coaliţii din R. Moldova, formată de blocul proeuropean ACUM şi Partidul Socialiştilor prorus, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM, Nicu Popescu, într-un interviu pentru portalul ucrainean „Malul stâng”, preluat de mass-media de la Chișinău. Potrivit agenţiei INFOTAG, el a menţionat că „există mulţi factori conjuncturali şi structurali, care arată că Ucraina nu trebuie să se îngrijoreze”.
„În primul rând, majoritatea absolută a miniştrilor din Guvern pledează pentru vectorul proeuropean de dezvoltare. Partidul Socialiştilor este reprezentat de un singur ministru şi un vicepremier. De asemenea, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost propus de PSRM, însă aceştia sunt candidaţi de compromis, care au fost aprobaţi inclusiv de coaliţia proeuropeană. Aceasta nu este o decizie unilaterală a Preşedintelui, ci o alegere a coaliţiei parlamentare. Pe linia armatei, continuăm dialogul cu partenerii noştri atât din UE, cât şi din America de Nord. Iar funcţia principală a Serviciului de Securitate este de a asigura funcţiile statului. Nu avem întrebări referitor la aceşti candidaţi, deoarece au fost aprobaţi de coaliţie”, a spus diplomatul.
Probleme similare
În confirmarea declaraţiei sale, Popescu a numit şi „factorul structural”: „Ucraina este situată între Moldova şi Rusia. Şi Ucraina are un nivel înalt de control referitor la ce şi cum este transportat în această parte a lumii, fie că e vorba de cireşe sau tancuri. Indiferent de cine este la putere în Moldova, niciun Guvern, oricare ar fi relaţiile sale cu Kievul sau Moscova, nu va putea ignora interesele Ucrainei”.
„Moldova are doi vecini – România şi Ucraina. Relaţiile cu ele joacă un rol central în dezvoltarea Moldovei. Avem relaţii de prietenie cu Ucraina, o istorie comună şi, deseori, probleme similare: cu conflictele nerezolvate, corupţia, contrabanda. Avem posibilităţi comune de deschidere, dorinţa de a ne integra mai profund în Europa. Am semnat un Acord de Asociere cu UE, similar cu cel al Ucrainei, avem aceeaşi zonă de liber schimb. Adică punctul de plecare este similitudinea intereselor şi paralelele din aşteptările societăţii. Avem o mulţime de evoluţii paralele în politică şi chiar guvernările ţărilor noastre s-au schimbat din aceleaşi motive: societatea vrea să trăiască fără corupţie, vrea o administrare normală, condiţii mai bune pentru afaceri pentru a plătească impozite, nu mită”, a concluzionat diplomatul. (N.G.)
