Serbia va organiza pe 21 iunie alegerile parlamentare amânate din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic, în urma unei reuniuni avute luni cu diferiți lideri politici, relatează mas-media de la Belgrad, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Scrutinul urma să aibă loc la data de 26 aprilie 2020, însă la 17 martie, după două zile de la decretarea stării de urgenţă în statul balcanic, s-a luat decizia amânării lui.
Duminica trecută, preşedintele Vucic a anunţat că parlamentul va valida miercuri ridicarea stării de urgenţă. ‘Joi nu vor mai exista restricţii de deplasare’, a precizat Vucic, la o emisiune a postului Pink TV.
Două mari formaţiuni de opoziţie, Alianţa pentru Serbia (SZS), o coaliţie eterogenă de zece partide, şi Mişcarea cetăţenilor liberi (PSG), îşi anunţaseră încă dinaintea deciziei din martie de convocare a scrutinului intenţia de a-l boicota, considerând că nu sunt întrunite condiţiile pentru alegeri libere şi corecte.
Liderii SZS, care reunește formațiuni diverse, de la naționaliști radicali până la pro-europeni, îl acuză pe Vucic că ţine practic sub control mass-media, economia şi alte pârghii de putere, pentru a asigura astfel o nouă victorie formaţiunii sale, Partidul Sârb al Progresului (SNS).
Președintele sârb este cunoscut pentru politica oportunistă pe care o duce, fiind susținătorul unei alianțe strategice cu Federația Rusă și China, care a căpătat și accente militare vizibile în timpul mandatelor sale. În pofida afișării unei intenții declarate de a adera la UE, Vucic s-a remarcat prin atacuri virulente la adresa blocului european. El este periodic acuzat de comunitatea internațională că a instaurat o guvernare dictatorială.
‘Probleme trecute în plan secund de criză reapar la suprafaţă. Cea mai mare problemă în perspectiva scrutinului este tratamentul inegal în mass-media controlate de stat’, a declarat analistul Bojan Klacar, de la CeSID, implicată în monitorizarea alegerilor din statele din regiune, la postul privat sârb N1. (N.G.)
Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.
Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.
Arctica, obiectiv strategic
Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.
În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Desant naval
Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.
US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.
Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.
Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.
Cold Response, amânat de pandemie
Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.
„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.
La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.
Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)
Premierul rus Mihail Mişustin l-a informat joi pe preşedintele Vladimir Putin că a fost diagnosticat cu noul coronavirus, potrivit Reuters şi AFP, care citează media de la Moscova. Vorbind la o reuniune televizată, Mişustin a sugerat ca prim-vicepremierul Andrei Belousov să devină prim-ministru interimar pe perioada absenţei sale.
Liderul rus Vladimir Putin i-a acceptat propunerea, semnând un decret în acest sens, un spectacol bine regizat, specific scenei politice rusești.
Val de epidemie
Anterior, președintele Vladimir Putin recunoaște, într-o declarație televizată, că Rusia este pe un val ascendent al epidemiei de coronavirus și că „se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”. Liderul de la Kremlin a recunoscut și problemele din sistemul medical și a ordonat guvernului să crească producția de echipamente medicale.
„Rusia se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”, a declarat președintele Vladimir Putin într-o declarație televizată marți, citat de CNN, transmite gandul.info. „Creșterea zilnică a cazurilor s-a stabilizat relativ, dar acest lucru nu trebuie să ne liniștească, situația este încă foarte gravă”, a spus Putin. „Vârful pandemiei nu este în spatele nostru, suntem pe cale să ne confruntăm cu o fază nouă și înspăimântătoare … rămâne amenințarea mortală a virusului”.
Rusia a înregistrat până acum 106.498 de cazuri de infectare şi 1.073 de decese legate de COVID-19. Diferiți activiști din opoziție au acuzat autoritățile ruse de faptul că au ascuns adevărata extindere a pandemiei, raportând un număr scăzut de persoane afectate.
Restricțiile extinse
Putin a spus că Rusia va extinde durata restricțiilor și măsurile de autoizolare până pe 11 mai, deoarece începutul lunii mai în Rusia este marcat de sărbătorile publice pentru Ziua Muncii și Ziua Victoriei, cu câteva zile lucrătoare între care vor fi declarate libere în acest an, iar autoritățile se tem că oamenii s-ar putea relaxa și ar putea sărbatori în grupuri mari.
După 11 mai, țara ar putea începe să ușureze treptat restricțiile, a spus Putin. El a ordonat guvernului să pregătească un plan pentru asta până pe 5 mai.
„Nu putem vorbi despre o anulare simultană a restricțiilor, trebuie să ne pregătim pentru un drum greu înainte”, a spus Putin. „Trebuie să ținem cont de toate riscurile și să arătăm sensibilitate, așa că să nu fim aruncați înapoi pentru a pierde tot ceea ce am realizat până acum.”
În discursul său, Putin a recunoscut lipsa echipamentului medical și a ordonat guvernului său să crească ratele de producție. (N.G.)
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Reuniunea destinată promovării procesului de pace în estul Ucrainei a miniştrilor de externe din formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia), desfăşurată joi în sistem de videoconferinţă, s-a încheiat fără rezultate concrete, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul reuniunii diplomatice, Moscova şi Kievul şi-au păstrat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, ceea ce a condus în final la absenţa unui comunicat de presă comun.
Războiul din estul Ucrainei s-a soldat cu moartea a peste 13.000 de oameni de la izbucnirea sa în 2014. Acordurile de pace semnate la Minsk în 2015, mediate internaţional, au permis o reducere drastică a violenţei, dar componenta lor politică a rămas pe hârtie, părţile beligerante neasumându-şi responsabilitatea acestui eşec.
Sprijin rusesc pentru separatiști
„Autorităţile de la Kiev evită dialogul direct cu Lugansk şi Doneţk”, cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a denunţat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov la finalul videoconferinţei. Înaltul oficial rus a mai adăugat că „în luna iulie 2019 a fost declarat un armistiţiu pe termen nelimitat, dar acesta nu este respectat”. El a solicitat Kievului să adopte „măsuri suplimentare” pentru susţinerea încetării focului.
Federația Rusă și-a intensificat demersurile de a obține recunoașterea formală de către comunitatea internațională a existenței entităților separatiste din Lugansk şi Doneţk, întâmpinând opoziția dură a Kievului. Procesul de transnistrizare a conflictului din Donbass și permanentizarea actualei situații militar-politice este respinsă de majoritatea clasei politice de la Kiev. Formațiunile parastatale pro-rusești din regiune rămân dependente din toate punctele de vedere de Kremlin, similar regiunii secesioniste transnistrene din Republica Moldova.
Dezacorduri politice
La rândul său, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a denunţat „lipsa de încredere” şi a acuzat Rusia că „şi-a încălcat în mod repetat obligaţiile” asumate în cadrul procesului de pace.
Într-un comunicat de presă, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a reamintit dorinţa Parisului şi a Berlinului de a se acorda o atenţie specială populaţiei locale. „Accesul organizaţiilor umanitare trebuie să fie facilitat pentru a putea oferi populaţiei toată asistenţa necesară”, se arată în comunicatul care susţine şi „ca misiunea specială de observare a OSCE să poată beneficia de un acces sigur şi securizat pe întreg teritoriul ucrainean”.
În decembrie anul trecut, un summit în formatul Normandia, care a fost şi prima întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a permis o serie de măsuri pentru relansarea procesului de pace în Ucraina.
Atunci Putin şi Zelenski şi-au exprimat dezacordul în special cu privire la aspectul politic al procesului de pace, stabilind să se întâlnească peste patru luni, pe 9 aprilie, pentru a încerca să depăşească această neînţelegere. Summitul a fost apoi amânat pentru o dată ulterioară, care nu a mai fost stabilită, în pofida unor demersuri ale comunității internaționale. (N.G.)
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse, relatează mass-media de la Chișinău preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Sprijin masiv
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan, citat de mass-media.
UE vs. Kremlin
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”. „Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (N.G.)
