de Isac Mihai | iun. 1, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin a inițiat schimbarea Constituției Ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat desfăşurarea la data de 1 iulie 2020 a unui referendum de adoptare a reformei constituţionale prin care ar obţine dreptul de a efectua două mandate suplimentare începând din 2024, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Vom organiza votul naţional rus asupra adoptării revizuirii Constituţiei la 1 iulie 2020. Această dată este perfectă”, a declarat Putin după o reuniune guvernamentală în sistem de videoconferinţă.
Consultarea populară fusese prevăzută iniţial pentru 22 aprilie, dar şeful statului rus a amânat-o din cauza pandemiei de COVID-19, el explicând că sănătatea şi siguranţa cetăţenilor este principala sa prioritate.
Totuşi, Putin a ţinut să precizeze că situaţia în general s-a stabilizat, iar numărul infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 în Moscova a scăzut masiv, ceea ce a făcut posibilă ridicarea unor restricţii impuse în capitala rusă.
Liderul Vladimir Putin, care se află la putere în ultimii 20 de ani fie ca preşedinte, fie ca prim-ministru, este cel mai longeviv lider rus sau sovietic după Stalin.
Schimbări așteptate
Schimbările asupra cărora se va pronunţa electoratul rus, deja aprobate de parlament şi de Curtea Constituţională, ar însemna că Vladimir Putin (67 de ani) va putea candida pentru a fi reales preşedinte de încă două ori, ceea ce teoretic i-ar permite actualului lider de la Kremlin să rămână în funcţie până în 2036.
”Sper cu adevărat ca cetăţenii ţării să participe activ la votul cu privire la amendamentele constituţionale”, a afirmat preşedintele rus.
Kremlinul a precizat că autorităţile vor adopta toate măsurile necesare pentru a asigura siguranţa alegătorilor.
Economia rusă a suferit pierderi considerabile în ultimele două luni atât din cauza scăderii preţului ţiţeiului, cât şi ca urmare a măsurilor de izolare impuse de autorităţi. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon
Scopul Kremlinului este înrobirea economică a fostelor republici sovietice. Dacă pe Ucraina vor să o nimicească cu ajutorul armelor, R. Moldova se vrea zdrobită cu puterea corupției, prin cumpărarea funcționarilor și a politicienilor socialiști. Scopul final al Moscovei este de a transforma R. Moldova într-un câine de companie al lui Putin, se arată în analiza publicată de deschide.md, sub semnătura analistului Serghei Ilcenko
Moldova se află astăzi într-o zonă de atenție deosebită pentru conducerea de la Kremlin și serviciile speciale. Moscova consideră că, pe de o parte, direcția moldovenească este destul de promițătoare, datorită unui număr mare de agenți de influență infiltrații în toate partidele politice, în Guvern și Parlament. Din alt punct de vedere este foarte importantă susținerea proiectelor geopolitice și economice în regiunea Mării Negre, unde se intersectează interesele României, Ucrainei, UE și NATO.
Lobby neocolonial
În același timp, Kremlinul încearcă să influențeze în mod activ conducerea R. Moldova să ia decizii nu doar politice, ci și financiar-economice, făcând lobby pentru angajarea R. Moldova într-o cooperare financiară cu Rusia. Unul dintre aceste instrumente este oferirea unor credite bancare angajate politic. Un exemplu elocvent în acest sens a fost încercarea de a oferi R. Moldova a unui credit de 200 de milioane de euro cu intenția, folosindu-se de marioneta Igor Dodon, să o facă financiar dependentă de Rusia.
Condițiile creditului rusesc nu sunt deloc transparente, iar articolele sunt foarte incerte. Semnarea acestui credit ar avea riscuri de corupție și amenințări la adresa securității naționale. De exemplu, articolul 7 din contract spune că în cazul în care R. Moldova va întârzia cu achitarea creditului, Rusia va putea să consolideze suma pentru toate creditele oferite de băncile rusești și acoperite de garanțiile de stat, și să ceară o rambursare imediată a creditelor. O asemenea condiție stranie vorbește despre faptul că acest credit este o momeală într-o capcană de șoareci. În esență, acest punct oferă posibilitatea de transformare a datoriei Moldovagaz într-o datorie de stat a R. Moldova, adică transferul datoriei regiunii transnistrene pe umerii Chișinăului. Asta se întâmplă în condițiile unui debit negativ de 10 miliarde de dolari în conturile Gazpromului de dolari numai pentru anul 2020.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin
Axa corupției
Pe lângă daunele directe pentru R, Moldova, care ar consta în 7 miliarde de dolari, datoria transnistreană la gazele rusești, pozițiile Tiraspolului, se vor consolida în mod semnificativ. Pentru nimeni nu e secret că Transnistria este o zonă gri a fărădelegilor unde poți face orice, inclusiv punerea pe roate a unor afaceri ilegale. Transnistria demult s-a transformat într-un proiect de afaceri a corupților de la Chișinău care au legături strânse cu separatiștii de la Tiraspol și forțele rusești.
Nu este de mirare că perspectiva de a accesa creditul rusesc i-a bucurat pe agenții de influență ai Rusiei. Astfel Elena Pahomova, o cunoscută propagandistă moscovito-tiraspoleană a declarat în cadrul unui club de discuții de la Tiraspol că: „odată cu învestirea Guvernului lui Ion Chicu, Republica Moldova are șansa unică să obțină finanțare atât din Occident, cât și din Est.
Iată care sunt condițiile de acordare a acestui credit: 200 milioane de euro pe zece ani cu 2% pe an. Plățile se efectuează de două ori pe an, iar dacă plata întârzie pentru o perioadă mai mare de zece zile, se percepe o penalitate de 3% din suma plătibilă pentru fiecare zi de întârziere. Pe lângă acestea, condițiile presupun niște obligațiuni suspecte „de a depune toate eforturile îndreptate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul RM cu aportul companiilor rusești”, dar și oferirea oportunităților pentru companiile rusești de a participa la tenderele de procurare a mărfurilor și serviciilor, în baza aceluiași regim ca și în cazul companiilor moldovenești și străine. Luând în considerare posibilitățile de presiune economică asupra R. Moldova pe care le au firmele rusești, care funcționează sub aripa Kremlinului, aceste obligațiuni constituie o cale directă spre înrobirea R. Moldova de către economia Rusiei pe o perioadă nedeterminată de timp cu cele mai severe condiții posibile. Unele condiții sunt formulate atât de ambiguu încât sugerează ideea că sunt și alte condiționări ascunse.
Straniu este și faptul că acordul de împrumut a fost semnat de ambasadorul RM la Moscova, Andrei Neguța.
Condiții contestate
Să comparăm acum creditele oferite de FMI. Concomitent cu ratificarea a acordului de credit cu Rusia, deputații au ratificat și o înțelegere cu privire la două credite ale FMI în sumă de 234 milioane de dolari. Primul credit în valoare de 156 milioane de dolari a fost oferit pe un termen de cinci ani. A fost percepută comisionul unic de 0,5% pentru urgență. Rata dobânzii va fi de 1,5%, iar plățile încep peste trei ani și trei luni, iar perioada de achitare este de un an și 9 luni. Al doilea credit de 78 milioane de dolari este fără procent, și este oferit pe un termen de 10 ani, iar începutul achitărilor va fi peste cinci ani și lase luni. Nicio condiție suplimentară nu este prevăzută.
Spre fericire, critica acerbă a opoziției a fost auzită. Președintele Curții Constituționale Domnica Manole a optat împotriva ratificării, iar pe 7 mai CC a anulat decizia Guvernului de a accesa împrumutul rusesc. După aceasta, Domnica Manole a fost supusă unei presiuni extreme, a fost criticată de Igor Dodon și de premierul Ion Chicu. O parte din membrii CC au fost nevoiți să se adreseze către partenerii RM cu o declarație privind situația în jurul CC și cu cerere de susținere.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole, s-a adresat Comisiei de la Veneţia, Parlamentului European, Consiliului Europei şi întregului corp diplomatic acreditat în Moldova, menţionând că actualmente, „se atestă o situaţie extrem de complicată, de natură să afecteze activitatea Curţii Constituţionale”. Potrivit preşedintelui Curţii, situaţia tensionată, creată artificial în jurul instanţei, afectează funcţionalitatea statului de drept în R. Moldova.
Elena Pahomova a ieșit în evidență prin stăruința ei în persecuția Domnicăi Manole. Canalul Telegram al lui Pahomova – „Ivanovna” și profilul ei de Facebook au devenit demult în niște veceuri dezgustătoare de dezinformare datorită propagării zvonurilor și bârfelor murdare. De fapt, în mass-media pro-moscovită din R. Moldova, asemenea defecații se numesc „jurnalism”. Este cunoscută o comunitate întreagă de propagatori ai acestor murdării, care se numește „Asociația jurnaliștilor de limbă rusă din R. Moldova”.
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Precedent la Kiev
Trubadurii moscoviți se comportă în R. Moldova cu o aroganță și cinism excepțional. Țara este literalmente acoperită de o rețea de găști dubioase care sunt în mod evident finanțate de către serviciile speciale rusești. Toate aceste asociații lucrează în vederea pereclitării statalității moldovenești.
Istoria cu atacul asupra CC din RM nu a încetat. Igor Dodon a inițiat o conferință științifică, pusă la cale prin intermediul unui „Consiliu de experți pentru reforma justiției”. În cadrul acestei conferințe științifico-practice trebuie demonstrată necesitatea unei reforme constituționale care presupune schimbarea criteriilor de alegere a judecătorilor CC și statutul lor juridic, dar și organizarea, conlucrarea și interacționare cu alte aripi ale puterii. Semnatarii declarației au spus că situația în jurul CC este catastrofală pentru societatea noastră și reprezintă un pericol real pentru statul de drept.
Dodon a avut o atitudine foarte binevoitoare față de această inițiativă și a declarat că va delega doi juriști experimentați la această conferință care vor prezenta punctul de vedere al Aparatului președintelui asupra acestei chestiuni.
Cabinetul lui Chicu vorbește despre necesitatea critică de a accesa creditul rusesc, făcând referire la situația critică din economie, din cauza pandemiei. Însă primele anunțuri cu privire la creditul rusesc de 500 milioane de dolari au fost făcute în noiembrie 2019, cu mult timp înainte ca cuvântul coronavirus să fi fost introdus în uzul nostru. Nu putem să nu menționăm că istoria cu acordarea creditului rusesc este analogică cu oferirea unui credit Ucrainei pe timpurile lui Ianukovici, în ajunul agresiunii rusești din 2014.
Rămâne să sperăm că în lagărul democratic se va reuși o regrupare și o reconstruire. O influență crescândă a uniunii „Pro Moldova” inspiră un optimism prudent în acest sens. Vreau să cred că forțele politice pro-europene se vor manifesta în cadrul alegerilor prezidențiale viitoare programate pentru 1 noiembrie.
Cu toate acestea, până când politicienii proeuropeni, în ciuda tuturor diferențelor de opinii din tabăra lor, nu vor învăța să lucreze ca un front comun împotriva încercărilor Rusiei de a eroda suveranitatea moldovenească, proiectul de a cădea înapoi spre URSS rămâne valabil.
Opiniile exprimate în această rubrică exprimă punctul de vedere al autorilor și nu reflectă neapărat poziția editorială a redacției. Agenția KARADENIZ PRESS nu este responsabil pentru exactitatea acestor materiale, iar site-ul servește exclusiv drept o platformă de distribuție.
de Isac Mihai | mai 25, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Magistrala de gaze Ungheni-Chișinău va fi finalizată până la 1 august 2020, se arată în comunicatul de presă remis agenției KARADENIZ PRESS de autoritățile de la Chișinău în urma întrevederii dintre directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și ministrul Economiei și Infrastructurii în guvernul Republicii Moldova, Sergiu Railean.
Părțile au discutat despre procesul de implementare a proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău, lucrările ce urmează a fi efectuate pentru finalizarea investițiilor atât pe partea Republicii Moldova, cât și a României.
Potrivit lui Ion Sterian, de la începutul anului 2019 și până în prezent, au fost desfășurate lucrări pe toate cele șapte loturi aferente construcției, conducta liniară fiind deja construită în proporție de circa 90%. În proces de finalizare se află stațiile de reglare și măsurare. În perioada ce urmează vor fi modernizate două stații de comprimare și reglare în localitățile Siliștea și Onești, aflate pe partea română și instalate două stații de măsurare și reglare a presiunii gazelor la Ghidighici și Tohatin.
Proiect strategic
Sergiu Railean a apreciat mersul lucrărilor la gazoduct, subliniind importanța acestui proiect strategic pentru asigurarea securității energetice naționale. „Lansarea acestui proiect strategic este așteptată de Republica Moldova. Este important să reușim finalizarea construcției gazoductului în termenii propuși, în pofida tuturor provocărilor pe care le întâmpinăm pe parcurs. Vă asigur că vom veni cu tot suportul necesar pentru dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul de distribuție a gazelor”, a spus Sergiu Railean.
„Până la 1 august 2020 suntem gata să dăm în exploatare conducta Ungheni-Chișinău. La această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 mln m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie vom putea asigura transportarea a 2-3 mln m3 de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare și reglare de la Gherăești, către 1 ianuarie 2021 vom putea transporta în Republica Moldova 4 mln m3 de gaze pe zi”, a spus directorul Transgaz.
De asemenea, partea română a declarat intenția de a contribui la dezvoltarea sistemului național de distribuție a gazelor, inclusiv prin construcția unei stații de comprimare a gazelor în Republica Moldova.
România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană
Sprijin românesc
România continuă să investească în domeniul energetic, inclusiv din R.Moldova. Potrivit prim-ministrului, Ludovic Orban, Guvernul discută cu companiile aflate în portofoliul statului planuri foarte ample de investiții, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „De exemplu, Transgazul trebuie să fie implicat la maximum în procesul de extindere a rețelelor, în finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), în finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău și în alte proiecte de investiție. Toate companiile din domeniul energiei vor pune în practică planurile de investiții pe care le-au discutat la nivelul Ministerului Economiei, astfel încât să susțină procesul investițional”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unui interviu pentru Digi24.
Desant guvernamental
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat anterior câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.
„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere
Investiții de milioane
Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență. Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.
De la începutul anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.
Asigurări oficiale
Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. “Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului “Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.
SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.
Gazprom joacă tare în Europa de Est
Bani îngropați
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relata anterior Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.
Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.
Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.
„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”
Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.
O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.
Investiție cu bucluc
Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.
În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.
”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.
Și chiar după finalizarea gazoductului, adică undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.
”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 20, 2020 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri
Armata rusa suspendă temporar aplicațiile
Armata rusă reduce anvergura exerciţiilor sale pe perioada pandemiei de COVID-19 şi nu planifică organizarea unor manevre în apropierea liniei de frontieră cu ţări membre ale NATO, a anunţat recent ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În perioada pe care o traversăm cu toţii, adică în perioada epidemiei de coronavirus, militarii noştri au anunţat că reduc amploarea exerciţiilor şi că nu planifică organizarea lor în apropierea liniei de contact cu Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Lavrov în cursul unei videoconferinţe de presă.
Diplomație militară
În martie, viceministrul rus al apărării general-colonelul Aleksandr Fomin declarase într-un interviu acordat semioficiosului „Izvestia” că armata rusă încearcă să găsească „puncte de înţelegere” cu NATO. „Din proprie iniţiativă, am încetat să mai desfăşurăm exerciţii militare în apropierea imediată a graniţelor Rusiei cu ţări occidentale. Avioanele noastre survolează Marea Baltică cu transponderele deschise. Facem dovada unei deschideri fără rezerve în desfăşurarea exerciţiilor militare”, a afirmat Fomin, citat de grupul media RBK.
Problema avioanelor de vânătoare ruseşti care zboară cu transponderele oprite peste Marea Baltică în spaţiul aerian internaţional, în imediata apropiere a ţărilor baltice – Lituania, Letonia, Estonia, toate membre ale NATO şi unde Alianţa Nord-Atlantică efectuează misiuni de protejare a spaţiului lor aerian – au făcut obiectul mai multor controverse între NATO şi Moscova.
Moratoriu unilateral
Totodată, cotidianul Izvestia susţine că Rusia menţine de două luni un moratoriu unilateral cu privire la organizarea de exerciţii militare, sugerând că iniţiativa Moscovei nu a găsit ecou în cadrul NATO, care a desfăşurat la 15 mai operaţiunea internaţională Open Spirit în Letonia, iar în iunie plănuieşte să organizeze exerciţii denumite Allied Spirit.
Cu toate acestea, avioanele ruseşti de vânătoare continuă să survoleze Marea Baltică şi Marea Neagră, zone de interes comun la graniţa dintre Rusia şi NATO. Potrivit agenţiei de presă Interfax, două bombardiere ruseşti de tipul Tu-22M3, cu autonomie mare de zbor, au efectuat marţi un zbor deasupra Mării Negre. „În cadrul acestei misiuni, bombardierele pe distanţe lungi au parcurs circa 4.500 de km şi s-au aflat în zbor peste cinci ore”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus, citat de Interfax.
Contre politice
NATO ceruse anterior Rusiei să participe la actualizarea Documentului de la Viena, care defineşte măsuri de consolidare a încrederii, securităţii şi de reducere a ameninţărilor privind apariţia unor conflicte militare în regiunea ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), notează RIA Novosti şi Izvestia.
Documentul de la Viena a fost încheiat sub egida OSCE pentru facilitarea interacţiunii între Rusia şi NATO în domeniul securităţii. Documentul datează din 1991, iar de atunci a fost actualizat de mai multe ori. El conţine mecanismele de bază pentru prevenirea incidentelor militare în Europa, precum şi reguli de notificare asupra unor exerciţii militare.
Relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au deteriorat după ce Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, pe fondul unei politici faţă de Occident amintind de perioada Războiului rece. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
