Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a propus Comisiei pentru Situații Excepționale ca pe perioada Stării de Urgență să fie sistată activitatea a șase canale de televiziune. Canalele a căror activitate urmează să fie sistată sunt ITV, Publika TV, Prime TV, Orizont TV, Canal 2 și Canal 3.
Potrivit directorului SIS posturile TV menționate au preluat conținutul altor posturi ale căror licențe au fost suspendate anterior. Alexandru Musteața a mai menționat că Federația Rusă încearcă prin intermediul acestor posturi să influențeze rezultatul alegerilor locale generale care urmează să se desfășoare în Republica Moldova pe data de 5 noiembrie 2023.
Anterior autoritățile au suspendat activitatea altor șase posturi de televiziune, Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV.
Totodat, prin Ordinul Directorului SIS nr. 74 din 30 octombrie curent, a fost completată lista surselor cu conținut online care alterează, în condiţiile stării de urgenţă, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, conţinutul informaţiilor difuzate în spaţiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale provenite de la autorităţile publice din statul aflat în conflict militar şi recunoscut drept stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancţiuni internaţionale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei şi Norvegiei, pentru acţiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituţionale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acţiuni ce atentează la statalitatea şi integritatea teritorială a statului vecin Ucraina. 31 de surse online sunt afectate de acest ordin.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Rusia ar putea anexa Osetia de Sud şi Abhazia, regiunile separatiste ale Georgiei. „Ideea de a se alătura Rusiei este încă populară în Abhazia şi Osetia de Sud”, a scris el într-un articol publicat miercuri dimineaţa de ziarul rus Argumentî i Faktî, citat de mass-media regională. „S-ar putea să fie pus în aplicare dacă există motive întemeiate pentru asta”, a adăugat Dmitri Medvedev.
Foto: Facebook
Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor după destrămarea Uniunii Sovietice. Moscova le-a recunoscut independenţa în 2008, în urma încercării Georgiei de a recâştiga cu forţa controlul asupra Osetiei de Sud, ceea ce a determinat un contraatac din partea Rusiei. Deşi relaţiile Rusiei cu Georgia s-au îmbunătăţit de atunci, Medvedev a acuzat Occidentul că a creat tensiuni în jurul Georgiei prin discutarea posibilei sale aderări la NATO.
„Nu vom aştepta dacă preocupările noastre devin tot mai reale”, a afirmat Dmitri Medvedev în articolul ce marchează cea de-a 15-a aniversare a recunoaşterii independenţei, referindu-se la o posibilă anexare.
Rusia a declarat anexarea a patru provincii ale Ucrainei în septembrie anul trecut – Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie -, fără a obţine recunoaşterea lor pe plan internaţional.
„Interlocutorii din Rusia au fost puşi în gardă pentru a evita acest tip de iniţiativă ce ar putea creşte tensiunile în Marea Neagră”, a declarat preşedinţia turcă, după ce forțele navale rusești au deschis focul împotriva unui cargou al unei companii turceşti care se îndrepta spre portul Ismail din sudul Ucrainei, arborând pavilionul Palau.
Foto: Facebook
Manevră rusească
„Pentru a forţa vasul să se oprească, au fost trase focuri de avertizare cu arme uşoare automate de pe o navă de război rusească”, a anunţat anterior Ministerul rus al Apărării. Potrivit Moscovei, căpitanul navei sub pavilion Palau, Sukru Okan, nu a reacţionat la un ordin de oprire pentru „o inspecţie privind transportul de mărfuri interzise”.
Un elicopter cu militari ruşi la bord a decolat apoi pentru a inspecta nava, care a fost lăsată să-şi continue drumul spre portul ucrainean, potrivit aceleiaşi surse, citată de AFP.
Guvernul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a păstrat tăcerea cu privire la incident până astăzi, stârnind critici puternice din partea opoziţiei turce.
„Imaginile raidului efectuat de militarii ruşi pe nava turcească Sukru Okan au fost difuzate de Ministerul rus al Apărării şi poporul nostru a putut afla despre asta. Palatul nu a făcut nicio declaraţie în acest sens. De ce?”, s-a întrebat joi după-amiază liderul opoziţiei Kemal Kilicdaroglu pe X (fostă Twitter).
La mijlocul lunii iulie, Moscova a pus capăt acordului ce permitea cerealelor ucrainene, din vara trecută, să părăsească porturile din sudul ţării, în ciuda blocadei instituite de Rusia.
Câteva zile mai târziu, la 19 iulie, Moscova a avertizat că orice navă care se îndreaptă spre sau părăseşte porturile ucrainene va fi considerată o potenţială ţintă.
Blocadă spartă
Primul cargou care a părăsit Ucraina după încetarea acordului privind transportul de cereale a sosit joi seară la Istanbul în pofida blocadei ruseşti, potrivit site-urilor de transport maritim, transmite AFP, citată de mass-media de la București. Portcontainerul „Joseph Schulte”, sub pavilion Hong Kong, a plecat miercuri din portul ucrainean Odesa, ceea ce reprezintă o provocare lansată Rusiei, care a ameninţat că va ataca astfel de nave după ce a pus capăt, în iulie, acordului prin care Ucraina îşi putea exporta cerealele.
Nava a parcurs „un nou coridor umanitar” stabilit de Kiev, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condiţiile în care, la sfârşitul săptămânii, Rusia a tras focuri de avertizare asupra unui vas cargo care se îndrepta spre Izmail, port la Dunăre din sudul Ucrainei.
Moscova şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene la Marea Neagră şi Dunăre după retragerea sa din acordul privind cerealele, încheiat sub egida ONU şi a Turciei, intrat în vigoare în vara anului trecut.
Comunitatea internaţională încearcă să găsească o modalitate de a asigura rute pentru transportul cerealelor către restul lumii în timp util pentru recolta din această toamnă, Ucraina şi Rusia fiind principalii exportatori la nivel mondial.
Întâlnirea strategică
Acordul de anul trecut a contribuit la scăderea preţurilor la alimente la nivel mondial şi le-a oferit ucrainenilor venituri semnificative. Kievul exportă acum o mare parte din produsele sale agricole pe Dunăre.
Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani sunt în discuţii cu Turcia, Ucraina şi vecinii săi cu privire la creşterea traficului de-a lungul Dunării. Unul dintre aceşti oficiali a afirmat că Washingtonul va studia toate opţiunile, inclusiv aceea a însoţirii militare a navelor comerciale ucrainene. Însă un oficial al Ministerului turc al Apărării a părut să respingă joi această iniţiativă. „Eforturile noastre sunt concentrate pe reactivarea acordului privind cerealele”, a declarat el pentru postul privat turc NTV.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan speră să se întâlnească luna aceasta cu omologul său rus, Vladimir Putin, fiind de aşteptat ca reluarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina să se afle pe agenda discuţiilor.
Cotaţiile la grâu şi porumb au crescut marţi după ce autorităţile ucrainene au anunţat că un atac rusesc cu drone au afectat facilități portuare din regiunea Odesa, aceasta după alte atacuri care au avut drept obiectiv limitarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră şi Dunăre, transmite Bloomberg, citat de mass-media.
Foto: Wikipedia
La bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la grâu au crescut cu 4,9% până la 6,84 dolari per bushel. Cotaţiile la porumb au crescut cu până la 3,2%.
Un atac masiv cu drone Shahed-136 a avut loc, în noaptea de marţi spre miercuri, asupra portului Izmail din regiunea ucraineană Odesa, au anunţat oficialii Comandamentului operaţional „Sud” al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Săptămâna trecută Rusia a atacat portul Reni de la Dunăre, iar cotaţiile la grâu au crescut cu limita maximă admisă într-o singură zi.
În paralel, Ucraina continuă să exploreze rute alternative pentru exporturile sale de cereale, după ce Rusia a anunţat că se retrage din acordul internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale la Marea Neagră. Ucraina a ajuns la un acord cu Croaţia pentru a putea să îşi exporte cerealele via porturile croate de la Marea Adriatică, a anunţat marţi Ministerul ucrainean de Externe. România intenţionează şi ea să extindă una din principalele rute de tranzit pentru cerealele din Ucraina
Săptămâna viitoare, liderii NATO se vor reuni la Vilnius, unde vor adopta noile planuri militare regionale și vor discuta despre creșterea investițiilor în apărare, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, relatează mass-media de la București. Aproximativ 40.000 de militari sunt în așteptare din Estonia, în nord, până în România, la Marea Neagră. Aproximativ 100 de aeronave patrulează pe cer în fiecare zi și un total de 27 de nave de război operează în Marea Baltică și Marea Mediterană. Iar aceste forțe vor crește, a declarat președintele Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer.
Summit strategic
În cadrul unui briefing de presă, președintele Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer, a făcut o scurtă prezentare a deciziilor care urmează a fi luate la summitul de la Vilnius ce va avea loc săpămâna viiotare.
În ceea ce privește noile planuri militare ale NATO, Bauer a subliniat că summitul de la Vilnius marchează debutul unui proces îndelungat de transpunere a deciziilor. „Trebuie să ne facem datoria – ca să obținem un număr mai mare de trupe cu un nivel de pregătire mai ridicat, trebuie să ne antrenăm conform planurilor, trebuie să achiziționăm capabilitățile de care avem nevoie (…), iar toate acestea vor lua timp”, a întărit oficialul. Punerea în aplicare a planurilor presupune de la creșterea recrutărilor până la garantarea unei producții optime de arme și muniții – toate alături de și mai multe resurse destinate apărării. „Avem nevoie de mai mulți bani, de banii tuturor, pentru a plăti pentru acestea“, a mai afirmat Bauer. În ceea ce privește trupele cu un nivel foarte ridicat de reacție, NATO trebuie să se asigure că „statele dispun de mecanisme pentru a crește numărul persoanelor care să se alăture forțelor armate“.
Rob Bauer a declarat că cele trei planuri regionale vor fi aprobate cu această ocazie.
1. Planul Regional „Nord” și spațiul Atlantic, care va fi condus de Joint Force Command Norfolk, aflat în Statele Unite.
2. Planul Regional „Central“ care este comandat de la Brunssum în Țările de Jos, care este practic Marea Baltică până în Alpi.
3. Planul Regional „Sud-Est” comandat de la Napoli, și care privește Marea Mediterană și Marea Neagră.
Foto: Facebook
Provocare pentru România
Planul Regional Sud-Est este de interes crucial pentru România, consideră oficialii NATO și analiștii politici. Bucureștiul va trebui să aprofundeze cooperarea regională cu statele din zona Mării Negre, o adevărată provocare pentru București, date fiind rezultatele relativ modeste obținute până în prezent.
Spre deosebire de zona Mării Baltice, unde „cu cinci submarine putem închide Marea Baltică”, așa cum explica, pentru Reuters, comandantul primei flotile de submarine a Suediei, în zona Mării Negre lucrurile sunt mult mai complicate.
După cum remarca și fostul commandant al trupelor americane în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, citat de mass-media, „Turcia nu are încredere în Vest, Bulgaria nu are capabilități, iar România se teme să acționeze singură”.
La nivel diplomatic, cooperarea statelor din zona Mării Negre este deficitară, fiecare stat din regiune având agenda sa proprie, mai spune generalul american. ”România și Bulgaria cooperează insuficient, Turcia vrea să aibă inițiativa în Marea Neagră și nu face pași în direcția cooperării, iar Georgia merge în direcția greșită (…) ”, declara Ben Hodges.
Conform înaltului oficial NATO, planurile detaliază ce trebuie făcut și care sunt necesitățile în toate domeniile – spațial, cibernetic, terestru, maritim și aerian – pentru a putea răspunde eficient amenințărilor Rusiei și grupărilor teroriste. Potrivit lui Bauer, Planurile regionale sunt calibrate pentru capacitățile militare pe care Rusia le deținea înainte de războiul din Ucraina, estimările fiind că rușii au o capacitate ridicată de a se regenera, ”așa cum au arătat în istorie de atâtea ori“.
„După Vilnius începe munca adevărată, pentru că la Vilnius vom fi de acord, liderii vor fi de acord cu acele planuri la structura forțelor la aranjamentele de comandă și control. Apoi trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe cu (un nivel) de pregătire mai ridicat. Nu se face peste noapte. Este vorba despre recrutarea mai multor oameni, antrenament, este vorba despre exerciții. Este vorba despre construirea stocurilor, din nou, este vorba despre construirea de formațiuni, cumpărarea de echipamente, vorbim din nou și despre capacitatea de producție”, a explicat Rob Bauer.