de Razvan Iorga | oct. 4, 2018 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Pe măsură ce se apropie alegerile –
Președintele R. Moldova Igor Dodon a avut la finele lunii septembrie o întrevedere la Moscova cu reprezentantul Kremlinului pentru R. Moldova și Transnistria, Dmitri Kozak
iar falia dintre Bruxelles și Chișinău se adâncește – Rusia insistă din nou pentru federalizarea Moldovei, ceea ce i-ar consolida influența asupra Moldovei, potrivit experților. Permanentul joc de șah din Moldova, dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse, o bătătlie permanentă dintre Uniunea Europeană și Kremlin, se apropie de un alt moment decisiv, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
După ce, în iunie și iulie, guvernul pro-european al Moldovei a inclus problema retragerii trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană pe agenda ONU, OSCE și NATO, Moscova a reacționat numindu-l, în 12 iulie, pe vice-premierul Dmitri Kozak noul reprezentant însărcinat cu dezvoltarea relatiilor comerciale și economice cu Moldova.
Pe 6 septembrie, liderul separatist transnistrean Vladimir Krasnoselski s-a întâlnit cu președintele R. Moldova, Igor Dodon, lângă Chișinău pentru a discuta rezolvarea conflictului. O zi mai târziu, Krasnoselski a fost chemat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Kozak și unde se pare că au discutat păstrarea misiunii de menținere a păcii în regiunea separatistă.
Ulterior, pe 26 septembrie, președintele Dodon a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu Kozak, cu care a discutat “în detaliu situația din Transnistria și despre… rezolvarea conflictului transistrean”.
Analistul politic Ion Tăbârță afirmă că Dodon și socialiștii lui pro-Kremlin întrețin o parte din planurile Rusiei pentru R. Moldova, inclusiv rezolvarea conflictului din Transistria prin federalizare.
Socialiștii au și explicat beneficiile federalizării pe site-ul lor.
“Dodon are misiunea de a pregăti societatea moldovenească pentru o posibilă federalizare a R. Moldova. El a susținut consecvent această idee în fața cetățenilor R. Moldova, ca fiind singura soluție viabilă pentru soluționarea conflictului transistrean ”, a declarat el pentru BIRN.
Odată cu apropierea alegerilor din 24 februarie 2019, Rusia încearcă tot mai mult să convingă Chișinăul și Tiraspolul să accepte o soluționare a conflictului prin federalizare, explică Tabarta. “Faptul că Rusia l-a solicitat pe Kozak înseamnă că Moscova consideră ca este un context favorabil pentru revitalizarea acestui plan”, a adăugat el.
El afirmă că Moscova a creat câteva proiecte politice în Moldova pentru a-și spori influența, inclusiv partidul de opoziție al socialiștilor și un alt partid ”marionetă”, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, actualmente fugit in Rusia. “Kremlinul apreciază că socialiștii au șanse mari să câștige majoritatea la aceste alegeri parlamentare“, spune el.
“În plus, în acest moment relațiile Moldovei cu UE sunt complicate. După alegeri, este puțin probabil să se creeze o alianță evident pro-europeană“. Tăbârță subliniază că federalizarea e importantă pentru Moscova pentru că oferă Transnistriei putere de veto în cazul viitoarelor decizii importante, cum ar fi cele referitoare la UE.
La nivel regional, asta ar trasnforma Moldova într-un avanpost al Rusiei, exercitând presiuni asupra Ucrainei în regiunea sudică a Odesei, dar și asupra României, membră a UE și NATO.
“Regiunea este importantă pentru Moscova, care deține un fel de triunghi geopolitic în nordul Mării Negre, format din Donbas, Crimeea și Transnistria“, a conchis el.
Și alți analiști îi împărtășesc punctul de vedere. “Pericolul există. Vorbim de federalizarea Moldovei și de transformarea ei într-o semi-colonie rusească, în condițiile acestei federalizări, afirmă Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova.
Un alt analist politic, Vlad Țurcanu, a declarat pentru Radio Chișinău că Moldova ar trebui să fie îngrijorată de “episoade care arată intenția permanentă a Rusiei de a o forța să accepte anumite scenarii care o fac și mai vulnerabilă decât e acum“.
Omul potrivit la locul potrivit
Postul lui Kozak a fost deținut anterior de Dmitri Rogozin, declarat persona non grata în Moldova, în august 2017, după ce a supărat autoritățile afirmând că voia să decoreze luptători transnistreni care luptaseră împotriva armatei moldovene în timpul războiului transnistrean din 1992.
Un apropiat al lui Putin, fost ofițer GRU, Kozak a mai fost folosit de Kremlin în situații complicate care implicau armata rusă. În Moldova, numele lui este asociat cu un plan de federalizare din 2003, care ar fi trebuit să unească Moldova, provinica autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria într-un singur stat, în care ultimele două s-ar fi bucurat de o importată autonomie.
“Oricând e vorba despre un proiect important, este trimis Kozak“ a declarat, pentru Moscow Times, Stanislav Belkovsky, șeful Institutului National de Strategie din Moscova. După negocierea așa-numitului Memorandum Kozak, în 2003, el a fost numit reprezentant prezidențial după asediul de la Beslan, în septembrie 2004, în timpul celui “de-al doilea război cecen“. După ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, el a avut rolul de a consolida incorporarea acesteia în Federația Rusă.
Urmând același tipar, Kozak s-a ocupat de conflictele etnice din Moldova, legate de Transnistria, de Găgăuzia, de Caucazul de Nord, Cecenia și minoritatea tătară din Crimeea. Potrivit condițiilor impuse de “Memorandumul Kozak“ din 2003, Moldova ar fi urmat să fie transformată într-o uniune a trei entități aflate pe poziții egale.
O nouă “Republică Federală a Moldovei“ ar urma să unifice, până în 2020, Moldova, Republica Moldovenească Nistreană și Teritoriul Autonom Găgăuzia În același timp, Rusia ar urma să ofere “garanții de securitate“, trimițând 2000 de soldați pentru asigurarea păcii și stabilității.
Planul a fost uitat în urma unor proteste din partea OSCE, a Uniunii Europene si a R. Moldova. Dar Rusia doar a înghețat planul, nu l-a abandonat.
Moscova își așteaptă șansele pe fondul tulburărilor politice
Kozak și-a reluat postul într-o perioadă de tulburări politice la Chișinău, chiar înainte de alegerile parlamentare programate în Moldova.
Numirea lui a survenit într-o perioadă când, pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să taie întregul sprijin bugetar pentru Moldova, nu doar să suspende prima tranșă a unui ajutor macrofinanciar promis, în valoare de 100 milioane de euro.
În prezent, Bruxelles-ul manifestă o mare neîncredere față de guvernul pro-european de la Chișinău, din cauza eșecului răsunător a acestuia de a-și respecta obligațiile asumate prin Acordul de Asociere din iunie 2014 cu privire la standardele democratice și la statul de drept și după ce el a schimbat sistemul electoral și a anulat rezultatul alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.
Totuși, în pofida acestor lucruri, Comisia nu a tăiat toți banii destinați Chișinăului. La puțin timp după acest episod, Partidul Democrat pro-european de guvernământ din Moldova a atacat decizia UE, susținând că guvernul nu poate interveni în sistemul juridic.
Șeful partidului, Vlad Plahotniuc, a încercat totodată să dea vina pe opoziție pentru aceste măsuri, afirmând că ea s-ar fi pronunțat la Bruxelles împotriva intereselor propriilor cetățeni ai Moldovei. Premierul Pavel Filip a mers chiar mai departe, afirmând că reducerea ajutorului acordat de UE ar tăia fondurile „destinate hranei copiilor din grădinițe și din școli și majorării salariilor pentru cei care lucrează în sistemul educațional”.
El i-a acuzat pe oficialii UE că îi trimit mesaje prin SMS, încercând să-l forțeze să intervină politic în sistemul juridic pentru a anula decizia vizând invalidarea alegerilor pentru primărie. În septembrie, partidul s-a reorientat în mod oficial, devenind dintr-un “partid pro-european”, ”un partid pro-moldovean”.
Planul Moscovei din nou de actualitate
Simțind ruptura dintre partidul de guvernământ și Bruxelles, Rusia l-a desemnat imediat pe Kozak să gestioneze noi negocieri în cel mai nepotrivit moment pentru Partidul Democrat pro-european, care se abate tot mai mult de la fostul său drum către UE.
Potrivit experților, în 2017 și 2018, Moldova negociase deja multe concesii făcute Tiraspolului la nivel social și economic, fără ca măcar să deschidă subiectul soluționării conflictului politic. Sprijinit de Moscova, Tiraspolul rămâne inflexibi, iar Moscova susține acum un nou acord în termeni la fel de favorabili Transnistriei pentru a obține, prin interpuși, un control și mai mare asupra Chișinăului.
În pofida încordatelor relații dintre Chișinău și Moscova, Kozak a fost salutat de președintele Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, care l-a numit “o mână de ajutor”, subliniind totodată că nu s-a avut în vedere “niciun element de federalizare”. Pe de altă parte, președintele Dodon a plecat la Moscova ca să se întâlnească cu Kozak, la doar câteva zile după numirea acestuia, afirmând ulterior că oficialul rus cunoștea foarte bine specificul Moldovei și întreaga regiune.
“Am discutat despre o gamă largă de probleme, legate de politica internă și externă a Moldovei, de relațiile comerciale dintre Moldova și Rusia, dar și de soluționarea conflictului transnistrean”, scria Dodon pe Facebook după întâlnirea din 15 iulie.
Ultimul sondaj independent din Moldova arată că Partidul Democrat al lui Dodon conduce în alte sondaje cu sprijinul a 36% dintre alegători, în timp ce Partidul Democrat este în urmă, cu numai 9 procente. Laolaltă, cele două partide ar putea ajunge la o majoritate parlamentară – coaliție pe care experții nu o mai consideră imposibilă.
Dodon și socialiștii s-au declarat de mai multe ori în favoarea procesului de federalizare. Dacă s-ar întâmpla, el ar aduce în Moldova noi alegători prosocialiști, proveniți din Transnistria, care ar schimba în permanență echilibrul intern de putere dintre Rusia și UE.
Noi șanse de repunere pe tapet a vechii agende
Igor Munteanu, șeful IDIS-Viitorul, un think-tank din Chișinău, a declarat pentru BIRN că acum Rusia intenționează să accelereze comunicarea dntre liderii Partidului Democrat din Chișinău și elitele transnistrene.
“Cu cât guvernuil moldovean se îndepărtează de practicile și obligațiile asumate față de UE, cu atât mai mult ei se vor vedea siliți să îi facă Rusiei unele concesii extrem de generoase”, a declarat expertul, referindu-se la posibila revitalizare a unei forme de Memorandum Kozak, care ar viza din nou federalizarea Moldovei.
El afirmă că planul Moscovei este acela de încorpora elitele transnistrene într-un stat comun, cu funcționalitate federală distinctă, astfel încât să-și păstreze prezența militară în Transnistria. “În acest moment, Kozak este un emisar foarte important pentru conducerea PD, din cauză că ei încearcă să deschidă niște căi de comunicație cu Moscova. Dar nu este vorba despre o mână prietenească, e o mână plină cu ghimpi”, a adăugat el.
Într-o analiză pentru Jamestown Foundation, un alt analist moldovean, Dumitru Minzarari, afirmă că planul final al Rusiei viza “transnistrializarea” Moldovei. “Numirea lui Kozak, pentru a pune în practică programul transnistrean în numele președintelui Putin, demonstrează că Rusia vede o ocazie de a repune pe tapet problema federalizării în programul destinat negocierilor pentru Transnistria”, a conchis el.
Totuși, analistul politic rus Andrei Deviatkov, a minimalizat asemenea idei într-un interviu acordat postului Radio Libertatea. “Cred că Kozak este mai degrabă un gestionar al crizei”, a spus el.
de Razvan Iorga | sept. 28, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cum relațiile dintre UE și puterea de la Chișinău s-au șubrezit vizibil în ultimul an, pe fondul unor decizii departe de standardele democratice europene, Moscova a început din nou o mișcare concentrică în jurul idei de federalizare.
Mirosul de sânge i-a atras rapid pe campionii federalizării R. Moldova, iar schema planificată nu este deloc un scenariu fantasmagoric. Din acest punct de vedere, Rusia se află aproape de un moment-cheie. Unul pe care l-a pierdut în urmă cu 15 ani. Atunci, Vladimir Putin făcea cale întoarsă de la scara avionului cu care trebuia să sosească la Chișinău pentru a semna celebrul „plan Kozak”.
Acesta ar fi trebuit să federalizeze R. Moldova, punând greutate de decizie în jurul Comratului și al Tiraspolului pentru ca țara să nu poată devia niciodată de pe orbita Rusiei. Presiunea externă din partea Occidentului, dar și cea internă din Parlament, l-a făcut pe bătrânul comunist Vladimir Voronin să se sucească în ultima clipă, lăsând Moscova cu buza umflată. Un afront pe care Rusia nu l-a uitat și care se cere rezolvat.
A urmat o perioadă de tatonare și tango-uri nereușite ale UE cu Voronin, după care „Revoluția Twitter” de la 7 aprilie 2009 a pus în așteptare acest plan. Unul pe care de altfel Moscova nu l-a abandonat niciodată, ci l-a pus doar în conservare. Pentru vremuri mai bune.
Între timp, Rusia a început să caute alți cărători de proiecte politice la Chișinău și i-a găsit repede, în persoana lui Igor Dodon. Renato Usatîi a fost doar un „jolly joker” pe care malaxorul evenimentelor l-a scuipat afară rapid. Sprijinit politic, Dodon a reușit apoi să rupă rapid șobolanii care stăteau să fugă de pe corabia scundabilă a comuniștilor, conduși chiar de mentorul său.
Tânăr și energic, carismatic și abil în a mânui genți cu bani, economistul Dodon s-a trezit rapid pe un val ce s-a ridicat în special, dacă ar fi să facem o paralelă cu tenisul, pe greșeala adversarului. Corupția și falimentul moral al partidelor de guvernare pro-europene l-au cocoțat rapid pe Dodon în fruntea sondajelor, acesta atingându-și apogeul politic în decembrie 2016, atunci când a devenit președinte.
Prin concursul banilor din offshore-urile din Bahamas veniți de la ruși și prin ajutorul dat paradoxal dat de purtătorii verbali de steag european de la Chișinău, care i-au pus la dispoziție lui Dodon mașinăria de propagandă și tacticile de „black PR” folosite din abundenț, Dodon avea să ajunsă președinte.
Dar această funcție nu a fost și nici nu este de ajuns pentru Dodon. Acesta este conștient că fără majoritate în Parlament este doar un președinte emasculat, fără prea multe prerogative. Un fel de câine fără colți care nu se poate înfrupta din fructele puterii. Moscova este la fel de conștientă și a continuat să pompeze resurse în spatele PSRM-ului și a lui Dodon, ca locomotivă imagistică pentru socialiști.
Pe fondul rupturii aproape totale a PD-ului de Bruxelles, și apucării pe calea „pro-moldovenismului”, Moscova a făcut în această lună o serie de mișcări pe care le vom analiza atent și în detaliu.
Este vorba în primul rând de întâlnirea de la Condrița, reședința prezidențială de lângă Chișinău, dintre Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki. Este o premieră ca un lider de la Tiraspol să vină în inima Chișinăului și să discute de la egal la egal cu președintele R. Moldova. După întâlnire, Dodon a dat un comunicat fad despre discuțiile ce s-au purtat într-o albie cuminte, cea a „pașilor mici” fixați de Guvern. Semn că Dodon nu este încă pregătit din punct de vedere al prerogativelor să preia frâiele negocierilor.
Dodon nu a făcut niciodată vreun secret din faptul că își dorește federalizarea R. Moldova. Cu o infuzie puternică de votanți de stânga pro-ruși, pe fondul unei depopulării masive a R. Moldova, în special a tinerilor care votează tradițional cu dreapta, Dodon are tot interesul ca un scenariu de federalizare să se producă.
Astfel, ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: ar curma orice tentativă de europenizare a R. Moldova și s-ar instala pe viață la cârma țării prin modificarea Constituției și ar poza și în patriotul-suprem care a rezolvat dosarul transnistrean. De facto, acest lucru ar definitiva R. Moldova care țară exportatoare de mere și vin pe piețele asiatice la prețuri mici și obiediență energetică și comercială totală față de Moscova. Un clește din care Chișinăul nu ar mai avea forța să iasă.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Revenind la episodul întâlnirilor de care vorbeam mai devreme, imediat după întâlnirea cu Dodon, Krasnoselski a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria și Moldova, Dmitri Kozak.
Acel diplomat instalat în această vară și pe care Moscova îl scoate de la cutie în situație grele ce țin de planul politic și militar. Fost ofițer GRU, serviciul special de informații al armatei care a cunoscut în ultimul deceniu un reviriment pe fondul militarismului rusesc în cresendo, Kozak este omul de încredere al lui Putin care rezolva „treburile murdare”.
A făcut-o în anii 90 în Caucaz, apoi în anii 2000 în Georgia, pentru ca ultima misie a sa să fie legată de fortificarea ocupației rusești în Crimeea. Acum, după 15, Kozak revine ciclic la butoanele R. Moldova, acolo are misiunea de a resuscita planul său de federalizare în cadrul unui conflict înghețat. In extenso, în cazul reușitei, rușii vor să-l exporte mai departe și pentru Crimeea și estul Ucrainei. Deci, lovitura geopolitică este cu bătaie lungă.
Acțiunile sporite în acest sens vin pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din R. Moldova, ce vor avea loc pe 24 Februarie, 2019. Socialiștii sunt de departe partidul câștigător al acestor alegeri, dar rămâne de văzut dacă vor putea să formeze o coaliție de guvernare cu una sau mai multe forțe politice. Nu este exclus nici scenariul unei alianțe de largă respirație națională, acolo unde să conducă într-un binom contra-naturii la vedere, dar deja stabilizat de facto, cu PD.
Pe 26 septembrie, Dodon a zburat și el la Moscova, acolo unde s-a întâlnit și el cu Kozak. Dodon a fost laconic pe subiectul Transnistria după această întrevedere, dar a admis că a discutat aprofundat despre acest dosar.
Totul este încă în expectativă, dar Moscova începe să facă carțile pentru jocul federalizării. Numirea lui Kozak nu este întâmplatoare, iar terenul este unul propice. Cheia este din nou la PD, care în spiritul dual consacrat la Chișinău, va juca din nou între lumi. Între Est și Vest, acolu unde își va vinde scump pielea celui care va licita la mult. Următoarele luni și apoi deznodământul de la urne programt de Dragobete va spune multe despre cine va iubi Moldova pe viitor. Până atunci, spectacolul se joacă în culisele, acolo unde actorii repetă replicile cu sufleurul de la Kremlin. Kaneț filma!
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 14, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon, în vizita recentă de la Moscova
Dodon a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta că dorește vrea federalizarea R. Moldova şi recunoaşterea dreptului Transnistriei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi va pierde statalitatea, a se înţelege că „se va uni cu România”. „Dacă România se vrea prietenoase cu oamenii din Moldova, atunci nu ar trebui să urmărească o politică de lichidare a statului nostru”, a declarat Dodon care a spus că se luptă pentru pedepsirii activităților unioniste în R. Moldova.
El a mai spus că ONG-urile pro-unire „lucrează cu tinerii”, fapt pe care îl consideră pericol. „Ne trebui un program de stat care să contracareze aceste măsuri”, spus el. Citând un expert israelian, Dodon a mai afirmat că biroul NATO care se va deschide la Chișinău, instituție diplomatică cu statul de altfel civil, va lucra pentru pentru „unirea Moldovei cu România”.
În plan economic, Dodon a declarat că R. Moldova ar exporta 80% din produse agro-alimentare pe piețele europene. Asta deși produsele agro-alimentare din Republica Moldova se află sub embargo încă din 2013 pentru Rusia. În realitate, R. Moldova și-a reorientat exporturile în cuantum de 65% spre UE și mai exportă doar 11% pe piețele rusești. De asemenea, experții FMI au estimat săptămâna trecută o creștere de 3,5 -4% pentru următorii ani în Republica Moldova dacă se va menține actuala stare a economiei.
de Razvan Iorga | oct. 10, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Grigori Karasin
Rusia continuă retorica privind dorința sa de a fi soluționat dosarul transnistrean, venind cu noi oferte în acest sens. De data aceasta, viceministrul de Externe de la Moscova, Grigori Karasin, a declarat că Rusia ar fi dispusă să evacueze munițiile depozitate la Cobasna, după ce conflictul transnistrean va fi rezolvat. „De tot, au fost expediate peste 40 de garnituri de tren, cu care au fost evacuate aproximativ jumătate din munițiile și echipamentele care se aflau în acel moment în depozite (în Transnistria – n.red.). Ceea ce a mai rămas se cifrează la 21.000 de tone”, a declarat Karasin, într-un interviu pentru agenția rusă Ria Novosti.
El a adăugat că Rusia începuse evacuarea armamentului său din regiunea transnistreană, ca parte a angajamentelor pe care și le-a asumat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, și că ar fi continuat acest lucru până în 2001, dar că refuzul Chișinăului de a semna Momerandumul Kozak, document care fi echivalat cu federalizarea R. Moldova, ar fi fost motivul întreruperii acestei operațiuni.
Pentru acest incident, Karasin învinovățește autoritățiler de la Chișinău și „consilierii” occidentali, care ar fi determinat Tiraspolul să blocheze evacuarea munițiilor. Pe lângă asta, el acuză Ucraina că, prin denunțarea acordului privind colaborarea militară cu Federația Rusă, ar fi pus în dificultate activitatea GOTR. „Vreau să vă asigur că pentru a asigura GOTR în Transnistria va fi făcut tot ce este necesar”, a mai declarat Karasin.
În ultima vreme, Chișinăul și-a reafirmat tot mai des, în cadrul ONU și a parteneriatului cu NATO, dorința sa ca trupele rusești să părăsească regiunea transnistreană, acuzând că tocmai prezența lor acolo susține separatismul transnistrean și blochează astfel negocierile în acest dosar.
de Razvan Iorga | ian. 18, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Declarațiile provocatoare pe care Dodon le-a făcut la Moscova împotriva UE, a României și chiar și a Republicii Moldova prin promovarea de proiecte nesusținute de nimeni precum federalizarea prin conferirea de atribuții sporite regimului separatist de la Tiraspol au atras critici numeroase. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a transmis miercuri un mesaj dur față de atitudinea lui Dodon în fața președintelui rus Vladimir Putin, căruia dorește să îi intre în grații. „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încearcă să stea în două luntri, și cu banii gratuiți primiți de la Uniunea Europeană (UE), și vasal al Rusiei. Declarațiile despre Acordul de asociere UE – Moldova și Uniunea Eurasiatică făcute de președintele Dodon ieri, la Moscova, sunt periculoase și nu sunt deloc bine primite la Bruxelles. De la semnarea Acordului de asociere, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 746 de milioane de euro până în 2020, la care se adaugă alte 100 de milioane de euro alocate chiar săptămâna trecută. Ieri, președintele Igor Dodon ne-a spus că susține denunțarea acestui acord după alegerile de anul viitor. Ce ar trebui să înțeleagă Europa din aceste declarații? Că președintele Dodon spune că Moldova nu are nevoie de acești bani și că vrea să blocheze cheltuirea lor pentru bunăstarea cetățenilor moldoveni?”, se întreabă retoric europarlamentarul.
Faliment garantat
El a mai spus că fără aceștia bani, Republica Moldova nu s-ar putea dezvolta și s-ar continua pauperizarea populației. „Dacă dorește acest lucru, să meargă în fața oamenilor și să le spună că Republica Moldova și cetățenii ei nu au nevoie de ajutor financiar de la Uniunea Europeană, s-o spună clar. Eu nu voi intra în jocul președintelui Dodon și voi rămâne același susținător al cetățenilor Republicii Moldova și al ajutorului financiar și politic pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova. Eu știu cât de mare nevoie este de acești bani pentru că cetățeanul moldovean de rând trăiește greu, iar, fără acești bani, dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă nu vor fi posibile”, a mai declarat Mureșan. Declarații oficialului european vin în contextul în care președintele Igor Dodon a declarat că este posibilă, atunci când socialiștii vor veni la putere, o denunțare a acordurile UE-Republica Moldova pe motiv că acestea nu au adus beneficii Republicii Moldova. Exporturile R. Moldova sunt în prezent orientate în proporție de 2/3 înspre UE, în timp ce Rusia ține în continuare produsele alimentare moldovenești sub embargo pe motive politice.
Populism pe pâine
În plan intern, premierul R. Moldova Pavel Filip a reacționat miercuri, într-o declarație pentru agenția Associated Press, preluată de The New York Times, afirmând că executivul său „nu va accepta nicio intervenție” din partea lui Dodon într-o chestiune care nu intră în sfera atribuțiilor șefului statului. Constituția Republicii Moldova nu permite președintelui „să anunțe sau să ia astfel de decizii”, a explicat Filip, conform declarației de presă. El a calificat afirmațiile lui Dodon ca fiind „retorică politică pură”. „Dimpotrivă, vom accelera punerea în aplicare a angajamentelor asumate. Acordul de Asociere (cu UE) face parte din programul nostru de guvernare, este unul dintre pilonii strategici ai țării… și vom face reforme și vom spori bunăstarea cetățenilor”, a insistat Filip, care a denunțat și declarațiile lui Dodon potrivit cărora președintele prorus al R.Moldova este dispus să obțină pentru țara sa statut de observator în Uniunea Vamală Euroasiatică, dominată de Rusia, relatează Agerpres. Filip, care a precizat că măsurile de îmbunătățire a relațiilor cu Moscova ar trebui să rămână „la un nivel bilateral”, a atras atenția că președintele nu are autoritatea de a se pronunța pe această temă.
Guvernul va continua reformele înspre UE
Partidul Democrat din Moldova (PDM) „a precizat ferm, prin intermediul unui comunicat că R. Moldova va continua să se apropie de Uniunea Europeană și susține că relația Moldova-UE trebuie să rămână axa fundamentală” a politicii externe a țării. „Partidul Democrat din Moldova este categoric împotriva poziției exprimate de președintele Igor Dodon privind anularea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Vom neutraliza politic orice încercare de a anula acest Acord”, se menționează în comunicatul PDM, care apreciază totodată că relația bilaterală cu Rusia „este foarte importantă” pentru Republica Moldova. „În ceea ce privește declarațiile făcute de președintele Moldovei la Moscova, PDM consideră că nimeni nu ar trebui să expună viziuni personale de politică externă în cadrul unor vizite oficiale în străinătate. Politica externă a Republicii Moldova se stabilește la Chișinău și se aplică în mod uniform peste hotare”, se mai menționează în comunicatul PDM.
PDM consideră totodată că inițiativa președintelui Igor Dodon privind semnarea unui memorandum cu Uniunea Eurasiatică este lipsită de putere juridică, deoarece nu există mecanisme reale pentru realizarea unui asemenea proiect de politică externă și nu există nici susținere socială sau politică în Republica Moldova. PDM anunță că „va utiliza toate pârghiile pentru a respinge un astfel de demers”, despre care consideră că „va rămâne la nivel de intenție politică”.
Sărăcia și corupția, uitate de Dodon la Moscova
Promisiunea făcută Kremlinului de președintele Republicii Moldova este o dovadă clară de trădare a interesului oamenilor acestei țări, a scris pe pagina sa de Facebook, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Maia Sandu spune că, la numeroasele întâlniri pe care le-a avut, nu a cunoscut niciun cetățean care să ceară anularea Acordului de Asociere cu UE. „Oamenii sunt îngrijorați de sărăcie, de corupție, de lipsa locurilor de muncă bine plătite, de pensiile mici”, și tocmai la rezolvarea acestora ar trebui să lucreze președintele țării. Potrivit Maiei Sandu, Acordul de Asociere are deja numeroase efecte pozitive. Pe de altă parte, corupția, sărăcia, migrația au fost aici cu mult înainte de obținerea Acordului de Asociere, afirmă Maia Sandu.
Fără capitulare în fața intereselor rusești
Și liberalii au criticat declarații lui Dodon privind posibila federalizare și direcția politică propusă de președintele R. Moldova la Moscova. Vicepreședintele Partidului Liberal (PL), Valeriu Munteanu, susține că prin declarațiile făcute la Moscova, Igor Dodon a făcut un pas spre „capitulare în federalizarea Republicii Moldova”. „(…) Igor Dodon, fâstâcit în fața țarului Rusiei, după ce a spus ‘conflictul transnistrean’ a corectat imediat în ‘întrebarea transnistreană’, folosind astfel, în premieră, o formulă nouă, mai mult decât neutră, incoloră, inodoră și insipidă, o formulă convenabilă doar Federației Ruse, formulă care riscăm să fie cheia capitulării în federalizare a Republicii Moldova (…), stăvilar în calea integrării europene a statului nostru și barieră sigură în calea unirii noastre cu România. Nu, tovarășe-domn președinte, n-o să vă meargă”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Reacții de la București
Mai mulți oameni politici, dar și instituții de la București au reacționat acid la declarațiile lui Dodon de la Moscova, după ce Dodon a plusat în momentul când Putin i-a oferit o harta a Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. „Continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile”, mai apreciază MAE.
„Consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de UE în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană constituie pe mai departe o prioritate de prim rang a politicii externe a României”, mai subliniază Ministerul român de Externe. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă susţinută marţi după întrevederea cu liderul de la Kremlin. Dodon le-a spus jurnaliştilor ruşi că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Harta Moldovei istorice etalată de Dodon a fost întocmită în secolul al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1806-1812. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul agenţiei de presă TASS, Dodon şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ‘Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită’, a spus el.