Budapesta intensifică ofensiva energetică în Balcani

Budapesta intensifică ofensiva energetică în Balcani

Serbia, curtată energetic de Budapesta

Serbia, curtată energetic de Budapesta

Ungaria şi Serbia au semnat recent la Budapesta un acord interguvernamental de cooperare pentru construcţia şi operarea unui interconector de gaze naturale, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După semnarea acestui acord cu ministrul Energiei din Serbia, Aleksandar Antic, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o chestiune strategică şi de securitate naţională. Peter Szijjarto a mai spus că procedura de licitaţie pentru rezervarea de capacitate va începe în luna septembrie, iar capacitatea maximă a interconectorului va fi de 10 miliarde metri cubi.

Mărimea investiţiei Ungariei în acest proiect va depinde de rezervările de capacitate făcute de diferite companii de gaze, a precizat Szijjarto. Construcţia interconectorului este programată să înceapă în vara lui 2020, iar proiectul este estimat să se finalizeze până la sfârşitul lui 2021, a mai spus oficialul ungar.

Carusel rusesc

Peter Szijjarto a subliniat că Rusia şi Ungaria nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie în a lua deciziile necesare care ar permite Ungariei să importe gaze naturale din alte surse. În opinia lui Szijjarto, pentru Ungaria cea mai realistă nouă sursă de gaze naturale este coridorul care pleacă din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia.

Luna trecută, acelaşi Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. „ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat Reuters. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a spus atunci oficialul ungar.

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Bucureștiul, presat politic

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.

La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un „dialog intensiv” cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.

Axa Budapesta-Sofia

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a discutat recent cu preşedintele bulgar Rumen Radev, aflat într-o vizită de două zile în Ungaria, despre ‘gestionarea nesatisfăcătoare’ de către Uniunea Europeană a crizei migraţiei, relaţiile dintre ţările lor, precum şi pe teme enegetice, a comunicat şeful biroului de presă al lui Orban, Bertalan Havasi, citat de MTI, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Premierul Orban şi preşedintele Radev au fost de acord că Uniunea Europeană nu a reuşit să facă progrese semnificative în ce priveşte gestionarea crizei migraţiei în ultimii ani, şi că pericolul migrator se menţine, a indicat Bertalan Havasi pentru agenţia ungară. Potrivit acestuia, cei doi lideri au fost de părere că Uniunea Europeană nu are un plan de criză pentru potenţiala creştere bruscă a presiunii migratorii pe continent, iar acest lucru face situaţia Bulgariei ‘extrem de dificilă’.

Viktor Orban l-a asigurat pe Rumen Radev că guvernul său va continua să vadă în Bulgaria un aliat în problema migraţiei şi este pregătit să ajute Sofia în orice fel este capabil.

În timpul întâlnirii, Orban şi Radev au salutat prietenia dintre ţările lor şi ‘destinul istoric comun’, care formează baza politică, spirituală şi culturală pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor lor.

Cei doi au abordat, de asemenea, cooperarea economică dintre China şi regiunea central-europeană, precum şi chestiuni energetice, subliniind importanţa ca Europa să-şi asigure diversificarea surselor de energie la preţ convenabil. (M.B.)

Share our work
ExxonMobil, amendat de Trezoreria SUA pentru încălcarea sancțiunilor împotriva Rusiei

ExxonMobil, amendat de Trezoreria SUA pentru încălcarea sancțiunilor împotriva Rusiei

Compania americană ExxonMobil a fost amendată, joi, cu două milioane de dolari de către Trezoreria SUA, pentru încălcarea sancțiunilor economice impuse Rusiei. „Oficiul pentru controlul bunurilor din străinătate din cadrul Trezoreriei SUA a calculat o penalizare de două milioane de dolari americani împotriva ExxonMobil”, se precizează în declarația publică a instituției amintite, preluată de Tass.

Violarea regimului de sancțiuni a intervenit „pe aproximativ 14 mai 2014, precum și pe 23 mai 2014, a mai precizat Trezoreria SUA. La acea vreme, directorii executivi ai subsidiarelor ExxonMobil negociau la acea vreme cu mai mulți oficiali ruși intrați pe „lista neagră” a sancțiunilor SUA. Mai precis, acești directori au semnat cu președintele Rosneft, Igor Sechin, opt acorduri legate de proiecte de gaz și petrol în Rusia. Sechin este un apropiat al lui Vladimir Putin și face parte din rândul oficialilor interziși de Occident, ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia în primăvara lui 2014.

Share our work
Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

În pofida faptului că înregistrează profituri enorme, concerbul rus continuă să piardă poziții în rating-urile mondiale, iar potențialii investitori în acțiunile cele mai mari companii rusești au tot mai puțină încredere în aceasta, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În rating-ul Financial Times Global 500 pentru 2013, Gazprom a ocupat locul 57, pierzând într-un singur an 26 poziții, fiind astfel eliminat din lista celor mai mari 50 companii din lume. De menționat că pentru clasament au fost folosite datele despre capitalizarea companiilor valabile in data de 28 martie 2013, iar incepand cu data de 2 aprilie 2013, Gazprom a scăzut în preț și mai mult – capitalizarea companiei a coborât sub pragul de 100 miliarde dolari. Aceasta, in pofida faptului ca, in urma câțiva ani conducerea gigantului rus isi declara intenția de a ocupa locul întâi în clasament, considerand ca, treptat, capitalizarea concernului va ajunge la aproximativ 1 trilion dolari.

Apple, cea mai scumpa companie

În clasamentul care analizează corporațiile mondiale pe baza capiatalizării, concernul rus este situat între Walt Disney și McDonald’s. Conform Financial Times Global 500 cea mai scumpă companie din lume rămâne Apple cu o capitalizare de 415,7 mlrd dolari. Locul doi este ocupat de compania ExxonMobil cu 403,7 miliarde dolari.
În alt rating publicat recent de Fortune Global 500, unde companie sunt clasate după venitul anual, Gazprom-ul a scazut mai multe poziții. Anul acesta a ocupat locul 21, deși cu un an înainte era pe 16. Primele trei locuri sunt ocupate de compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, compania americană de retail, Wal-Mart, și ExxonMobil.

Gazprom, imun la criza?

În 2008, atunci când criza financiară mondială era la inceput, conducerea politica rusă, și mai ales conducerea Gazprom, nici nu vroiau să audă de criză. Mai mult ca atât, oficialii declarau că vor ajunge să vândă gazul cu 500 dolari pentru 1 mii de metri cubi, iar capitalizarea companiei va depăși 1 trilion dolari.
Intentiile partii ruse au fost afectate de catre criza. Astfel, in 2011, răspunzând la întrebările corespondentului revistei germane Der Spiegel, șeful concernului rus, Alexei Miller încerca să păstreze o atitudine pozitiva. „Cu doi ani în urmă ați prmis că veți ridica capitalizarea Gazprom până la 1 trilion dolari și să transformați concernul în cea mai mare companie din lume. Dar în schimb cotația la bursă a Gazrpom a scăzut de la 300 miliarde la 130 miliarde dolari. Înseamnă aceasta că epoca „de aur” a Gazprom-ului a trecut?” a întrebat jurnalistul german.
„A trecut epoca „de aur” nu a Gazprom-ului, ci a capitalismului financiar, baza căruia sunt exclusiv valorile de hârtie. Despre capitalizarea de un trilion de dolari noi am vorbit în 2008, până la criza financiară mondială, în sistemul de coordonate ale capitalismului financiar de hârtie. Iar acest sistem s-a discreditat”, a răspuns Miller.

Proiecte neprofitabile

Conform estimarilor expertilor, Gazprom-ul nu valoreaza mai mult de 100 de miliarde de dolari, deși, conform Fortune, profitul Gazpromului a fost de 38,1 miliarde dolari. Această sumă este chiar mai mare decât al liderului clasamentului, Royal Dutch Shell, care a obținut 26,6 miliarde dolari. Gazprom a obținut profituri mai mici decât ExxonMobil (44,9 miliarde dolari) și Apple (41,7 miliarde dolari).
Experții și analiștii economici totuși nu sunt surprinși de căderea Gazprom-ului în ratingurile de profil. Astfel, conform reprezentantului companiei de consulting RusEnergy, Mihail Krutihin, situația reflectă lipsa de interes a investitorilor pentru investitii pe termen lung in companie. „Motivul este unul simplu–Gazprom investește sume enorme în proiecte care niciodată nu vor fi profitabile și nici măcar nu se va reusi recuperarea investitiilor. Este suficient să ne amintim de proiecte precum construcția unei uzine de lichifiere a gazelor naturale în Vladivostok, exploatarea depozitelor de gaze din Yakutia (cu perspectiva de a exporta gazul în China), construcția „South Stream”, etc. Concernul, la indicațiile conducerii politice a țării, investește în proiecte extrem de scumpe și inefective din puct de vedere economic, de aceea nu există încredere din partea investitorilor, situatie care nu se va schimba in viitorul apropiat” este convins Krutihin.

Considerente politice

Același punct de vedere este împărtășit și de directorul departamentului de analize al agenției „Invest cafe”, Grigorii Birg. „Datele rating-ului au evidențiat bine situația privind costul acțiunilor companiei la bursă, care din toamna lui 2012 a scăzut cu 35 %. Chiar dacă a recuperat o parte din pierderi în această vară, pentru mulți investitori este chestionabilă politica ambiguă a conducerii companiei față de construcția gazoductelor în Europa, deciziile fiind luate mai mult din considerente politice, decât din motive de fezabiitate economică”, a declarat Birg. Iar la toate acestea se adaugă și presiunile concurenților interni, care pe fondalul scăderii vânzărilor Gazprom-ului au reușit să își mprească cota pe piața internă a gazelor naturale din Federatia Rusa.

Share our work