Editorial: Învățături pentru Igor. Sau cum și-au ciobit dinții „țarul” și „sultanul” în laleaua olandeză

Editorial: Învățături pentru Igor. Sau cum și-au ciobit dinții „țarul” și „sultanul” în laleaua olandeză

Eu bunScriam în urmă cu circa trei ani, în cotidianul Kiev Post, o opinie despre „fasciștii buni și răi” a lui Vladimir Putin. Argumentam acolo că, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, liderul de la Kremlin va merge la shoping de extremiști în toată Europa. Era imediat după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene, așa că planul de destabilizare a Europei era abia la început.

Pe rând, Rusia a încercat o politică de apropiere față de toate elementele politice extremiste dintr-o Europă ce era încă în zodia recesiunii și care avea să primească o nouă lovitura: criza refugiaților. Rusia a început să investească masiv capital politic, dar și bani în susținerea partidelor extremiste. Mai mult, a adus și „cavaleria grea ideologică” în frunte cu „cruciatul” Dughin care s-a pus pe propovăduit neo-eurasianismul, cu accent pe componenta religioasă. Totul în speranța capacitării zonei balcanice și est europene.

Pe linie media, Rusia a început să pompeze fonduri masive în ceea ce experții militari au numit „război informațional”, sau pe care, noi, jurnaliștii, o numim simplu propagandă. Europa ultimilor ani a semănat cu un boxer prins în colțul ringului de un Ivan ce aplica succesiv uppercut-uri și directe, fie la față, fie la ficat. Europa a fost aproape de K.O, fiind numărată de cel puțin două ori, prin Brexit și apoi indirect prin alegerea populistului Trump la conducerea SUA. Sondajele tradiționale în era „post-truth” semănau tot mai mult niște glume spuse de școlari.

Ba mai mult, Rusia și-a luat, pentru pocnirea sub centură a Europei, un aliat de nădejde – Turcia lui Erdogan. Cu agende paralele, „țarul” și „sultanul” au crezut că vor da lovitura de grație Europei și o vor trimite definitiv la podea, odată cu căderea Olandei și apoi a Franței în mâinile extremiștilor. Numai că încăpățânații olandezi au ripostat la rândul lor un croșeu puternic dat alianței ruso-turce. Una care a alimentat vizibil și au făcut campanie pe față pentru extremistul olandez din Partidul pentru Libertate (PVV), Geert Wilders. Olandezii s-au strâns în proporție de 82% la urne și au dat un semnal puternic că, oricât de eurosceptici ar fi, extremiștii au mai degrabă loc la coșul de gunoi, conferind victoria partidului premierului Mark Rutte, VVD.

Un semnal extrem de puternic că era populismului și a extremismului începe să apună în Europa și că intervențiile rusești în acest sens se ciocnesc de ziduri din ce în ce ramforsate. Urmează încă două noi teste de foc – Franța și Germania. Luna viitoare, francezii vor fi invitați la urne, dar șansele ca extremista Marine le Pen, cea pe care Panama Papers a și dovedit-o ca beneficiară a banilor rusești, scade în sondaje. Chiar dacă are toate șansele să intre în turul doi, aceasta ar pierde la diferență mare în fața independentului Emmanuel Macron, pe care media rusești se chinuie de zor să-l demonizeze. Ba mai mult, acesta a și acuzat că este deja ținta hackerilor ruși.

Bun, dar ce au toate acestea în comun cu Republica Moldova? La fel ca și populiștii europeni, Dodon începe treptat să-și piardă aura de luptător anti-sistem, îmbrăcând tot mai mult rubașca roșie oferită de „țarul” său preferat. Odele făcute pe Facebook și guduratul pe lângă liderul de la Kremlin nu-l vor ajuta pe Dodon, sau pe socialiștii săi, în fața electoratului din R. Moldova. Apogeul său politic a fost atins la prezidențiale, atunci când toți „sorții” au lucrat pentru el, dar victoria sa a fost la mustață.

Finalul pe EvZ Moldova

Share our work
Jobbik mobilizeaza extrema dreapta la Budapesta pentru aniversarea organizatiei paramilitare „Garda maghiara”

Jobbik mobilizeaza extrema dreapta la Budapesta pentru aniversarea organizatiei paramilitare „Garda maghiara”

Militantii mai multor organizatii ale extremei drepte maghiare, mobilizate de partidul Jobbik, au sarbatorit sâmbata a 5-a aniversare a crearii ‘Garzii maghiare’, formatiunea paramilitara a Jobbik, dizolvata in anul 2009. Desi organizatorii se asteptau ca cel putin 2.000 de persoane sa ia parte la manifestare, numai câteva sute au fost prezente la ceremonia desfasurata in centrul Budapestei in conditii de canicula, temperatura apropiindu-se de 40 de grade. Initial, politia a interzis manifestarea, dar organizatorii au sesizat justitia, care le-a dat câstig de cauza. Desi ‘Garda maghiara’ a fost oficial dizolvata, ea supravietuieste prin intermediul mai multor structuri create de fostii sai membrii, cum ar fi Noua garda maghiara, Garda maghiara nationala sau Regimentul national. Circa 200 de activisti ai acestor grupari au facut o parada in uniforme la manifestatia de sâmbata, in timp ce mai multi militanti antifascisti si-au exprimat nemultumirea, dar nu s-au inregistrat incidente. Atunci când a fost creata, in anul 2007, Garda maghiara afirma ca doreste sa ‘apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual’. Uniformele negre ale membrilor sai semanau in mod izbitor cu cele ale partidului nazist maghiar din anul 1944, ‘Crucea cu Sageti’. La alegerile din anul 2010, partidul Jobbik a obtinut peste 17% din sufragii, devenind a treia forta politica a tarii.

Share our work
Premierul bulgar condamna actiunile extremiste ale membrilor Ataka asupra musulmanilor

Premierul bulgar condamna actiunile extremiste ale membrilor Ataka asupra musulmanilor

boiko_borisov 876Premierul bulgar Boiko Borisov si-a condamnat aliatii din Ataka in legatura cu incidentul in care nationalistii au atacat musulmani la o moschee din capitala, relateaza Sofia News Agency. „Nu acesta este modul potrivit de a reactiona. Nu suntem mentorii sau purtatorii de cuvant ai Ataka, ei au propria responsabilitate politica pentru actiunile lor”, a spus Borisov. El nu a exclus posibilitatea unor alegeri generale anticipate la toamna, odata cu cele locale si prezidentiale. Premierul spera ca GERB va avea o majoritate in Parlament datorita parlamentarilor independenti si „simtului ratiunii” membrilor din celelalte forte politice. GERB are 117 parlamentari din totalul de 240, iar Ataka are 21, obtinandu-se astfel o majoritate confortabila.Amenintari ale extremistilor

Volen Siderov, liderul Ataka, a amenintat ca va retrage sustinerea pentru guvern, daca autoritatile nu investigheaza ceea ce el sustine ca ar fi „un cuib al islamistilor” in moscheea din Sofia. Initial, premierul si GERB au denuntat protestul de vineri, ulterior au incercat sa minimalizeze incidentele. Sustinatorii partidului bulgar de extrema-dreapta Ataka i-au atacat vinerea trecuta pe musulmani in timpul rugaciunii de la moschee. Nationalistii au organizat un protest in fata unei moschei din Sofia, sustinand ca difuzoarele care cheama musulmanii la rugaciune se aud mult prea tare. in timp ce unul dintre protestatari incerca sa scoata un covoras de rugaciune din fata moscheii, tensiunea a escaladat si a inceput un conflict intre cele doua grupuri. Sustinatorii Ataka au inceput sa strige „Turci, plecati!” si sa arunce cu oua.

Ankara reactioneaza

Turcia a condamnat in cei mai duri termeni atacurile rasiste vizand musulmanii care se rugau vineri la o moschee din capitala bulgara Sofia, a anuntat Ministerul de Externe de la Ankara intr-un comunicat. MAE turc a subliniat ca aproape 700.000 de etnici turci locuiesc in Bulgaria si le cere autoritatilor de la Sofia sa ii pedepseasca rapid pe cei vinovati pentru violente. Ankara a afirmat si ca atacul reprezinta o incalcare a unuia dintre drepturile de baza ale omului. Sustinatori ai partidului de extrema-dreapta Ataka au atacat vineri musulmanii care se rugau la moscheea Bania Basi, din sofia. Potrivit Turciei, incidentul este o noua dovada a politicilor rasiste si antiturce ale Ataka.

Share our work
Traian Basescu castiga la limita alegerile prezidentiale in fata lui Mircea Geoana

Traian Basescu castiga la limita alegerile prezidentiale in fata lui Mircea Geoana

PDL - CANDIDATI EUROPARLAMENTARE - LANSARERezultatele finale provizorii centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) din toate sectiile de votare il indica castigator al turului doi al alegerilor prezidentiale pe Traian Basescu, candidatul sustinut de PD-L la aceste alegeri, cu 50,33% (5.275.808 de voturi), in timp ce contracandidatul sau, Mircea Geoana, sustinut de Alianta PSD-PC a reusit sa cumuleze 49,66% (5.205.760 de voturi) din intentiile de vot ale romanilor, a declarat luni purtatorului de cuvant al BEC, Marian Muhulet dupa ce aceasta institutie a primit electronic toate procesele-verbale din toate sectiile de votare. Numarul total al alegatorilor inscrisi in copiile listelor electorale permanente a fost 18.303.224, iar la urne s-au prezentat 10.620.116, adica 58,02% , a mai spus Muhulet. Numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568, respectiv 98,69%, nule fiind declarate 138.476, reprezentand 1,3%. Reprezentantul BEC a declarat ca aceasta institutie nu a primit inca nicio sesizare privind renumararea voturilor pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale. „BEC nu a fost inca sesizat cu o astfel de contestatie (n.red. – de renumarare a voturilor). Am avut doar doua contestatii referitoare la o sectie de votare din sectorul 6 inaintata Biroului electoral sector 6 pentru solutionare si una referitoare la sectiile din strainatate pe care am inaintat-o biroului corespunzator. In cazul in care vom primi astfel de contestatii le vom analiza si vom decide in consecinta”, a explicat Muhulet. Potrivit oficialului BEC, contestatiile referitoare la rezultatul alegerilor se pot depune la Curtea Constitutionala, care se va pronunta asupra acestora, inainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului.

Contestatii in stand-by

Sirul de acuze din partea invinsilor nu a incetat sa apara in urma aflarii rezultatului final. Presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, a declarat, luni, ca, in opinia sa, acuzatiile de fraudare a alegerilor prezidentiale sunt „intemeiate”. „Trebuie sa luam lucrurile asa cum sunt, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa privim critic la schimbarea rezultatelor. Daca sunt motive, sigur ca vor trebuie revazute aceste rezultate pentru ca avem un punct de vedere al exit-poll-urilor, precum si rezultatele numaratorii paralele. (…) Inclin sa spun ca acuzatiile de frauda sunt intemeiate. Ramane insa de vazut ce vor decide colegii nostri in legatura cu acest rezultat si cu strategia politica pe care o vom asuma in perioada urmatoare”, a adaugat Nastase. Social-democratii pregatesc documentele necesare pentru depunerea unor contestatii privind rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale, a anuntat, luni, presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, la sediul central al partidului. El nu a precizat daca se vor face contestatii pe fiecare judet in parte. Decizia social-democratilor vine dupa ce numaratoarea paralela a voturilor la alegerile prezidentiale de duminica pe care au realizat-o si rezultatele exit-poll-urilor nu au coincis cu rezultatele centralizate de BEC.

Vot in Diaspora

Ministerul Afacerilor Externe a publicat luni datele de la toate cele 294 de sectii de votare organizate in strainatate, concluzionand ca s-au prezentat la vot 147.754 de romani din afara granitelor tarii noastre. Din acest total, 146.876 de voturi au fost valabile, inregistrandu-se si 863 de voturi nule. Traian Basescu a obtinut 78,39% din voturile alegatorilor romani din strainatate iar Mircea Geoana  a primit 21,01% din totalul acestor voturi. Potrivit rezultatelor actuale, Traian Basescu a obtinut 115.831 din sufragii, iar candidatul Mircea Geoana – 31.045.

OSCE aproba scrutinul

Turul doi de scrutin s-a desfasurat in conformitate cu standardele OSCE, dar sesizarile referitoare la nereguli trebuie investigate fara intarziere si autoritatile trebuie sa publice de urgenta rezultatele pentru fiecare sectie de votare in parte, a afirmat, luni, seful misiunii, expertul rus Vadim Jdanovici. Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR) a trimis in Romania, pentru monitorizarea alegerilor prezidentiale, o misiune de observare formata din 25 de experti internationali, condusa de Vadim Jdanovici. Misiunea de observare a alegerilor (LEOM) include 11 experti internationali provenind din noua tari membre ale OSCE, care si-au desfasurat activitatea in Bucuresti, la care se adauga 14 observatori pe termen lung, trimisi in centre regionale din tara.

Reactii in presa internationala

Mass-media din strainatate a stau cu ochii pe alegerile din Romania consemnand o victorie la limita a lui Traian Basescu in fata lui Mircea Geoana. Televiziunile si paginile online ale publicatiilor din Italia s-au intrecut luni la pranz in a anunta rezultatul alegerilor prezidentiale din Romania conform datelor partiale prezentate de BEC de la Bucuresti si care il dau invingator pe democrat-liberalul Traian Basescu, desi duminica seara exit-poll-urile il indicau drept viitor presedinte pe candidatul social-democrat Mircea Geoana. Jurnalul canalului public de stiri Rainews24 califica drept „lovitura de teatru” rezultatele anuntate la Bucuresti luni dimineata dupa numararea voturilor in 99% dintre sectiile de vot. Canale 5 din trustul Mediaset informeaza ca Traian Basescu a invins „la fotofinish” in prezidentialele din Romania. „In orice caz, reconfirmarea lui Basescu ar trebui sa deblocheze situatia si sa duca la obtinerea ajutoarelor financiare pentru tara din partea FMI, o parte a pachetului de 20 miliarde de euro pe care Fondul a inghetat-o pana cand guvernul va reusi sa aiba un buget pentru 2010. Pentru a obtine aceste fonduri, noul presedinte va trebui si sa procedeze la implementarea reformelor solicitate de FMI”, mai arata Corriere della Sera. Rezultatul alegerilor prezidentiale din Romania ar putea prelungi instabilitatea politica, estimeaza analisti economici intervievati de Reuters, potrivit carora prioritara este formarea cat mai rapida a unui guvern.

Extremism autonomist

Consiliul National Secuiesc dar si alte organizatii civile ale maghiarilor au lansat un apel catre maghiari sa nu voteze niciunul dintre candidati, ci sa deseneze pe buletinul de vot al treilea patrat, inscrripsionat „autonomia” si sa puna stampila in interiorul acestuia, pentru a-si exprima, din nou, dorinta de autonomie. Ca urmare a apelului, Zeci de harghiteni au dat, duminica, in al doilea tur al prezidentialelor, un vot pe „autonomie”. Mai multi membri ai Biroului Electoral Judetean Harghita au afirmat ca pe unele buletine de vot, alegatorii au desenat un al treilea patrat, in interiorul caruia au scris cuvantul „autonomia” si pe care au pus stampila de vot. Reprezentatii BEC au mai spus ca multe buletine aveau stampilate ambele optiuni sau erau deteriorate cu tot felul de insemne.

Share our work