Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare a jurnalistului turc de la Zaman România

Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare a jurnalistului turc de la Zaman România

Jurnalistul turc, Kamil Demirkaya, pe scările Curții de Apel București, după aflare deciziei în privința extrădării sale

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România. Anterior, acesta lucrare la Zaman Bulgaria din 2003 până în 2011.  Demirkaya a declarat vineri, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de extrădare emisă pe numele lui de autorităţile din Turcia, că a avut încredere „totală” în Justiţia din România, subliniind că a primit foarte multe mesaje de susţinere.

„Sunt foarte fericit, foarte bucuros. Aveam încredere totală în Justiţia din România şi astăzi Justiţia ne-a confirmat acest lucru. Colegii mei ziarişti din Turcia nu sunt la fel de norocoşi ca mine. Conform statisticilor internaţionale, în momentul de faţă, sunt 326 de ziarişti întemniţaţi, iar mai mult de jumătate – 174 – sunt în temniţele din Turcia. Noi ne iubim ţara, dar nu ne-am dorit ca ţara să ajungă în starea în care se află acum.

În toată această perioadă, de la declanşarea acestei proceduri (de extrădare – n.r.), colegii din mass-media din România ne-au ajutat foarte mult, au privit cu interes acest subiect. Am văzut acest ajutor reciproc şi solidaritate, care s-a manifestat atât la nivelul jurnaliştilor din România, dar şi la nivelul societăţii civile şi al populaţiei. Am primit foarte multe mesaje de susţinere”, a spus Demirkaya după aflarea sentinței, relatează Agerpres.

Anterior deciziei, Demirkaya ceruse azil politic în România, motivând că este persecutat politic.

„Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo. În momentul de faţă, conform statisticilor, din 326 de ziarişti încarceraţi la nivel global, aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia. (…) Mă opun extrădării.

Motivul pentru care mă opun extrădării este că Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură. (…) Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude de-ale mele”, declarase acesta anterior deciziei de astăzi.

El a respins declarațiile din dosarul pe care îl vede ca fiind făcut la comandă în Turcia.

„În dosar se găsesc două acuzaţii, absurde din perspectiva noastră. Primul aspect care mi se reproşează este că aveam conturi la o bancă, care la momentul inaugurării a fost deschisă chiar de către preşedintele Erdogan şi de membrii Cabinetului din acea perioadă. La nivelul României, apreciem că se află 10.000 de cetăţeni turci şi aproape jumătate au conturi la această bancă.

Dacă am ţine cont de aceste acuzaţii, atunci ar trebui să extrădăm 5.000 de cetăţeni turci cu această motivaţie. A doua acuzaţie din dosar se referă la faptul că am folosit o aplicaţie de mesagerie, de tip WhatsApp, aplicaţie care se numeşte ‘Bylock’, dar care era deschisă către toţi utilizatorii la nivel mondial. Din câte ştiu, aplicaţia a avut cam 600.000 de utilizatori la nivel global.

Atunci şi cetăţenii români sau din alt stat care au folosit această aplicaţie înseamnă că se fac vinovaţi de terorism? Un lucru înfiorător din perspectiva mea este că, în momentul de faţă, în închisorile din Turcia se află 17.000 de persoane de sex feminin, care au fost încarcerate cu aceste acuzaţii. Şi odată cu aceste mame, peste 600 de copii cu vârsta până în 5-6 ani se regăsesc în închisorile din Turcia.

Conform cifrelor de la Ministerul Justiţiei din Turcia, în ultimii doi ani, aproximativ 228.000 de persoane au fost încarcerate pe aceste motive. Aproximativ 50.000 dintre aceştia sunt simpatizanţi ai mişcării Gulen sau au legătură cu această mişcare”, a spus Kamil Demirkaya.

Share our work
SUA au expulzat în România un traficant român de armament pentru FARC

SUA au expulzat în România un traficant român de armament pentru FARC

Traficanul român de armament, Cristian Vintilă (foto), condamnat în SUA sub acuzația că ar fi pănuit uciderea de ofițeri și angajați ai guvernului american și de a oferi sprijin material unei organizații teroriste străine, a fost deportat înapoi în România de către instituțiile responsabile din SUA.

Cristian Vintilă, un fost consilier județean PSD de Bacău și un apropiat al fostului senator PSD Viorel Hrebenciuc, a fost arestat în urma unei investigații comune efectuate de către Agenția Americană de Combatere a traficului de droguri (DEA), Poliția din Muntenegru și autoritățile române, care au condus la o pledoarie de vinovăție a lui Cristian Vintilă și o condamnare ulterioară.

Cristian Vintila, în vârstă de 47 de ani, în România, a zburat spre România cu ajutorul unui zbor comercial, după care a ajuns în custodia autorităților române la sosirea în București.

În decembrie 2014, Vintilă a fost arestat în Muntenegru de autoritățile muntenegrene, după ce a complotat cu doi foști oficiali europeni vindă arme în valoare de 15 milioane de dolari unor ofițeri sub acoperire care s-au prezentat drept rebeli columbieni.

Vintilă a fost inculpat de către Curtea Districtuală din S.U.A. din Districtul de Sud al New York-ului (SDNY) în dus în SUA pentru a fi judecat.

Pe 9 februarie 2018, Vintila a fost condamnat în SDNY sub acuzația de complot pentru uciderea de ofițeri și angajați ai SUA și de complot pentru a oferi sprijin material sau resurse unei organizații teroriste străine.

El a fost condamnat la 48 de luni de închisoare.

„Persoanele care se întorc ca Vintila continuă să fie printre prioritățile cele mai mari ale Serviciului de imigrați și vamă a SUA (ICE)„, a declarat Thomas Decker, directorul biroului de deportări din New York.

„Una dintre cele mai bune utilizări ale resurselor agenției este aceea de a se asigura că persoanele se întorc în țările lor de origine odată au răspuns în fața justiției și și-au ispășit pedepsele pentru faptele comise„, a mai spus oficialul american.

Potrivit dosarului, în perioada iunie 2013 – mai 2017, Vintila a complotat să furnizeze armament, servicii financiare, consultanță și servicii pentru Forțele Armate Revoluționare Columbiene (FARC), o organizație teroristă străină, care ar fi fost folosite pentru a ucide cetățenii americani.

În decembrie 2014, procurorii DIICOT au participat, alături de SRI, la o operatiune de amploare, alaturi de autoritatile judiciare din SUA si Muntenegru, in urma careia s-a reusit arestarea pe teritoriul statului Muntenegru a membrilor unei grupari formate din cetateni romani si straini care planuiau livrarea de armament catre o organizatie terorista. Cristian Vintilă și Flaviu Virgil Georgescu, precum și politicianul italian Massimo Romagnoli, fost deputat în Parlamentul Italiei, au fost deferiți justiției americane.

Share our work
Saakasvili vrea să revină în Ucraina cu orice preț

Saakasvili vrea să revină în Ucraina cu orice preț

 

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili (foto) nu renunță la planul de a se întoarce duminică în Ucraina, cu toate că a fost deposedat de cetățenia ucraineană, iar Georgia a trimis Kievului o cerere oficială pentru reextrădarea sa, acesta fiind acuzat de mai multe fapte penale la Tbilisi.  În Georgia, Saakașvili este acuzat de „abuz de putere”, acuzație pe care o respinge ca fiind una politică din partea adversarilor săi. Saakașvili a declarat într-un interviu pentru AFP că, în Ucraina, se așteaptă să fie întâmpinat la graniță de „zeci de parlamentari” ucraineni și de „mii de simpatizanți”. Mai mult, a precizat că nu se teme că va fi „răpit” la sosire și trimis imediat în Georgia: „ar fi un grosolan act criminal ordonat de președinte (Poroșenko -n.r.)” pe care îl acuză că nu a sprijinit campania sa de combare a corupției.

În 2015, Saakașvili a obținut cetățenia ucraineană și a devenit guvernatorul regiuni Odesa, funcție deținută între mai 2015 – noiembrie 2016. Miercuri, Mihail Saakașvili se va afla la Bruxelles pentru a se întâlni cu o serie de europarlamentari. În interviul pentru AFP, el a deplâns „tăcerea Comisiei Europene în privința situației sale în conflictul deschis cu președintele ucrainean, Petro Poroșenko.

Share our work