Muzeului Virtual al Evreilor, lansat pe 1 iunie

Muzeului Virtual al Evreilor, lansat pe 1 iunie

Regiunea Dunării are o bogată moștenire istorică și culturală evreiască

Regiunea Dunării are o bogată moștenire istorică și culturală evreiască

Patrimoniul evreiesc din Timişoara, cultura şi personalităţile acestei comunităţi care au contribuit la modernizarea oraşului, dar şi tradiţiile culinare specifice vor fi promovate prin tururi ghidate online, în cadrul Muzeului Virtual al Evreilor „Prim Rabin Dr. Ernest Neumann”, care va fi lansat pe 1 iunie.

Primăria Timişoara a implementat, în ultimii trei ani, proiectul REDISCOVER, cu finanţare europeană, dedicat redescoperirii şi valorificării patrimoniului evreiesc mai puţin cunoscut, din regiunea dunăreană.

Managerul de proiect, Floriana Ştefan, a declarat într-o conferinţă de presă, că site-ul dedicat muzeului virtual se doreşte a fi „o sursă digitală pentru toate aspectele legate de istoria şi patrimoniul cultural al evreilor din Timişoara, cu diverse secţiuni, despre istoria comunităţii, contribuţia acesteia la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului, personalităţi marcante, religie şi obiecte de cult, patrimoniul cultural tangibil şi cel intangibil, materiale video şi audio, precum şi informaţii despre activităţile desfăşurate de comunitatea evreilor din Timişoara”.

Sprijin comunitar

Materialele au fost puse la dispoziţia primăriei, cu titlu gratuit, de fiica fostului prim rabin al Timişoarei, Georgeta Neumann Herzfeld, şi de comunitatea evreilor din municipiu.
Un alt produs turistic pilot al proiectului este „HerStory” – Timişoara evreiască din perspectivă feminină, material pus la dispoziţia ghizilor turistici locali.

Pe parcursul proiectului au fost implementate diverse activităţi de promovare a patrimoniului cultural evreiesc local, precum inventarierea respectivului patrimoniul, organizarea unui tur pilot al patrimoniului cultural evreiesc pentru ghizii turistici locali, realizarea unui clip de promovare a primului Festival Evreiesc local, „Shalom Ierusalim” (2019), organizarea a patru expoziţii despre personalităţile evreieşti locale, sărbătorile din calendarul ebraic, opera arhitecţilor evrei Lipot Baumhorn şi Henrik Telkes, tipărirea unor broşuri despre patrimoniul evreiesc local.

REDISCOVER recuperează o istorie uitată

Preşedinta Comunităţii Evreilor Timişoara, Luciana Friedmann, a punctat faptul că muzeul virtual completează un gol al comunităţii.

„Noi nu aveam un mijloc virtual de a prezenta toate aceste valori evreieşti, sub acest bogat site, unde foarte mulţi oameni din România şi din străinătate au colaborat. Sunt persoane din Israel, Germania, Austria, Australia, SUA, care şi-au adus mici contribuţii, amintiri, poveşti de familie, poveşti de viaţă din timpul Holocaustului. Veţi găsi sute de personalităţi care au marcat istoria acestei comunităţi încă din secolul XVII, când au fost primii evrei în Timişoara. Pe de altă parte, este o posibilitate pentru comunitatea noastră de a se face cunoscută în formula în care este astăzi, mult împuţinată numeric (aproximativ 600 de persoane – n.r.)”, a menţionat Luciana Friedmann.

Proiectul REDISCOVER a gândit trei circuite turistice, în cartierele Cetate, Fabric şi Iosefin, unde se regăseşte cea mai importantă moştenire a comunităţii evreieşti din Timişoara. (Mihai Isac)

Share our work
Bosnia-Hertegovina. UE cere incetarea discriminarii evreilor si romilor

Bosnia-Hertegovina. UE cere incetarea discriminarii evreilor si romilor

Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a cerut duminică liderilor bosniaci să adopte reformele necesare pentru apropierea ţării lor de UE, îndeosebi cele care să elimine discriminarea romilor şi evreilor din viaţa politică locală.
„Le adresez din nou un îndemn reprezentanţilor politici ai Bosniei să treacă peste diferenţele dintre ei şi să construiască o viziune comună pentru un viitor stabil, prosper şi democratic al ţării”, a declarat presei Rompuy la finalul unei întâlniri cu membri ai preşedinţiei colegiale a ţării. „Sper că Bosnia va face progrese pentru a îndeplini toate condiţiile necesare, în special pe cele vizând punerea în aplicare a verdictului Curţii Europene a Drepturilor Omului în dosarul Sejdic-Finci”, a subliniat el, potrivit presei internaţionale.
Sesizată de liderii comunităţilor romă şi evreiască din Bosnia, Dervo Sejdic şi, respectiv, Jakob Finci, contestând imposibilitatea de a fi aleşi la diferite niveluri ale puterii, CEDO a decis în decembrie 2009 că legea fundamentală a Bosniei-Herţegovina este discriminatorie faţă de cele două comunităţi. Sistemul instituţional local, pus în practică în 1995 de Acordul de Pace de la Dayton, rezervă cetăţenilor proveniţi din rândul „popoarelor constituante” – sârb, croat şi musulman – accesul în Camera superioară a Parlamentului şi la preşedinţia tripartită a ţării.
Revizuirea Constituţiei bosniace, pentru a pune capăt acestei discriminări, reprezintă ultima condiţie impusă Bosniei de Bruxelles înainte de a-i permite să ceară statutul de candidat la aderarea la UE. Bruxellesul a acordat în iunie un nou termen autorităţilor de la Sarajevo pentru a înregistra progrese în acest dosar, şi anume pregătirea proiectelor de amendamente până la 31 august – nerespectat din cauza lipsei compromisului politic – şi amendarea Constituţiei până la 30 noiembrie.

Share our work