de Anatol Terzi | feb. 14, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective.
Conform agenţiei poloneze de presă PAP, scrisoarea face apel la liderii formaţiunilor politice din Olanda să se distanţeze de această ‘iniţiativă regretabilă’. Ambasadorii ar urma să aducă marţi acest caz şi în atenţia parlamentarilor. Premierul polonez Donald Tusk este la curent cu acest caz, dar a precizat că opţiunile de proteste sunt limitate deoarece site-ul este iniţiativa unui politician, şi nu a guvernului, transmite Agerpres. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a declarat vineri seară că site-ul ‘este un apel deschis la intoleranţă’. „Site-ul PVV contravine în totalitate principiilor europene”, a precizat Reding. „În Europa, sprijinim libertatea. Sprijinim un continent liber unde cetăţenii pot circula, munci şi studia unde vor”, a spus Reding.
Site-ul, lansat recent, le cere oamenilor să raporteze plângeri legate de imigranţi din Europa Centrală şi de Est în Olanda. „Aveţi probleme cu oameni din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba în favoarea unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se scrie pe site. „Europa să ne slăbească”, a spus Wilders ca reacţie la declaraţia comisarului Reding. „Am avut peste 32.000 de rapoarte. Site-ul este un succes”, a precizat el. Dutchnews.nl notează totuşi că nu se ştie câte din aceste plângeri sunt reale.
Premierul olandez, Mark Rutte, a refuzat luni seară să-şi exprime o poziţie în legătură cu iniţiativa partidului PVV. ‘Nu ne vom exprima o poziţie, este vorba despre site-ul unui partid, nu site-ul guvernului’, a afirmat primul ministru olandez în faţa ziariştilor, cu ocazia unei deplasări în teritoriu.
de Anatol Terzi | feb. 4, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa „practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
„Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.
de Anatol Terzi | ian. 13, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 7.000 dintre cei 81.000 de militari americani staţionaţi în Europa, vor fi retraşi în contextul noii strategii americane de apărare, a declarat secretarul apărării Leon Panetta.
Două dintre cele patru brigăzi de luptă, din cadrul forţelor terestre staţionate în Europa, vor fi retrase a declarat Leon Panetta pentru agenţia de presă a Pentagonului, informaţie confirmată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, transmite RRA Măsura se înscrie în cadrul noii strategii americane de apărare prezentată la începutul anului de preşedintele Barack Obama, care prevede acordarea unei priorităţi strategice regiunilor Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu dar şi o revizuire a prezenţei militare americane în Europa.
Noua strategie americană reflectă programul de austeritate care va afecta Pentagonul în cursul următorilor zece ani, însumând o economie în valoare de 487 de miliarde de dolari. „Secretarul şi alţi oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului au purtat consultări strânse cu aliaţii noştri europeni în privinţa noii noastre direcţii strategice. Angajamentele noastre faţă de securitatea Europei şi NATO rămân intacte”, a declarat George Little.
Potrivit datelor Pentagonului de la sfârşitul lui septembrie 2011aproximativ 81.000 de militari americani sunt staţionaţi în Europa. Aproximativ 41.000 de militari din cadrul US Army sunt staţionaţi în principal în Germania. În urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, numărul unităţilor americane, deşi în mod oficial staţionate în Europa, au fost mobilizate în Afganistan şi Irak, au precizat oficiali americani din cadrul Departamentului american al Apărării.
de Anatol Terzi | ian. 10, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Strategia de apărare a SUA s-ar putea traduce printr-o reducere a numărului unităţilor de luptă amplasate în Europa, a lăsat să se înţeleagă un responsabil din cadrul Pentagonului.
Oficial nu s-a întreprins nimic, orice decizie fiind legată de negocierile pe tema bugetului, a cărui nouă variantă este prevăzut să fie prezentată la 6 februarie, a afirmat în faţa reprezentanţilor presei străine Julianne Smith, directoare pentru politica europeană şi NATO în cadrul Departamentului Apărării. „Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa, dar grosul acestora se află în altă parte. De aproximativ zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a făcut cunoscut Smith, în opinia căreia „problema care se pune este de a identifica unde vor fi retrase”.
O brigadă de luptă constituie o unitate a Forţelor Terestre (US Army) compusă din aproximativ 3.500 de militari. Circa 81.000 de militari americani se află în Europa, potrivit cifrelor furnizate de Pentagon la 30 septembrie 2011. Dintre aceştia, 43.000 aparţin US Army, iar 31.000 Air Force. În Germania sunt cei mai mulţi militari americani (54.000), urmată de Italia (11.000) şi Marea Britanie (9.000). Potrivit documentului privind noua strategie de apărare a SUA, poziţia americană în Europa este menită „să evolueze”, fără să fie oferite alte amănunte.
Strategia americană privind apărarea, prezentată joi de preşedintele Barack Obama, va genera o schimbare profundă pentru forţele armate americane. După un deceniu de combatere a insurgenţei în Irak şi Afganistan, de unde trupele americane urmează să se retragă până la sfârşitul lui 2014, numărul militarilor va fi redus, măsura urmând să afecteze în special forţele terestre (US Army) şi marina.
Deşi nu au fost oferite cifre oficiale, forţele terestre ar urma să treacă de la 565.000 de militari în serviciul activ la 520.000 după 2014 şi ar putea scădea sub 500.000, potrivit unor observatori. Corpul infanteriştilor marini, care numără în prezent 202.000 de membri, va scădea cu 15.000 până la 20.000 de persoane. La sfârşitul lui august 2001, forţele terestre aveau 482.000 de militari, iar Marina 173.000.
În consecinţă, prezenţa US Army în Europa, unde sunt staţionaţi 43.000 de militari, în principal în Germania, va „evolua”, potrivit documentului care prezintă această strategie. Cel puţin o brigadă (3.500 de militari) va fi retrasă din această ţară, potrivit unor oficiali din cadrul apărării.
de Anatol Terzi | nov. 23, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rachetele balistice strategice, care intră în dotarea trupelor ruseşti de rachete cu destinaţie strategică şi Forţelor Navale, vor fi înzestrate cu complexe de străpungere a scutului american antirachetă şi noi blocuri de luptă de înaltă eficienţă, a declarat preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Medvedev a menţionat că „dacă, alte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia va amplasa în vestul şi sudul ţării sisteme de luptă moderne, care să asigure distrugerea componentei europene a scutului antirachetă american. Unul dintre aceşti paşi va fi instalarea complexului de rachete „Iskander” într-o zonă specială din Kaliningrad”. Medvedev a dat însărcinarea să se intensifice acoperirea obiectivelor forţelor nucleare strategice în cadrul creării sistemului de apărare aeriano-cosmică. Vorbind despre scutul antirachetă european, Medvedev a declarat că Rusia „nu va fi de acord să participe la un program care, peste 6-8 ani, este capabil să slăbească potenţialul de descurajare militară. Acest program a luat startul, iar realizarea sa are loc într-un ritm tot mai rapid: în Polonia, România, Turcia şi Spania”. Rusia va renunţa să participe la Tratatul START dacă SUA vor continua să construiască scutul antirachetă în Europa, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în mesajul său televizat adresat cetăţenilor ruşi. Însă, potrivit acestuia, Moscova şi Washington au încă timp să ajungă la o înţelegere în privinţa scutului antirachetă şi să se înţeleagă, în cazul în care se va ţine cont de interesele securităţii ruse. „Rusia are voinţă politică pentru atingerea înţelegerilor necesare, care pot deschide o pagină principial nouă în relaţiile noastre cu SUA şi NATO”, a adăugat el. Medvedev a subliniat că Rusia este dispusă să poarte un dialog cu SUA vizavi de apărarea antirachetă, însă doar în condiţiile creării unei baze juridice clare şi a unor obligaţii juridice: „Noi nu închidem uşa nici pentru continuarea dialogului cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică în problemele scutului antirachetă, nici pentru cooperarea în sfera dată”.
