de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Asia Centrală, România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliului de afaceri România-Kazahstan, al doilea astfel de consiliu stabilit de România, după cel cu Statele Unite ale Americii, şi-a ales joi preşedintele, care speră să aducă în Românie investiţii de peste 1.5 miliarde de euro.
„Înfiinţarea acestui consiliu comun va întări relaţiile economice şi bilaterale între cele două ţări şi va duce această cooperare într-o nouă eră. România este foarte importantă pentru noi, de exemplu investiţia KazMunayGas fiind de circa un miliarde de euro. Kazahstanul îşi propune să devină un centru de investiţii în Asia, cu posibilităţi de a investi în dezvoltarea industriei petrolului, autostrăzi şi căi ferate, iar România poate deveni poarta de intrare a Kazahstanului în Europa”, a declarat ambasadorul Kazahstanului la Bucureşti, Talgat Kaliyev.
„Pentru mine este o onoare şi am acceptat fără a sta pe gânduri. Oportunităţile de a atrage investiţii din Kazahstan, principalul vector economic din Asia Centrală, este foarte mare. Putem atrage investiţii directe de 1,5 miliarde euro pentru România dacă întărim cooperarea bilaterală”, a declarat Gruia Stoica, noul preşedinte. Acesta a precizat că grupul său, cu afaceri în domeniul transportului feroviar de marfă şi călători şi al reparaţiilor şi producţiei de material rulant, are deja o prezenţă consolidată în Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, România, Republica Moldova, Bulgaria şi Ucraina.
„În curând vom fi prezenţi şi în Olanda, în Portul Rotterdam, în Grecia, dar şi în Turcia şi astfel vom putea face legătura, prin Turcia către Iran şi Pakistan, şi prin porturile Samsun şi Trabzon către Kazahstan”, a spus preşedintele Consiliului de afaceri România-Kazahstan. De asemenea, omul de afaceri a subliniat că există posibilitatea ca firmele româneşti să se implice în modernizarea a 500 de locomotive ale căilor ferate din această ţară.
Kazahstan, principalul partener economic al României în Asia Centrală
Kazahstanul este principalul partener economic al României în Asia Centrală şi se situează între primele trei economii mondiale ca rată de creştere economică în 2011 şi 2012. Totodată, Kazahstanul este unul dintre principalii investitori străini în economia românească. Conform statisticilor Băncii Mondiale, în anul 2012, Kazahstanul a urcat pe locul 47 de pe locul 58 în rândul economiilor mondiale ca principală destinaţie a investiţiilor şi ca locaţie de prim rang pentru a face afaceri.
Consiliul de Afaceri România-Kazahstan este al doilea consiliu de afaceri organizat în România, după Consiliul Româno-American, având rolul de a promova schimburile bilaterale şi a întări cooperarea între cele două economii.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat marţi directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. „I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. „Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
Elshad Nassirov şi-a exprimat speranţa că până la finele lunii iunie se va ajunge la un acord cu Turcia cu privire la conducta TANAP. Potrivit lui Nassirov, proiectul TANAP ar fi mai mic şi mai ieftin decât Nabucco, dar ar putea fi extins ulterior dacă va fi nevoie. În situaţia în care proiectul TANAP va primi aprobarea finală, Elshad Nassirov crede că proiectul Nabucco West (o versiune mai scurtă a conductei iniţiale care ar face legătura între Austria şi graniţa Bulgariei cu Turcia) are 50% şanse să fie selectat în cursa cu conducta South East Europe Pipeline (SEEP), susţinută de BP.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. La mijlocul acestei luni, consorţiul Nabucco a înaintat consorţiului Shah Deniz II o propunere privind construcţia unui gazoduct numit Nabucco Vest, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten (Austria) şi mai departe. Nabucco Vest va beneficia de acelaşi cadru legal existent ca şi conceptul de bază Nabucco, şi anume de Acordul Interguvernamental, Acordurile de Sprijin ale Proiectului şi derogări privind accesul terţilor, şi va avea exact aceeaşi rută ca şi acesta pe teritoriul Uniunii Europene.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei. Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.
Interes pentru România
De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.
Miliarde de dolari pentru salvarea Europei
China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.
de Anatol Terzi | apr. 9, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Grupul rus Gazprom ar putea renunţa la planurile de construcţie a unui gazoduct care să deservească zăcământul uriaş Shtokman din Marea Barents, probabil pentru a face disponibile şi clienţilor non-europeni resursele extrase acolo.
Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia.
Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an. Grupul rus a arătat atunci că nu poate acoperi toată cererea suplimentară.
Extindere în sectorul GNL
Premierul Vladimir Putin, care va fi învestit în mai în cel de-al treilea mandat de preşedinte, a declarat în luna martie că Rusia ar trebui să se îndepărteze de dependenţa financiară de livrările de gaze naturale către Europa prin conducte, transmite Mediafax. Putin consideră că Gazprom ar trebui să se extindă în sectorul gazelor naturale lichefiate super-răcite, care pot fi livrate pe mare atât în Europa, cât şi către Orientul Mijlociu şi Asia, fără constrângeri legate de infrastructură.
Zăcământul Shtokman, al zecelea din lume, are rezerve estimate la 3.900 miliarde metri cubi de gaze, echivalente cu consumul mondial timp de un an. Teoretic, gazele extrase de acolo ar trebui transportate către Europa din 2016 prin gazoductul Nord Stream, aflat în fază de proiect, şi din 2017 sub formă de gaz natural lichefiat, modalitate mai costisitoare.
În prezent, singura instalaţie GNL operaţională din Rusia funcţionează la exploatarea Sakhalin-2 deţinută în parteneriat de Gazprom şi Shell şi produce 10 milioane tone de gaze super-răcite pe an. Rusia vrea să extindă până în 2020 capacitatea GNL la 60 milioane tone pe an, în principal pentru a exporta către pieţe asiatice precum China şi Japonia, unde cererea este în creştere puternică.
de Anatol Terzi | mart. 8, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Cheltuielile militare ale Asiei ar urma să le depăşească pe cele ale Europei pentru prima dată în 2012, potrivit raportului anual al Institutului Internaţional de Studii Strategice privind echilibrul de forţe pe plan mondial.
„De la criza financiară din 2008, a existat o convergenţă între nivelurile de cheltuieli militare din Europa şi din Asia”, a spus directorul general al IISS John Chipman într-o conferinţă de presă la Londra, cu ocazia lansării raportului „Echilibrul militar în 2012”. „În timp ce nivelul cheltuielilor în raport cu numărul de locuitori din Asia rămâne sensibil mai puţin ridicat decât în Europa, în ritmul actual, cheltuielile militare din Asia le vor depăşi probabil în 2012 pe cele din Europa, conform estimărilor”, a adăugat directorul.
China, angajată într-un program de modernizare a forţelor sale şi a echipamentelor sale militare finanţat de puternica sa creştere, se situează pe primul loc în rândul ţărilor asiatice în ceea ce priveşte cheltuielile militare, potrivit raportului IISS, transmite Agerpres. În acelaşi timp, cheltuielile militare din Europa au fost reduse din cauza crizei economice. Marea Britanie, care are cel mai mare buget militar din Europa, a redus bugetul Ministerului Apărării cu aproximativ 8% pe patru ani, în cadrul unui plan de austeritate instituit la sfârşitul lui 2010.
SUA raman pe locul I
„În Europa, bugetele apărării rămân sub presiune, iar reducerile continuă. Între 2008 şi 2010 s-au înregistrat reduceri ale bugetelor apărării în 16 ţări europene membre ale NATO. Într-o bună parte dintre acestea, scăderile estimate au depăşit 10%”, a afirmat John Chipman. Potrivit acestuia, efectele reducerilor bugetare s-au făcut simţite cu ocazia intervenţiei din Libia anul trecut, când au existat „găuri” în domeniul informaţiilor.
Statele Unite ale Americii rămân pe primul loc în materie de cheltuieli militare, chiar dacă şi ele au făcut economii, notează IISS. În 2011, SUA au cheltuit 739,3 miliarde de dolari (561,3 miliarde de euro), în timp ce China a cheltuit 89,8 miliarde de dolari, situându-se pe poziţia a doua. Bugetul american al apărării depăşeşte, el singur, bugetul cumulat al celorlalte zece ţări cu cheltuieli mai mari în domeniul militar, adaugă sursa citată.
