Ucraina propune formarea unei brigăzi militare comune cu Republica Moldova şi Georgia

Ucraina propune formarea unei brigăzi militare comune cu Republica Moldova şi Georgia

Brigada comună Ucraina-Polonia-Lituania, model pentru o unitate similară moldo-georgiano-ucraineană

Brigada comună Ucraina-Polonia-Lituania, model pentru o unitate similară moldo-georgiano-ucraineană

Preşedintele Radei Supreme de la Kiev, Andrei Parubii, a propus ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să înființeze o brigadă militară comună, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Propunerea, lansată la conferința pentru securitate desfășurată săptămâna trecută la Chișinău, este privită cu scepticism de o parte a clasei politice de la Chișinău, în mod special Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Oficialul din Ucraina s-a bazat și pe experiența proprie în activitatea brigăzii comune formate din soldași din Polonia, Lituania și Ucraina, cu sediul la Lublin, precum și a Batalionului Multinaţional de Geniu „Tisa”, din care fac parte soldați din Ucraina, România, Ungaria și Slovacia.

Kiev, cartier general

Oficialul ucrainean a propus organizarea, la Kiev, a unei adunări trilaterale, în cadrul căreia ar urma să se discute despre înființarea unei brigăzi militare comune. Potrivit acestuia, „aceasta ar fi o platformă bună pentru primele discuții”. „Formatul și destinația simbolică a acestei brigăzi comune este foarte pozitivă și cred că această experiență va fi benefică colaborării trilaterale”, a spus Parubii.
Potrivit politicianului, Ucraina, Georgia și Republica Moldova au multe sarcini comune în diverse domenii. Pe lângă cooperarea militară, Parubii a menționat că cele trei țări se confruntă cu probleme comune cum ar fi securitatea energetică și informațională.

Îngrijorare comună

„Ne îngrijorează mai ales posibilitatea folosirii teritoriilor ocupate din Ucraina, Georgia și Republica Moldova pentru a transfera tehnologii și utilaje interzise, cum ar fi armamentul biologic și radioactiv. Comparativ cu Rusia, nu suntem state mari, dar avem ceva ce nu au ei – dorința de a fi liberi, de a urma valori democratice și demnitate. Suntem țări independente și suverane. Avem dreptul să luptăm pentru asta până la capăt” a declarat Irina Friz, președintă de Subcomisie, Comisia securitate națională și apărare din Rada Supremă a Ucrainei.
La rândul său, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Eugen Carpov, a precizat că :„Rusia continuă să aibă o serie de opțiuni prin care să destabilizeze Republica Moldova, Georgia și Ucraina, pentru a le împiedica sau zăbovi eforturile de integrare în Uniunea Europeană. Drept rezultat, Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei le-ar fi mult mai greu să reziste presiunii din partea Rusiei pe termen lung, fără sprijin considerabil din partea aliaților strategici: UE și Statele Unite. Comunitatea internațională trebuie să se asigure ca suveranitatea și integritatea teritorială a acestor țări să fie restabilită, ca o normă a relațiilor internaționale dintre state.”

Declarație comună

Președinții Parlamentelor din Moldova, Georgia și Ucraina au adoptat o declarație comună prin care se angajează să promoveze o poziție comună în domeniul apărării și securității, relatează mass-media de la Chișinău. Documentul a fost semnat de Andrian Candu, Irakli Kobakhidze și Andrii Parubii în timpul conferinței interparlamentare de nivel înalt cu genericul „Georgia, Republica Moldova și Ucraina: „Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate”. Cei trei președinți de parlamente naționale cer guvernelor îmbunătățirea capacităților de contracarare a amenințărilor hibride și implementarea proiectelor integrate de infrastructură și energetică. Șefii legislativelor se mai declară profund îngrijorați de faptul că trupele ruse sunt în continuare dislocate pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, iar ocupația rusă și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina.
„Solicităm tuturor părților interesate să sprijine inițiativele menite să investigheze și să reacționeze în mod corespunzător la tentativele ilegale coordonate de anumite state care subminează integritatea teritorială, securitatea națională și fundamentele democratice ale țărilor noastre. Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”, se arată în declarație. (N.G.)

Share our work
Chisinaul insista pe schimbarea formatului de mentinere a pacii la Nistru

Chisinaul insista pe schimbarea formatului de mentinere a pacii la Nistru

Militari-rusi-in-Transnistria-foto-peacekeeper.ru_Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a reiterat miercuri solicitarea Chişinăului în privinţa modificării misiunii de pacificatori de pe râul Nistru, după ce, duminică, tânărul Vadim Pisari a fost împuşcat mortal de un pacificator rus.
Acest accident demonstrează încă o dată necesitatea schimbării misiunii de pacificare în una civilă cu participare internaţională, a declarat Vlad Filat la şedinţa de guvern, cerându-i ministrului afacerilor externe Iurie Leancă să discute această chestiune pe canale diplomatice. Filat a amintit că modificarea misiunii de menţinere a păcii este şi un obiectiv al actualului executiv. Vicepremierul responsabil pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat presei după şedinţă că această chestiune este discutată de mai mult timp cu reprezentanţii formatului de negocieri 5+2. El a mai anunţat că un reprezentant al procuraturii militare ruse se află în Republica Moldova pentru a investiga cazul.
Blocurile de beton armat de pe partea carosabilă a drumului de la postul numărul 9, amplasat în Zona de Securitate, în satul Părâta, au fost eliminate şi înlocuite cu unele elemente care nu vor bloca libera circulaţie a cetăţenilor în acest sector. Aceeaşi procedură va fi aplicată în continuare şi la alte posturi de control. În acelaşi timp, numărul soldaţilor pacificatori de la acelaşi post a fost redus la doar patru, faţă de şapte în trecut, iar militarii nu vor avea dreptul să deţină arme.
De asemenea, s-a decis crearea de urgenţă a unei comisii în cadrul Comandamentului Militar Unificat al Forţelor de Menţinere a Păcii, care va elucida cauzele tragediei şi va acorda asistenţa necesară organelor de anchetă ale R. Moldova şi cele ale Federaţiei Ruse şi va propune măsuri de excludere pe viitor a producerii incidentelor de acest gen la posturile de pacificare, a declarat viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, în şedinţa de Guvern.
Carpov a mai comunicat că partea moldovenească a reiterat Federaţiei Ruse poziţia principială a R. Moldova privind necesitatea transformării actualului mecanism de menţinere a păcii în una civilă cu mandat internaţional, poziţie susţinută de Ucraina, în calitate de ţară-mediator. De asemenea, partea rusă a fost chemată la conlucrare deschisă pe cazul dat şi s-a subliniat importanţa abţinerii diplomaţilor ruşi de a face declaraţii ce pot tensiona situaţia în regiune, a adăugat vicepremierul.
Tot miercuri, s-a decis alocarea, din fondul de rezervă al Guvernului, a 100 mii de lei familiei lui Vadim Pisari, pentru acoperirea cheltuielilor legate de înmormântare. Miniştrii au păstrat un minut de reculegere în memoria lui Vadim Pisari.
Şi Ministerul de Externe al Ucrainei se pronunţă în favoarea modificării misiunii de pacificare de pe râul Nistru. Într-un comentariu pentru Interfax Ucraina, instituţia se declară deschisă să participe activ la discuţiile în privinţa demilitarizării regiunii şi transformarea actualei misiuni de pacificare în una sub egida OSCE.
Chişinăul s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea schimbării misiunii de pacificare, dar Rusia a condiţionat ca aceasta să se întâmple după identificarea unei soluţii viabile pentru reglementarea conflictului transnistrean. Actuala misiune de pacificare a fost formată după conflictul armat din anul 1992. Ea este compusă din peste 1.200 de militari din partea Rusiei, Moldovei şi regiunii transnistrene şi câţiva observatori militari ucraineni.

Share our work
Conflictul transnistrean. Germania sustine ca sprijina Republica Moldova

Conflictul transnistrean. Germania sustine ca sprijina Republica Moldova

transnistreana prezenta rusaGermania va acorda şi în continuare Republicii Moldova sprijinul necesar pentru asigurarea progresului în reglementarea conflictului transnistrean, a declarat un inalt oficial german. Eugen Carpov, viceprim-ministru, responsabil de reintegrarea ţării, a avut marti o întrevedere cu ambasadorul Patricia Flor, director general adjunct, reprezentant special pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală în cadrul Ministerului Afacerilor Externe german. Au fost trecute în agendă ultimele evoluţii în procesul de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean, precum şi perspectivele de soluţionare a conflictului. Eugen Carpov a subliniat că autorităţile de la Chişinău pledează consecvent pentru stabilirea unui dialog constructiv între ambele maluri ale Nistrului prin promovarea măsurilor de consolidare a încrederii. Un capitol aparte în cadrul discuţiilor purtate l-a constituit deteriorarea situaţiei în Zona de Securitate, unde structurile de forţă transnistrene recent au instalat ilegal două noi aşa-numite „posturi de grăniceri-vamă-migraţionale” în apropierea satului Pogrebea şi a digului hidrocentralei de la Dubăsari, încălcînd flagrant hotărîrile CUC şi prevederile Acordului de încetare a focului din 1992. Vicepremierul a reiterat îngrijorarea vizavi de situaţia la capitolul respectării drepturilor omului în stînga Nistrului. Totodată, el a solicitat implicarea mai activă a partenerilor europeni în vederea asigurării respectării acestora conform standardelor internaţionale. Oficialii au reiterat necesitatea identificării unei soluţii viabile pentru reglementarea conflictului prin elaborarea unui statut juridic special al regiunii transnistrene, ca parte integrantă a Republicii Moldova, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale. Totodată, viceprim-ministrul a exprimat recunoştinţă Uniunii Europene şi statelor membre pentru rolul pe care îl joacă în dosarul privind reglementarea conflictului transnistrean.

Share our work
Carpov a discutat la EUBAM despre problema transnistreana

Carpov a discutat la EUBAM despre problema transnistreana

Udo BURKHOLDERViceprim-ministrul Eugen Carpov a avut joi o întrevedere cu şeful Misiunii EUBAM, generalul Udo Burkholder. În cadrul întrevederii au fost discutate mai multe probleme legate de segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene şi, în special, noile iniţiative ale Misiunii EUBAM privind sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Eugen Carpov a ţinut să menţioneze că Misiunii EUBAM îi revine un rol prioritar în ce priveşte respectarea regimului de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, schimbul de informaţii, mecanismele şi căile de perfectare a exporturilor din regiune. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, şi posibilitatea reluării, în timpul cel mai apropiat, a circulaţiei trenurilor marfare pe segmentele transnistrene a căilor ferate din Republica Moldova. Eugen Carpov a menţionat că, la moment, au fost soluţionate problemele tehnice ce ţin de circulaţia trenurilor cu marfă, urmînd ca experţii pe problemele vamale să elaboreze schemele tehnologice de transportare a mărfurilor prin tronsoanele de cale ferată amplasate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Şeful misiunii EUBAM a confirmat disponibilitatea experţilor europeni în domeniul vamal din cadrul EUBAM de a acorda suportul necesar la definitivarea documentelor menţionate în corespundere cu standardele internaţionale. La capitolul activităţii grupurilor de experţi vamali din Chişinău şi Tiraspol, Şeful misiunii a menţionat că rămîn în vigoare iniţiativele EUBAM, prezentate în noiembrie 2009, privind organizarea a trei întîlniri ale reprezentanţilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi ale structurilor respective din regiunea transnistreană cu participarea Misiunii EUBAM la Chişinău, Tiraspol şi, respectiv, la Odesa. Udo Burkholder a spus că EUBAM susţine abordarea Chişinăului privind reluarea circulaţiei trenurilor moldoveneşti pe segmentele transnistrene şi propunerile lansate la ultima reuniune în format 1+1 de la Bender din 12 iulie curent. În opinia oficialului european, aceasta ar fi nu doar o relansare sub aspect economic, dar şi un pas în direcţia consolidării încrederii între oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului.

Share our work
Carpov si Iastrebceak, intalnire la sediul OSCE din Tighina

Carpov si Iastrebceak, intalnire la sediul OSCE din Tighina

Carpov IastrebceakViceprim-ministrul responsabil de reintegrarea ţării, Eugen Carpov, şi reprezentantul în reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebceak, au participat marţi, la Tighina, la o întrevedere bilaterală, în sediul Misiunii OSCE. La întrevedere au participat şi reprezentanţi ai domeniilor sectoriale din Chişinău şi Tiraspol care au efectuat un schimb de opinii vizavi de eficientizarea activităţii grupurilor de lucru. Participanţii s-au arătat dispuşi să identifice problemele existente în domeniile lor de activitate şi să elaboreze mecanisme de soluţionare a acestora, fapt menit să conducă la ameliorarea vieţii populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului. În cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte ce ţin de: restabilirea circulaţiei trenurilor de marfă pe segmentele transnistrene ale căilor ferate din Republica Moldova, fiind propusă crearea grupurilor de lucru pentru problemele vamale; reconectarea telefoniei fixe între ambele maluri ale Nistrului; definitivarea proiectului Regulamentului activităţii grupurilor de lucru; stocarea şi utilizarea elementelor radiologice care provin din regiunea transnistreană; problema şcolilor cu predare în grafia latină, situate în stînga Nistrului; lansarea activităţii grupurilor de lucru pe probleme legate de actele de stare civilă; proiectul Euroregiunea „Nistru”. Participanţii la reuniune au convenit să continue lucrul în cadrul grupurilor sectoriale comune pe parcursul săptămînilor următoare. Întrunirea a fost organizată în continuarea celor convenite pe 8 iulie de premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean, la meciului pentru Super Cupa Moldovei la fotbal, în Tiraspol. Preşedintele interimar Marian Lupu a anunţat după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, că scopul viitoarei Strategii va fi reunificarea ţării prin acordarea unui statut special regiunii transnistrene. Deşi a recunoaşte că este nevoie de promovarea unor măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului, Marian Lupu spune că nu este gata să se întâlnească cu liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, cel puţin până la sfârşitul acestui an. Preşedintele interimar a lăsat să se înţeleagă că mizează pe o schimbare la Tiraspol, odată cu aşa-numitele alegeri prezidenţiale din decembrie din regiune.

Share our work