de Camelia Rada | nov. 24, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armata SUA, pregatita sa ramana in regiunea Marii Baltice si in anul 2015
Trupele americane vor rămâne în ţările baltice şi Polonia pe parcursul întregului an 2015 pentru a „descuraja agresiunea rusă”, a declarat duminică generalul-locotenent american Ben Hodges, relateaza mass-media estoniana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Forţele americane vor rămâne în Lituania, Estonia, Letonia şi Polonia atât timp cât va fi necesar pentru a disuada agresiunea rusă”, a declarat Hodges, comandantul trupelor americane în Europa. „Am planificat rotaţii pe tot parcursul anului viitor. Au fost desemnate unităţi militare pentru a le efectua”, a precizat el.
Statele Unite au trimis, începând din aprilie 2014, aproximativ 600 de militari americani, în rotaţie continuă, în Polonia şi în ţările baltice, pentru exerciţii militare menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
Si alţi aliaţi europeni, de asemenea, au trimis militari în regiune pentru o serie de exerciţii, iar NATO a trimis avioane de luptă suplimentare, surse militare americane precizand ca in regiune va fi dislocat treptat si un contingent naval.
de Camelia Rada | nov. 20, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
NATO, ingrijorat de actiunile aviatiei militare ruse
Alianţa Nord-Atlantică a interceptat anul acesta peste 100 de zboruri militare ruse, de trei ori mai multe comparativ cu anul 2013, a anuntat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Inaltul oficial aliat a început joi un turneu în Estonia, Letonia şi Lituania, scopul fiind oferirea de garanţii acestor state preocupate de comportamentul Rusiei. „NATO va proteja Estonia”, a declarat Stoltenberg la baza aeriană Amari, unde s-a întâlnit cu premierul eston, Taavi Roivas, precum şi cu militari americani, germani şi estoni. Stoltenberg a felicitat Guvernul de la Tallinn pentru alocarea a 2% din PIB apărării, un procent rar intalnit la alte state membre ale Aliantei.
Problema Mistral
În contextul crizei din Ucraina, Rusia a multiplicat zborurile în apropierea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice. „Am avut peste 100 de interceptări de avioane ruse, de trei ori mai multe decât anul trecut”, a spus Stoltenberg.
Întrebat despre posibilitatea livrării navelor Mistral franceze Rusiei, Stoltenberg a refuzat să comenteze: „NATO nu vinde echipamente militare, ci statele membre. Nu va decide NATO în această problemă”.
Estonia, fortareata cibernetica a NATO
Alianţa Nord-Atlantică organizează, în Estonia, cel mai mare exerciţiu cibernetic din istorie pentru a testa abilităţile de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în aceste domeniu, specialiştii români elaborând scenariul şi mediul virtual pentru acest exerciţiu complex. „Acest exerciţiu va testa sistemele noastre pentru a ne asigura că NATO ţine pasul cu ameninţările care evoluează şi că abilităţile şi expertiza specialiştilor noştri cibernetici sunt la capacitate deplină pentru îndeplinirea sarcinilor”, a declarat Sorin Ducaru, asistent al Secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, potrivit unui comunicat al Alianţei.
Exerciţiul „Cyber Coalition 2014”, început marţi în Estonia, testează capacitatea Alianţei de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în domeniul cibernetic. La Cyber Coalition 2014 participă peste 670 de experţi cibernetici şi guvernamentali din toate cele 28 de state membre, inclusiv din România, plus Finlanda, Suedia, Austria, Elveţia şi Irlanda.
Exercitiu strategic
Experţii testează viteza schimbului de informaţii care permite ţărilor membre NATO să-şi coordoneze apărarea împotriva atacurilor cibernetice. „Ameninţarea cibernetică nu este doar o ameninţare potenţială, ci o realitate de zi cu zi. Conflictele pot fi virtuale dar cu consecinţe care sunt reale şi distructive”, a mai precizat Ducaru, care îl însoţeşte pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat, joi, Centrul de Excelenţă NATO în domeniul cibernetic de la Tallinn, Estonia, unde se desfăşoară exerciţiul.
Amenintari cibernetice
La summitul NATO din septembrie 2014, din Ţara Galilor, aliaţii au stabiit că atacurile cibernetice pot reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii, securităţii şi prosperităţii la nivel naţional şi la nivel euroatlantic. Impactul atacurilor cibernetice poate fi la fel dăunător asupra societăţilor moderne precum atacurile convenţionale.
„Atacurile şi ameninţările cibernetice vor continua să devină din ce în ce mai frecvente, sofisticate şi potenţial dăunătoare (…) Suntem hotărâţi determinaţi să dezvoltăm în continuare capacităţile noastre naţionale în domeniul apărării cibernetice şi vom întări securitatea cibernetică a reţelelor naţionale de care NATO depinde pentru îndeplinirea sarcinilor principale, astfel încât să ajutăm la edificarea unei Alianţe puternice şi pe deplin protejată. Cooperarea strânsă bilaterală şi multilaterală joacă un rol cheie în ceea ce priveşte întărirea capacităţilor de apărare cibernetică ale Alianţei. Vom continua să integrăm apărarea cibernetică în cadrul operaţiunilor NATO şi a planurilor operaţionale şi de contingenţă, precum şi întărirea schimburilor de informaţii, inclusiv în ceea ce priveşte conştientizarea anumitor situaţii, între Aliaţi”, se arată în declaraţia finală a summitului din Ţara Galilor.
de Razvan Iorga | apr. 28, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
SUA a decis sa intareasca militar si Tarile Baltice pe fondul situatiei tensionate din Ucraina. O companie de 150 de militari a Brigazii 173 aeropurtata a armatei americane a sosit luni in Estonia, completand dispozitivul de 600 de militari in regiune. Militarii americani au fost trimisi la baza aeriana Amari, unde au fost intampinaţi de presedintele eston, Toomas Hendrik Ilves. Militarii vor fi staţionaţi in Portul Paldiski, situat la Marea Baltica, cel puţin pana la sfarsitul anului. „Relaţiile transatlantice constituie un element vital de securitate intr-o lume nonsecurizata. Apreciem prezenţa trupelor aliate pe teritoriul nostru. Estonia este o ţara care a apreciat mereu si care iubeste Statele Unite”, a declarat presedintele Ilves. Statele Unite au anunţat ca vor trimite 600 de militari in Polonia si in ţarile baltice, un gest adresat Rusiei in contextul crizei din Ucraina. „Singurul pericol militar in regiunea Marii Baltice este Rusia. Moscova nu recunoaste neutralitatea: sunteţi cu ei sau impotriva lor”, a comentat seful Statului Major al armatei estone, Riho Terras. Si granicerii ucrainei se mobilizeaza la granita estica. Granicerii ucraineni vor deschide focul, fara a mai astepta ‘ordin de sus’, in cazul in care trupele ruse vor incerca sa treaca granita cu Ucraina, a declarat luni seful Departamentului pentru relatii cu presa din cadrul Serviciului ucrainean pentru frontiera de stat, Oleg Slobodian, citat de agentia de presa Unian. Toate punctele de trecere a frontierei sunt posturi militare. Prin urmare, in caz de atac sau provocare in apropiere de granita de stat, militarii ucraineni vor actiona in conformitate cu legile si regulamentele armatei ucrainene, a declarat acesta intr-o conferinta de presa. In situatia unui atac asupra oricarui post militar, granicerii au dreptul sa-si foloseasca armele din dotare si, in cazul unei invazii a trupelor ruse in Ucraina, ei vor deschide focul fara sa mai astepte vreun ‘ordin de sus’, a tinut el sa sublinieze.
de Razvan Iorga | oct. 6, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei estoniene, Umas Paet (foto), a declarat sambata ca apropierea unor foste republici sovietice de UE, in cadrul Parteneriatului Estic, nu este indreptata impotriva Rusiei, declarand ca pe acest subiect s-a manifestat „o nervozitate excesiva” din partea Moscovei. ”Programul Parteneriatului Estic nu este un program antirusesc si nu este indreptat impotriva cuiva anume. Problema legata de o colaborare mai stransa intre UE si aceste state este aceea ca ea raspunde intereselor acestor state si alegerii lor”, a declarat seful diplomatie de la Tallinn intr-un interviu pentru Interfax. ”Poate suna oarecum idealist, dar nu vad in principiu de ce ar trebui cineva sa fie agresiv sau sa arate o nervozitate excesiva” in aceasta problema, a adaugat ministrul estonian, facand aluzie la atitudinea Moscovei fata de politica de apropiere a unor foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de Uniunea Europeana. Referindu-se la preconizata semnare de catre Ucraina a Acordului de asociere si liber schimb cu UE si parafarea unor acorduri similare cu Republica Moldova si Georgia la apropiatul summit de la Vilnius din noiembrie, Urmus Paet a insistat ca nu vede motive pentru ”un conflict” pe acest subiect. ”Uniunea Europeana are incheiate acorduri de liber schimb cu o serie de alte state, ceea ce nu inseamna ca acestea nu pot avea relatii bune, inclusiv economice, cu alte tari, inclusiv si cu Rusia”, a continuat ministrul estonian. ”Nu inseamna ca aceste state trebuie sa fie a priori inchise pentru colaborarea cu state terte. Fiecare stat are posibilitatea de a hotari singur ce fel de acorduri doreste sa incheie si cu cine”, a apreciat el.
Presiuni ale Moscovei
Moscova a fost adesea acuzata de utilizarea armei comerciale pentru a face presiuni asupra tarilor din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE in cadrul Parteneriatului Estic /Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan/. Rusia a blocat recent importurile de la un mare producator ucrainean de dulciuri si a interzis importurile de vin din Republica Moldova, sanctiuni comerciale considerate de Parlamentul European drept ‘acoperiri pentru o presiune politica evidenta’. intr-o rezolutie adoptata la mijlocul lunii septembrie, eurodeputatii cereau Rusiei sa puna capat presiunilor ‘inacceptabile’ asupra tarilor din fosta URSS, subliniind ca Moscova trebuie ‘sa respecte dreptul suveran’ al acestor state ‘de a-si face propriile alegeri politice’.
de Anatol Terzi | oct. 2, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat, miercuri, pe contul sau de Facebook, ca Romania are de gand sa anexeze Republica Moldova si sprijinul pentru accederea in UE a acestei este doar un pretext. „«Calul Traian» (Traian Basescu) a pregatit pentru Republica Moldova doua etape: initial, «integrarea in Uniunea Europeana», apoi Anschlussul (anexarea) ei de catre Romania”, a scris Rogozin, citat de Karadeniz Press. In cursul intalnirii pe care a avut-o, luni, cu presedintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, Basescu si-a exprimat ingrijorarea ca Republica Moldova ar putea repeta scenariul armean, in contextul in care Guvernul de la Erevan a preferat in ultimul moment sa semneze acorduri cu Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, desi existau premisele integrarii europene. „Aveti misiunea patriotica de a ramane la putere in 2014-2015 pentru a ratifica acordurile (europene – n.red.), astfel incat acestea sa nu ramana simple povesti”, i-a transmis Basescu lui Corman, membru al Partidului Democrat din R.Moldova. De asemenea, Camera Deputatilor din Romania a adoptat, luni, o declaratie privind sustinerea Republicii Moldova in eforturile de aderare la UE. In replica, presedintele Basescu a declarat miercuri Romania nu si-a declarat niciodata intentia de a anexa o tara. Presedintele Romaniei a fost intrebat in cadrul conferintei de presa comune cu presedintele Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, cum comenteaza afirmatia vicepremierului rus Dmitri Rogozin, potrivit careia: „«Calul Traian» (Traian Basescu) a pregatit pentru Republica Moldova doua etape: initial, «integrarea in Uniunea Europeana», apoi Anschlussul (anexarea) ei de catre Romania”. Traian Basescu a raspuns: „Sa dea Dumnezeu sa reusim cu integrarea Moldovei in Uniunea Europeana”. seful statului a mentionat ca Romania nu si-a declarat niciodata intentia de a anexa o tara. „Batalia noastra este pentru integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, pentru ca atunci aproape nu vom mai avea frontiere. Vom fi cetateni europeni, si noi, si cetatenii Republicii Moldova. Vom vorbi aceeasi limba, vom avea mai mult sau mai putin aceleasi obiective, vom avea aceeasi istorie in interiorul Uniunii Europene”, a adaugat seful statului roman.
Liderul Estoniei denunta anexarile Uniunii Sovietice
Presedintele Traian Basescu a aratat ca declaratii de acest tip ale demnitarului rus sunt „frecvente”. „El cum se trezeste face o declaratie la adresa Romaniei, dupa care banuiesc ca isi bea ceaiul. Sau, ma rog, ceva”, a mai spus Basescu. seful statului a tinut sa precizeze ca Romania a fost primul stat din lume care a recunoscut independenta Republicii Moldova. „Asta trebuie subliniat, vizavi de declaratiile faimosului demnitar rus”, a aratat Traian Basescu. La randul sau, presedintele Estoniei a afirmat ca singura anexare despre care stie a fost cea a Estoniei, Letoniei si Lituaniei, si a Basarabiei. „Acestea au fost cazuri de anexare. (…) Ceea ce este ciudat este ca nu au recunoscut ca au anexat asa ceva, insa acestea sunt cazurile pe care le stiu eu”, a mai spus presedintele Estoniei. Toomas Hendrik Ilves a mai aratat ca in Republica Moldova „este in mod clar o situatie dificila”, moldovenii fiind „presati foarte tare cu tot felul de boicoturi si amenintarile domnului Rogozin, care a spus sa aiba grija cu inghetul”. „Desigur, nu este o parte a unui discurs civilizat, european, din timpurile noastre”, a mai aratat presedintele Estoniei, apreciind ca Romania si Estonia sunt doi dintre cei mai buni aliati ai Republicii Moldova. Presedintele Estoniei a mai afirmat ca Romania este expertul in ceea ce priveste Republica Moldova si a aratat ca Estonia a investit mult in aceasta tara, nu doar din punct de vedere economic, dar si politic, in reteaua IT, sau in guvernarea electronica.
Vize mai facile pentru rusi, decat pentru moldoveni si ucraineni
Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, dupa intalnirea cu presedintele Estoniei, ca este esential ca cetatenii Republicii Moldova sa poata circula liber in Uniunea Europeana si ca nu este permis ca pentru rusi sa fie mai usor sa obtina o viza decat pentru moldoveni sau ucraineni. Seful statului a aratat ca l-a informat pe presedintele Estoniei cu privire la obiectivele Romaniei legate de Republica Moldova, care constau in interconectarea retelei de energie electrica si interconectarea sistemului de gaze naturale al Romaniei la Republica Moldova, pentru a da acestei tari „posibilitatea de aprovizionare din surse diferite, fie ca vorbim de energie electrica sau de gaze”. Seful statului a mai spus ca, in privinta Republicii Moldova, importante sunt cele doua acorduri care vor fi parafate la Vilnius, acordul de asociere la UE si cel de liber schimb. „Este esential ca cetatenii Republicii Moldova sa poata circula liber in Uniunea Europeana”, a afirmat presedintele Traian Basescu. seful statului a adaugat ca „nu este permis ca pentru rusi sa fie mai usor sa obtina o viza pe Uniunea Europeana, decat pentru moldoveni sau ucraineni”. „Am multumit pentru sprijinul consecvent al Estoniei pentru atragerea tarilor din Parteneriatul Estic inspre Uniunea Europeana”, a mai declarat seful statului, adaugand ca o concluzie la care s-a ajuns a fost aceea ca „o integrare viitoare a Ucrainei ar fi una dintre marile victorii ale UE, dar integrarea Moldovei ar fi una din marile victorii ale Romaniei si ale tarilor din regiune, inclusiv din tarile baltice”.
