de Isac Mihai | mai 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Exercițiile NATO la Marea Neagră, răspunsul Alianței la acțiunile în forță ale Kremlinului
Exerciţiul militar multinaţional, „SEA SHIELD 18”, cea mai mare aplicație de acest gen din flancul sudic şi estic al NATO, începe astăzi sub comanda Marinei Militare Române, relatează presa de București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Concomitent NATO desfășoară la Marea Baltică exercițiul Siil 2018, cel mai mare exercițiu din istoria recentă a Estoniei.
Exerciții în forță
Exerciţiul militar multinaţional, „SEA SHIELD 18″, se va desfăşura în perioada 4-11 mai pe Marea Neagră, fiind organizat şi coordonat de Forţele Navale Române. În total, vor participa 21 de nave militare, 10 aeronave de luptă şi un submarin. Peste 2.300 de militari americani, britanici, bulgari, greci, români, spanioli şi turci vor pune în aplicare proceduri standard NATO de luptă împotriva ameninţărilor asimetrice, aeriene, submarine şi maritime, conform unui scenariu bazat pe o situaţie geopolitică fictivă.
Forţele Navale Române participă cu două fregate, două corvete, două nave purtătoare de rachete, două dragoare maritime, două detaşamente mobile de lansare rachete, nave auxiliare şi scafandri de luptă, Forţele Aeriene Române asigură secvenţele de luptă împotriva ameninţărilor aeriene cu trei aparate de zbor MiG 21 Lancer şi, în premieră, Forţele Terestre Române participă cu un detaşament de infanterişti de la Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”.
Turcia participă cu un submarin, o fregată, o navă de patrulare, un avion de cercetare MPA P 235, Bulgaria cu corveta BGS Bodri, SUA cu un avion de patrulare MPA P 8 Orion, Marea Britanie participă cu trei aeronave Typhoon, iar Grecia cu ofiţeri de stat major.
Constanța, cartier general
Totodată, Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM) este reprezentat de către Gruparea navală permanentă SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group), care desfăşoară activităţi în Marea Neagră, în perioada 1 – 21 mai, şi este alcătuită din distrugătorul britanic HMS Duncan, fregata bulgărească BGS Drazki, fregata spaniolă SPS Victoria şi fregata românească „Regele Ferdinand”.
„Exerciţiul multinaţional Sea Shield 18 este cel mai mare exerciţiu NATO organizat pe flancul sudic şi estic al Alianţei Nord Atlantice, în anul 2018, şi demonstrează capacitatea deosebită a marinarilor militari români de a planifica, organiza şi conduce activităţi de instruire întrunite în cele trei medii de acţiune, terestru, aerian şi maritim”, spun reprezentanţii Statului Major al Forţelor Navale Române.
Deschiderea oficială a exerciţiului va avea loc vineri, 4 mai, la Terminalul Pasagere din Portul Constanţa, în prezenţa Şefului Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu, iar în perioada 5-6 mai sunt planificate vizite oficiale ale reprezentanţilor militari străini la Comandamentul Flotei şi la autorităţile publice locale din Municipiul Constanţa. De asemenea, marinarii militari români şi străini vor desfăşura o serie de activităţi specifice pentru coordonarea tuturor acţiunilor de pe mare, planificate în perioada 7-11 mai.
Exerciţiul multinaţional Sea Shield 18 face parte din Planul cu principalele activităţi ale Forţelor Navale în anul 2018 şi oferă cadrul tactic de antrenament întrunit pentru operaţiile de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Avertisment rus
Forțele militare ruse, desfășurate în Republica Abhazia (stat nerecunoscut din Georgia), au declanșat anterior ample exerciții militare, în cadrul cărora soldații ruși execută trageri cu sistemele de artilerie și de rachete din dotare, iar infanteria marină rusă și abhază execută antrenamente de luptă cu sistemele de armament din dotare, relata mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La aceste exerciții participă soldați din contingentul militar rus din Abhazia, infanterie marină și diferite categorii de nave din Flota militară rusă a Mării Negre, aviație militară, precum și reprezentanți din toate categoriile de forțe ale armatei abhaze, în mod special forțe speciale și unități de parașutiști. Experții militari atrag atenția că aceste exerciții fac parte din strategia rusă de antrenare a viitoarelor contingente militare care vor fi desfășurate pe frontul sirian.
La aceste exerciții au participat, în calitate de observatori, ofițeri din Republica Belarus, Oseția de Sus, Armenia și unele state central-asiatice, aliate cu Federația Rusă. Surse abhaze, citate de mass-media, au precizat că exerciții similare vor fi organizate și în perioada iulie-august 2108 pe teritoriul regiunii separatiste, a cărei independență nu este nerecunoscută de Republica Georgia, statele UE și NATO ori de majoritatea statelor lumii.
Exerciții pe bandă rulantă
În ultimele săptămâni, Federația Rusă au efectuat mai multe exerciţii militare și în Crimeea, în cadrul cărora militarii ruşi simulează acţiuni de „identificare a navelor unui inamic convenţional”. Conform comunicatului Flotei Ruse din Marea Neagră, citat de Radio Svoboda, în aceste exerciții au fost implicate sisteme de rachete de coastă, în Crimeea fiind deja instalate de forțele ruse baterii de rachete „Bastion” şi „Ball”.
A doua etapă a exerciţiului a presupus desfăşurarea sistemelor de rachete pe teren şi schimbarea poziţiilor de foc, în strânsă colaborare cu aviația și forțele terestre de sprijin. Etapa finală a aplicaţiilor tactice a vizat identificarea ţintelor navale de suprafaţă şi transmiterea informaţiilor la punctul de comandă.
Reamintim că Rusia efectuează lunar aplicaţii cu bateriile de rachete „Bastion” şi „Ball” desfășurate în Crimeea, exercițiile vizând distrugerea ţintelor marine ale unui inamic convenţional. Aceste activități sunt considerate drept avertismente transmise de partea rusă statelor NATO, precum SUA, Franța, Marea Britanie, care trimit periodic nave militare în Marea Neagră.
Armatele NATO, nevoite să intensifice ritmul exercițiilor pentru a face față Federației Ruse
Crimeea, fortăreață militară
De la anexarea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol în 2014, Federația Rusă a desfășurat zeci de mii de soldați în regiune, dotați cu sisteme moderne de armament, inclusiv divizii de rachete sol-aer S-400. Concomitent, Flota militară rusă a Mării Negre, implicată în conflictul sirian, este o prioritate pentru autoritățile ruse, primind submarine și nave de suprafață moderne.
Federația Rusă a acordat o importanță deosebită dezvoltării unui sistem avansat de apărare antiaeriană, Kremlinul desfășurând în urmă cu mai multe luni o primă divizie de rachete S-400 în Crimeea, în apropierea oraşului-port Fedosia. Ulterior noi unități au fost desfășurate și lângă oraşul Sevastopol, pentru a controla spaţiul în zona frontierei cu Ucraina și a zonei economice exclusive, aflată în dispută cu Kievul după evenimentele din 2014.
Noul sistem de apărare aeriană, proiectat pentru a apăra graniţele Rusiei, poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, a declarat anterior Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene ruse.
Sistemele S-400, introduse prima dată în dotarea forţelor militare ruse în 2007, pot doborâ rachete balistice pe o rază de 60 de kilometri.
SIIL 2018
În Estonia au început cele mai mari exerciții militare din istoria republicii – Siil 2018 – care vor dura până pe 14 mai, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La manevre vor lua parte militari din Marea Britanie, SUA, Danemarca, Germania, Polonia, Franța, Letonia, Lituania, Belgia, Canada, Finlanda, Suedia, Georgia, Ucraina și Irlanda. În total, peste 15.000 de militari, ofițeri ai serviciilor de informații și membri ai forțelor de ordine.
În ziua lansării exercițiilor, un aparat Su-27 al Forțelor Aeriene Ruse a efectuat o interceptare „neprofesională” a unei aeronave americane P-8 în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice, anunță CNN, care citează două surse din sfera militară a SUA. Aceste incidente sunt frecvente în ultimii ani, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova și statele membre NATO.
Murinus vs. NATO
Conform scenariului exercitiilor gândite de experții Alianței, o tara fictiva denumita Murinus va incerca să destabilizeze situația din Estonia și să provoace o ruptură între statele membre NATO.
Principalul accent al exercitiului, al carui prima pate va cuprinde și teritoriul Letoniei, va fi pus pe capacitatea de a asigura securitatea și protecția populației în orice situație.
Soldații NATO se pregătesc intensiv în regiunea Baltică
Căile ferate locale, aliatele Kremlinului
Rusia dispune de un avantaj substanţial în faţa NATO în Europa de Est, consideră autorii unui raport al Academiei Militare a SUA din West Point, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Căile ferate existente în ţările baltice nu permit blocului militar să expedieze trupe şi tehnică militară atât de rapid cum o poate face Rusia, menţionează ei.
Cercetătorii Institutului războiului contemporan al Academiei Militare menţionează că din cauza standardelor adoptate de URSS, lăţimea ecartamentului din Lituania, Letonia şi Estonia se deosebeşte de cele europene. În opinia lor, acest lucru permite Rusia să aibă un avantaj în într-un ipotetic conflict militar. „Această incompatibilitate presupune că trenurile care transportă tehnica militară şi muniţii din bazele militare NATO mari din Germania sau Polonia vor fi nevoite să mişte încărcăturile în vagoanele adaptate la ecartamentul rusesc sau să-l transporte cu ajutorul transportului auto”, se menţionează în raport.
Exemplul Zapad
În acelaşi timp, ambele variante presupun nişte cheltuieli suplimentare esenţiale, utilizarea unei tehnici speciale şi existenţa unei experienţe în desfăşurarea unor astfel de operaţiuni, de care nu dispun soldaţi NATO, consideră autorii studiului. Rusia, spre deosebire de ţările vestica, ar putea profita de avantajul mobilităţii din cauza existenţa aceloraşi standarde a căilor ferate în toate statele ai fostei URSS, consideră experţii. Drept exemplu, aceştia dau exerciţiile militare „Zapad”, unde Rusia a transportat importante efective de trupe și tehnică militară cu ajutorul infrastructurii feroviare, atât pe teritoriul rus, inclusiv Kalininigrad, cât și în Republica Belarus. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Soldații NATO se pregătesc intensiv în regiunea Baltică
În Estonia vor începe cele mai mari exerciții militare din istoria republicii – Siil 2018 – care vor dura până pe 14 mai, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La manevre vor lua parte militari din Marea Britanie, SUA, Danemarca, Germania, Polonia, Franța, Letonia, Lituania, Belgia, Canada, Finlanda, Suedia, Georgia, Ucraina și Irlanda. În total, peste 15.000 de militari, ofițeri ai serviciilor de informații și membri ai forțelor de ordine.
În ziua lansării exercițiilor, un aparat Su-27 al Forțelor Aeriene Ruse a efectuat o interceptare „neprofesională” a unei aeronave americane P-8 în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice, anunță CNN, care citează două surse din sfera militară a SUA. Aceste incidente sunt frecvente în ultimii ani, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova și statele membre NATO.
Estonia găzduiește cele mai mari exerciții militare din istoria sa recentă
Murinus vs. NATO
Conform scenariului exercitiilor gândite de experții Alianței, o tara fictiva denumita Murinus va incerca să destabilizeze situația din Estonia și să provoace o ruptură între statele membre NATO.
Principalul accent al exercitiului, al carui prima pate va cuprinde și teritoriul Letoniei, va fi pus pe capacitatea de a asigura securitatea și protecția populației în orice situație.
Căile ferate locale, aliatele Kremlinului
Rusia dispune de un avantaj substanţial în faţa NATO în Europa de Est, consideră autorii unui raport al Academiei Militare a SUA din West Point, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Căile ferate existente în ţările baltice nu permit blocului militar să expedieze trupe şi tehnică militară atât de rapid cum o poate face Rusia, menţionează ei.
Cercetătorii Institutului războiului contemporan al Academiei Militare menţionează că din cauza standardelor adoptate de URSS, lăţimea ecartamentului din Lituania, Letonia şi Estonia se deosebeşte de cele europene. În opinia lor, acest lucru permite Rusia să aibă un avantaj în într-un ipotetic conflict militar. „Această incompatibilitate presupune că trenurile care transportă tehnica militară şi muniţii din bazele militare NATO mari din Germania sau Polonia vor fi nevoite să mişte încărcăturile în vagoanele adaptate la ecartamentul rusesc sau să-l transporte cu ajutorul transportului auto”, se menţionează în raport.
Armatele NATO, nevoite să intensifice ritmul exercițiilor pentru a face față Federației Ruse
Exemplul Zapad
În acelaşi timp, ambele variante presupun nişte cheltuieli suplimentare esenţiale, utilizarea unei tehnici speciale şi existenţa unei experienţe în desfăşurarea unor astfel de operaţiuni, de care nu dispun soldaţi NATO, consideră autorii studiului. Rusia, spre deosebire de ţările vestica, ar putea profita de avantajul mobilităţii din cauza existenţa aceloraşi standarde a căilor ferate în toate statele ai fostei URSS, consideră experţii. Drept exemplu, aceştia dau exerciţiile militare „Zapad”, unde Rusia a transportat importante efective de trupe și tehnică militară cu ajutorul infrastructurii feroviare, atât pe teritoriul rus, inclusiv Kalininigrad, cât și în Republica Belarus. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot
Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.
Forță de disuasiune plauzibilă
Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.
„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.
Discuțiile continuă
Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.
Temeri istorice
Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.
Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.
Represalii ruse
„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.
În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Manevre de război
Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.
Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.
„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.
Avertisment suedez
Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.
Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.
Polonia, sub scutul Patriot
Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.
Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.
Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.
Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.
Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO
Îngrijorare rusă
Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.
‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.
Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.
Varșovia se înarmează
Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.
În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.
Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)
de Razvan Iorga | sept. 7, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Miniștrii Apărării din statele membre UE s-au adunat la Tallinn în Estonia, la o reuniune informală care a inclus un exercițiu de atac cibernetic ce avut ca scop testarea capabilităților de răspuns la un atac din partea hackerilor asupra unor structuri militare ale UE din străinătate, relatează postul Europa Liberă. Scenariul la care au asistat miniștrii presupunea sabotarea misiunii navale a UE din Marea Mediterană de către niște hackeri care blochează facilitățile terestre de comandă ale misiunii și lansează o campanie în social media pentru a discredita operațiunile Uniunii și a genera proteste.
Scenariul mai cere ca fiecare dintre miniștrii apărării din bloc să încerce să pună capăt crizei, pe parcursul celor 90 de minute ale exercițiului care are loc în spatele ușilor închise la Tallinn, capitala Estoniei, care deține președinția semestrială prin rotație a UE.
„Dorim să le arătăm miniștrilor ce impact au campaniile din spațiul cibernetic”, a declarat Tanel Sepp, director adjunct pentru planificare informatică în Ministerul Apărării eston. „Cibernetica a devenit un instrument convențional în războiul modern”, a menționat Sepp, unul dintre organizatorii exercițiului denumit „EU CYBRID 2017”, în referire la combinația de tehnici de război cibernetic și hibrid pe care o propune.
Simularea are loc în contextul în care în acest an o serie de atacuri informatice la nivel global au afectat la un nivel fără precedent operațiunile unor companii multinaționale, transporturile și serviciile publice, iar acum guvernele caută metode de a-i opri pe hackeri să blocheze funcționarea unor elemente critice ale infrastructurii sau ale rețelelor corporatiste și guvernamentale.
Securitatea cibernetică este una din prioritățile președinției estone a UE, fosta republică sovietică baltică fiind preocupată mai ales de Rusia, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, relatează Agerpres. În 2007, Estonia a fost ținta unor atacuri informatice asupra unor site-uri de internet particulare și guvernamentale care au înregistrat un vârf după decizia autorităților de a muta o statuie din epoca sovietică dintr-o piață din Tallinn, ceea ce a generat proteste de stradă ale etnicilor ruși și o dispută diplomatică cu Moscova.
de Mihai Cernev | iun. 4, 2016 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa
In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.
Ordin secret dezmintit
„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.
Bilant ONU
Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.
Tortura, folosita de ambele parti
Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.
Presiuni ruse
Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.
Kiev, vinovatul de serviciu
Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.
Consolidare militara rusa
Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.
Noi baze ofensive
Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.
Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia
Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.
Raspuns NATO in Marea Baltica
Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.
