de Anatol Terzi | oct. 10, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Siria nu intenţionează să intre într-o confruntare militară cu Turcia, dar în cazul unui conflict forţele militare ale ţării vor apăra „fiecare palmă de pământ”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al diplomaţiei de la Damasc, Jihad Makdessi.
Referindu-se la recenta propunere a ministrului de externe turc Ahmet Davutoglu privind formarea în Siria a unui guvern de tranziţie în frunte cu actualul vicepreşedinte Faruk al-Sharaa, Makdessi a declarat că problema schimbării regimului politic la Damasc îi revine poporului sirian. „Orientarea noastră este poporul sirian. Dacă sirienii nu doresc acest guvern, atunci el va pleca”, a declarat Jihad Makdessi într-un interviu pentru un post de radio armean. Anterior, ministrul informaţiei sirian Omran al-Zohbi a apreciat că propunerea turcă „reflectă o flagrantă tensiune politică şi diplomatică”, subliniind că această politică a Ankarei „diminuează puterea Turciei” pe scena internaţională.
Realaţii tensionate. NATO, alături de Turcia
Relaţiile dintre Damasc şi Ankara sunt marcate de tensiuni de la declanşarea violenţelor în Siria, în martie 2011, dar acestea s-au agravat după tirurile siriene lansate, săptămâna trecută, asupra unei localităţi din Turcia, situată la frontiera cu Siria, ceea ce a provocat moartea a cinci civili turci. De la acest incident, pentru care Siria şi-a cerut scuze, trupele Ankarei au replicat de fiecare dată la tirurile siriene către teritoriul Turciei, făcând armata siriană răspunzătoare de această situaţie.
Vineri, Erdogan a avertizat Damascul să nu testeze „limitele şi determinarea” Turciei şi a spus că Ankara nu blufează când spune că nu va tolera astfel de acte. Ca un avertisment la adresa Damascului, Erdogan a spus că Turcia nu se va da deoparte de la război, dacă va fi provocată.
Guvernul de la Ankara a obţinut, joia trecută, aprobarea parlamentului pentru lansarea de operaţiuni militare antisiriene, în caz de necesitate, iar secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat marţi că Alianţa Nord-Atlantică are pregătite toate planurile necesare pentru a apăra Turcia dacă este necesar. „Conform legislaţiei internaţionale, Turcia are dreptul să se apere şi, evident, Ankara se poate baza pe solidaritatea NATO”, a declarat Rasmussen în cadrul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Erdogan: Turcia trebuie sa fie pregătită de război
Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut apel la poporul său se pregătească pentru un posibil război cu învecinata Sirie, dacă va fi necesar. „Trebuie să fii gata de război în orice moment, dacă va fi necesar. Dacă nu eşti gata, nu eşti stat şi nu poţi fi o naţiune. Statul care nu e pregătit de război în orice moment, nu e deplin dezvoltat. Turcia trebuie să fie gata de război, orice ar fi”, a declarat Erdogan într-un discurs rostit duminică.
Erdogan a cerut insistent regimului sirian să stopeze violenţele împotriva propriilor cetăţeni şi să înceteze bombardarea teritoriului turc. În discursul de duminică, Erdogan a reiterat poziţia ţării sale, adăugând că Turcia nu vrea război şi avertizând Siria să nu testeze hotărârea sa. „Nimeni nu trebuie să încerce să testeze sensibilitatea acestei naţiuni”, a spus Erdogan, adăugând că Turcia trebuie să fie pregătită de război cu Siria şi pentru asta există un memorandum la îndemână.
Comentând politica privind Siria a principalei formaţiuni politice de opoziţie, Partidul Popular Republican, Erdogan a spus că guvernul turc va continua să facă tot ce trebuie să se facă pentru a se asigura securitatea naţională. Partidul Popular Republican a votat împotriva recentei moţiuni din Parlament, prin care se acordă guvernului autorizarea de a trimite trupe în Siria, dacă va fi nevoie, argumentând că aceasta nu menţionează specific în ce condiţii poate fi utilizată această autorizare parlamentară. Totuşi, oficialii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării au spus că utilizarea mandatului se va limita la Siria. Acuzând că poziţia Partidului Popular Republican pe tema Siriei depăşeşte linia morală, Erdogan a criticat dur principalul partid de opoziţie, spunând că ţine partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Blindate ale armatei turce au fost văzute înaintând vineri dimineaţă spre graniţa cu Siria, după ce parlamentul de la Ankara a votat în ajun o rezoluţie ce autorizează guvernul să desfăşoare operaţiuni militare în Siria, ca reacţie la tirurile siriene, relatează canalele media locale.
Mandatul este prevăzut pentru un an şi vizează strict protejarea frontierelor ţării. „Tot ceea ce intenţionăm este pacea şi securitatea în regiunea noastră „, a afirmat premierul Recep Tayyip Erdogan, subliniind că Turcia „nu intenţionează să declanşeze un război cu Siria”. „Nu avem în intenţie să declanşăm un război pentru că am văzut cu toţii consecinţele confruntărilor din Irak şi Afganistan. În acelaşi timp, Ankara este suficient de puternică pentru a-şi apăra cetăţenii şi graniţele. Nu recomand nimănui să testeze hotărârea noastră în această privinţă”, a mai spus primul ministru turc.
Scuzele Siriei nu au mulţumit joi Turcia, unde pe străzi au ieşit sute de oameni care au cerut oprirea violenţelor atât în interiorul Siriei, cât şiîn afara ei. Pentru a dispersa manifestanţii, poliţia turcă a fost nevoită să recurgă la gaze lacrimogene. Tiruri cu mortiere dinspre Siria au făcut cinci morţi şi 11 răniţi miercuri la Akcakale, un sat turc în apropierea frontierei siriene unde au loc lupte între armata loială regimului de la Damasc şi rebelii sirieni.
Siria vrea relaţii bune cu Turcia
„Siria nu caută escaladarea cu niciunul dintre vecinii săi, inclusiv Turcia”, a declarat joi ambasadorul sirian la ONU Bashar Jaafari. „Guvernul sirian are un interes crucial să menţină relaţii de bună vecinătate cu Turcia”, a declarat presei ambasadorul. „În caz de incident de frontieră între cele două state, guvernele trebuie să acţioneze mod înţelept şi raţional”, a adăugat el.
El însă a făcut apel la Turcia „să coopereze pentru controlul frontierei” comune, pentru a împiedica „infiltrarea de grupuri armate”, acuzând unele dintre aceste grupuri că au comis atentate în Siria.
Riposta turcă de joi dimineaţă în direcţia poziţiilor siriene de cealaltă parte a frontierei „a rănit doi responsabili militari sirieni”, a precizat ambasadorul. El a confirmat că guvernul sirian a prezentat „cele mai sincere condoleanţe” Ankarei pentru tirurile de obuze ce au ucis miercuri civili turci şi că a deschis o „anchetă serioasă asupra sursei” acestor tiruri.
Dar, întrebat cu privire la eventuale scuze siriene, el s-a limitat să răspundă că „ancheta încă nu s-a terminat”. Ambasadorul a anunţat că a predat preşedintelui Consiliului de Securitate pentru luna octombrie, ambasadorul Guatemalei Gert Rosenthal, o scrisoare ce explică poziţia siriană, precum şi o altă scrisoare solicitând Consiliului să condamne atentatele de la Alep.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă acţiunile Siriei
Consiliul de Securitate al ONU „a condamnat în termenii cei mai fermi tirurile de obuze trase de forţele siriene” asupra unui sat turc ce au făcut cinci morţi miercuri, într-o declaraţie adoptată joi.
Cele 15 ţări membre ale Consiliului „cer ca astfel de violări ale legilor internaţionale să înceteze imediat şi să nu se mai repete”, adaugă textul. Ele „cer guvernului sirian să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi” şi „cheamă la reţinere”.
Întrebat cu privire la acest punct, ambasadorul Guatemalei Gert Rosenthal care prezidează Consiliul în octombrie, a precizat că este o cerere „adresată ambelor” ţări. „Acest incident ilustrează impactul grav al crizei din Siria asupra securităţii vecinilor săi şi asupra stabilităţii şi păcii în regiune”, conchide textul.
de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Guvernul turc a solicitat luni parlamentului reînnoirea, pentru un an, a autorizaţiei de a efectua raiduri împotriva poziţiilor din nordul Irakului ale rebelilor kurzi, în plină recrudescenţă a luptelor între armată şi PKK.
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării a înaintat oficial în legislativ o moţiune ce va fi dezbătută cu prioritate în noua sesiune care începe luni, au indicat surse parlamentare. Actuala autorizaţie expiră la 17 octombrie. Din 2007, legislativul turc aprobă în mod regulat aceste moţiuni guvernamentale, permiţând armatei să bombardeze ascunzătorile PKK de pe teritoriul irakian şi să intervină, la nevoie, la sol. La începutul lunii septembrie, aviaţia turcă a atacat mai multe poziţii din Irak ale separatiştilor kurzi.
Recent, liderul istoric al PKK, Abdullah Ocalan, aflat în închisoare, le-a adresat un apel la calm combatanţilor săi, ca urmare a intensificării în vară a confruntărilor cu forţele turceşti de securitate, a declarat fratele său. „În cursul ultimei noastre convorbiri, el mi-a încredinţat acest mesaj: „De acum înainte, nici un soldat, poliţist sau combatant nu trebuie să mai moară. Singura mea dorinţă este ca vărsarea de sânge să înceteze, ca această problemă să fie soluţionată” „, a declarat Mehmet Ocalan.
Aceste apeluri la calm ale liderului istoric al kurzilor intervin ca urmare a intensificării luptelor dintre rebeli şi armata turcă în ultimele luni în sud-estul Turciei, populat în majoritate de kurzi, soldate cu cel mai mare număr de victime din ultimul deceniu. Premierul turc, Recep Tayyp Erdogan, afirma recent că 144 de membri ai forţelor de securitate şi 239 de rebeli kurzi au fost ucişi de la începutul anului. El a indicat, de asemenea, că este gata să relanseze negocierile cu PKK, cum au fost cele organizate în 2009 şi 2011 la Oslo, care au eşuat. „Dacă prin negocieri reuşim să rezolvăm ceva, atunci ele să aibă loc. Dacă trebuie să aibă loc la Oslo, atunci la Oslo să fie”, a declarat Erdogan.
Abdullah Ocalan a fost capturat de agenţi turci la Nairobi, apoi transferat în Turcia şi condamnat la moarte pentru trădare în 1999, pedeapsă comutată ulterior în închisoare pe viaţă. Ocalan este privat de peste un an de vizita avocaţilor săi, pe care el îi primea periodic anterior şi prin intermediul cărora liderul kurd comunica cu exteriorul. PKK a început lupta armată împotriva Ankarei în 1984. De atunci, conflictul s-a soldat cu peste 45.000 de morţi, potrivit armatei turce.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat joi seară Franţa şi Germania că nu ajută Turcia să lupte contra separatiştilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
„Occidentalii nu vor ca noi să rezolvăm această problemă. Le-am spus-o clar, Germania nu vrea, Franţa nu vrea şi ele nu ne ajută în această problemă”, a declarat Erdogan , într-un interviu televizat. „Ţările scandinave primesc fără restricţii” PKK, a mai denunţat Erdogan, acuzându-le că nu îi extrădează pe liderii mişcării urmăriţi în Turcia. „Pe de o parte, aceste ţări se exprimă în faţa Uniunii Europene şi clasează PKK pe lista lor de organizaţii teroriste, iar de cealaltă ele îi autorizează pe reprezentanţii acestora să circule liber în ţările lor”, a insistat şeful guvernului turc. „Lliderii PKK sunt sub protecţia voastră şi voi le toleraţi activităţile”, a acuzat el.
Aşa cum a mai făcut cu o zi înainte într-un alt interviu televizat, Erdogan a repetat totuşi joi seară că este dispus să redeschidă negocierile cu PKK, considerat de Turcia, SUA şi UE în special organizaţie teroristă. În ultimul an, confruntările s-au intensificat în mod semnificativ între PKK şi armata turcă. La ofensivele rebelilor, Ankara răspunde cu operaţiuni de represalii ale armatei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat săptămâna trecută că armata a ucis circa 500 de rebeli kurzi ai PKK în decurs de o lună în sud-estul Turciei. ”În cursul ultimei luni, în total, circa 500 de terorişti au fost neutralizaţi în operaţiunile lansate în regiunea din sud-estul ţării, a declarat Erdogan în cursul inaugurării unei şcoli la Denizli, utilizând termenul obişnuit la autorităţile turce de ”terorist” pentru a desemna PKK. ”În ultimele 10 zile, 123 de terorişti au fost neutralizaţi numai în provincia Hakkari”, la graniţa cu Irakul şi Iranul, a precizat premierul.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii şi Turcia iau în calcul impunerea unor zone de interdicţie aeriană şi alte măsuri pentru a ajuta forţele rebele siriene, în condiţiile în care conflictul se adânceşte în această ţară iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, a declarat sâmbătă, la Istanbul, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Şefa diplomaţiei americane le-a spus reporterilor, după o întrevedere cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, că Ankara şi Washingtonul trebuie să pună la punct detaliile planificării operaţionale cu privire la modalităţile de a-i ajuta pe rebelii care doresc înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. „Serviciile noastre de informaţii, forţele noastre armate au responsabilităţi şi roluri foarte importante, de aceea depunem eforturi pentru a stabili un grup de lucru pentru a face exact acest lucru”, a adăugat ea.
Întrebată dacă în aceste discuţii sunt incluse şi opţiuni precum impunerea unor zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului unde rebelii sirieni susţin că deţin controlul, Clinton a afirmat că este o opţiune posibilă. „Una este să vorbeşti despre tot felul de acţiuni posibile, însă nu poţi lua decizii motivate fără a face o analiză intensă şi o planificare operaţională”, a adăugat Hillary Clinton. Impunerea de către puterile străine a unor zone de interdicţie aeriană a fost crucială în ajutorul acordat rebelilor libieni pentru răsturnarea regimului Muammar Gaddafi anul trecut. Însă până de curând, Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni şi-au exprimat reticenţa în legătură cu un rol direct în conflictul sirian care durează de peste 17 luni, soldat cu numeroase victime civile.
Atac la PKK
De asemenea, Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că „Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că „împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi „fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că „teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că „nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi „încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.
