de Anatol Terzi | nov. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In conditiile in care Romania s-a aratat tot mai interesata de intarirea securitatii energetice a Republicii Moldova pentru a stopa vulnerabilitatile fata de Moscova, cele doua parti au discutat merti posibilitatea constructiei pe raul Prut a unor hidrocentrale. Membrii Comisiei comune pentru Integrare Europeana (CCIE) dintre Parlamentul Republicii Moldova si Parlamentul Romaniei au discutat marti, la Chisinau, si despre un proiect de instalare a 13 hidrocentrale pe raul Prut, proiect care ar costa peste un miliard de euro. Proiectul a fost propus de Florin Constantinescu, vicepresedinte al Senatului Romaniei si co-presedinte al CCIE. Constantinescu a declarat presei ca este vorba de un proiect elaborat inca de dinainte in 1989 de un institut de proiectari de la Bucuresti si care prevede construirea a 13 hidrocentrale. El a precizat ca a discutat despre acest proiect si in timpul vizitei la Bucuresti a presedintelui parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman. Potrivit vicepresedintelui Senatului, costul proiectului ar fi de peste un miliard de euro, dar, daca se va dori si amenajarea Prutului pentru a-l face navigabil, costurile ar ajunge la aproape doua miliarde. in prezent, Romania si Republica Moldova construiesc un gazoduct pe sub Prut, in regiunea oraselor Iasi si Ungheni, care va permite alimentarea cu gaz a tarii vecine. De asemenea, cele doua state discuta de mai mult timp si despre interconectarea liniilor electrice de inalta tensiune. In prezent, cel mai important exportator de energie al Chisinau este Federatia Rusa.
de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Vitalie Goncearov | oct. 22, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca in prezent Rusia este cel mai mare exportator de gaze si petrol din lume, SUA i-ar putea lua locul in viitorul apropiat, relateaza Europa Libera, citand mai mult experti si analisti economici de peste Ocean. Durata de timp ar putea fi 10-20 de ani pentru ca SUA sa devina cel mai mare furnizor de gaze natirale si de petrol al lumii in dauna Rusiei. In Polonia, anul viitor se deschide terminalul de gaze lichefiate de la Swinoujscie. De partea cealalta a Rusiei, China a semnat recent acorduri energetice importante cu tarile din Asia Centrala: Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan, tari bogate in hidrocarburi, cit si cu Kirghistanul, o importanta tara de tranzit. „„Sunt mai multe schimbari ce vor avea loc in urmatorii 10-20 de ani si care vor schimba peisajul energetic global al ultimilor 10-20 de ani…Desigur, Rusia ramine un jucator esential pe piata energetica a lumii, dar stabilitatea acestei pozitii este pusa sub semnul intrebarii intr-o perspectiva de viitor”, a declarat consilierul pe probleme energetice la centrul Woodrow Wilson din Washington, Alexandros Petersen. De aceeasi parere este si John Lough, este consilier asociat in programul pentru Rusia si Eurasia al centrului Chatham House din Londra El crede ca perioada in care exploatarea ieftina a resurselor energetice din Siberia, ca pe vremea sovietica, nu va mai putea fi sustinuta si, pe de alta parte China, cel mai mare consumator de energie al lumii, a decis sa isi faca singura „jocurile” in Asia Centrala. „China a luat-o inaintea Rusiei in Asia Centrala, fara doar si poate. Viteza cu care a putut sa–si dezvolte relatiile cu guvernele regiunii si, pe baza lor, sa construiasca o infrastructura acolo este impresionanta”, spune acesta. Radioul citat mai relateaza ca acest lucru, ca si cresterea sanselor pentru exploatarea gazelor de sist in Statele Unite, au avut un impact asupra Rusiei, unde sectorul energetic reprezinta in jur de 30% din produsul intern brut si cel putin jumatate din fondurile guvernamentale. Profitul companiei Gazprom a scazut anul trecut cu 15% si exporturile catre Europa cu 8%. La fel, cresterea economica a Rusiei a fost in al doilea semestru al acestui an de 1,2%, fata de 1,9 %, atat cat prognozase guvernul.
Capusarea Gazpromului si coruptie ridicata
In aceste conditii, liderii de la Kremlin trebuie sa se decida daca vor sa continue sa foloseasca Gazpromul ca o arma geopolitica impotriva vecinilor sai, o practica ce se dovedeste din ce in ce mai costisitoare. De exemplu, regiunea transnistreana, care este sustinuta energetic de Moscova, are o datorie de peste trei miliarde de dolari fata de Gazprom, din ultimii 20 de ani, de cand regiunea s-a autoproclamat independenta de Chisinau. „Daca Kremlinul vede Gazpromul ca pe o companie comerciala si daca vrea sa faca bani, atunci trebuie sa permita competitia si din partea companiei de stat Rosneft, dar si din partea altor actori energetici, atat in ceea ce priveste folosirea sistemului intern de gaze naturale, care are nevoie urgenta de modernizare, dar si in termeni de export, pentru ca, cel putin in teorie, ar mari eficienta companiei”, crede analistul Petersen. Pe de alta parte, Gazprom pierde imens atit prin subventionarea gazului, cit si prin coruptia interna. Potrivit Transparency International, compania Gazprom este considerata, in 2012, drept una dintre cele mai opace si mai corupte din lume si a fost singura companie din lume care, in termeni de eficienta a luptei impotriva coruptiei, nu a obtinut nici macar un punct. Potrivit expertului Petersen, pierderile Gazprom prin aceste doua parghii sunt estimate anual la 40 de miliarde de dolari, sau, altfel spus, la 40% din totalul veniturilor ei. Expertul de la Chatham House, John Lough, spune ca singura alternativa pentru Rusia ar fi sa castige increderea investitorilor straini, in asa fel incat sa poata sa faca fata competitiei internationale de pe piata energetica, competitie care va deveni mult mai puternica, odata ce exploatarea gazelor de sist si a celor lichefiate vor intra masiv pe piata tehnologiilor internationale.
de Razvan Iorga | aug. 14, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia rusa a anuntat prin vocea ministrul de Externe, Serghei Lavrov, ca Rusia este profund preocupata de demersurile UE vizand aplicarea celui de-al treilea pachet de liberalizare a pietei energiei. Afirmatia sa a fost redata intr-un articol publicat in ‘Journal of Common Market Studies Annual Review, citat de mass media rusa. Lavrov a spus , ‘al treilea pachet energetic’ afecteaza cooperarea dintre Rusia si Uniunea Europeana, provocand cresterea riscurilor sistemice si facand anumite tari membre mai putin atractive pentru investitorii rusi. ‘In unele cazuri, constatam o expropriere de facto a activelor companiilor ruse’, sustine ministrul, aratand ca Moscova nu se astepta sa intampine o astfel de problema in cadrul Uniunii Europene. ‘Demersurile necugetate de acest gen risca sa torpileze increderea si sa destabilizeze bazele parteneriatului nostru’, a subliniat Lavrov. Al treilea pachet de liberalizare a pietii energiei contine sase acte legislative care limiteaza dreptul producatorilor de energie sa detina si sa gestioneze retele de transport de energie. El consacra, de asemenea, principiul separarii activitatilor de productie si de transport al energiei. Orice companie straina care nu respecta acest principiu ar putea sa fie interzisa pe piata UE. Seful diplomatiei ruse a criticat, totodata, derularea anchetei lansate de Comisia Europeana privind posibilele incalcari ale legislatiei UE de catre Gazprom. ‘Suntem de asemenea preocupati de ancheta anti-monopol deschisa anul trecut (…) in cazul Gazprom care are o contributie importanta la securitatea energetica a Europei. Printre acuzatiile aduse impotriva companiei figureaza ‘tendinta sa de a impune clientilor indexarea pretului la gaze raportat la pretul petrolului’. Or, aceasta formula – conceputa de altfel de olandezi – nu a fost pana in prezent contestata de nimeni si continua sa fie aplicata de alti furnizori de gaze in Europa’, a spus ministrul. ‘Daca vor fi decise sanctiuni contra Gazprom, ar fi ultimul rau ce trebuie facut pe pietele unde acesta se confrunta cu o discriminare flagranta’, a subliniat Lavrov. El a amintit totodata ca la summitul Rusia-UE din 20 – 21 decembrie anul trecut, de la Bruxelles, Moscova a transmis Comisiei Europene un proiect de acord vizand neutralizarea efectului negativ al aplicarii celui de-al ‘treilea pachet energetic’.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta se va in perioada imediat urmatoare intr-un turneu in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China. Agenda intalnirilor va cuprinde in special subiecte energetice si posibile investitii reciproce. „Este o vizita indelung asteptata a sefului Guvernului roman in tara mea, pentru ca agenda cooperarii noastre bilaterale este foarte larga si trebuie sa discutam o multime de aspecte, incepand cu subiectele energetice si incheind cu investitiile reciproce”, a declarat pentru Agerpres insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev. El a spus ca Rompetrol, care apartine companiei nationale kazahe KazMunaiGaz, are o strategie de crestere a investitiilor in Romania, iar in viitorul apropiat ar putea fi anuntate proiecte concrete. Diplomatul a evocat contactele bilaterale dintre Romania si Kazahstan si si-a exprimat increderea ca vizita premierului Victor Ponta va intensifica schimburile comerciale si cooperarea economica, in general. „Am inceput acest an de o maniera dinamica: mai intai au avut loc consultari pe linia Ministerelor Afacerilor Externe. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a efectuat o vizita la Astana, recent presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a participat la Forumul Economic de la Astana. Cred ca este un inceput bun – acum avem vizita premierului, care, din punctul meu de vedere, va stimula relatiile noastre bilaterale, in special in ceea ce priveste comertul si economia”, a spus Talgat Kaliyev.
Kazahstan vrea relansarea relatiilor economice cu Occidentul
Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. „Acesta este sensul situatiei actuale pe arena internationala, pe pietele mondiale. Kazahstanul vrea sa fie implicat in tot felul de organizatii la toate nivelurile. Nu vedem nicio problema in faptul ca suntem membri ai Uniunii Vamale (cu Rusia si Belarus – n.r.) si, in acelasi timp, intensificam relatiile comerciale cu restul lumii, in special cu Europa. Uniunea Europeana se afla pe primul loc in clasamentul partenerilor nostri comerciali. China ocupa locul al treilea. Acest lucru nu impiedica cresterea comertului intre Rusia, Kazahstan si Belarus. in acelasi timp, suntem deschisi sa negociem pe teme comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. Romania este, pentru noi, o tara foarte interesanta: este membru al Uniunii Europene, tinand cont si de pozitia sa geostrategica, aici in regiunea Marii Negre. Este apropiata de Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu”, a punctat diplomatul. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. In timpul vizitei premierului Victor Ponta la Astana va fi semnat un acord intre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Kazahstan privind cooperarea in domeniul pregatirii personalului militar pe baza de reciprocitate. De asemenea, va fi semnat un acord de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania si Ministerul Culturii si Informatiei al Republicii Kazahstan.
In conditiile in care Romania s-a aratat tot mai interesata de intarirea securitatii energetice a Republicii Moldova pentru a stopa vulnerabilitatile fata de Moscova, cele doua parti au discutat merti posibilitatea constructiei pe raul Prut a unor hidrocentrale. Membrii Comisiei comune pentru Integrare Europeana (CCIE) dintre Parlamentul Republicii Moldova si Parlamentul Romaniei au discutat marti, la Chisinau, si despre un proiect de instalare a 13 hidrocentrale pe raul Prut, proiect care ar costa peste un miliard de euro. Proiectul a fost propus de Florin Constantinescu, vicepresedinte al Senatului Romaniei si co-presedinte al CCIE. Constantinescu a declarat presei ca este vorba de un proiect elaborat inca de dinainte in 1989 de un institut de proiectari de la Bucuresti si care prevede construirea a 13 hidrocentrale. El a precizat ca a discutat despre acest proiect si in timpul vizitei la Bucuresti a presedintelui parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman. Potrivit vicepresedintelui Senatului, costul proiectului ar fi de peste un miliard de euro, dar, daca se va dori si amenajarea Prutului pentru a-l face navigabil, costurile ar ajunge la aproape doua miliarde. in prezent, Romania si Republica Moldova construiesc un gazoduct pe sub Prut, in regiunea oraselor Iasi si Ungheni, care va permite alimentarea cu gaz a tarii vecine. De asemenea, cele doua state discuta de mai mult timp si despre interconectarea liniilor electrice de inalta tensiune. In prezent, cel mai important exportator de energie al Chisinau este Federatia Rusa.