de Razvan Iorga | iul. 21, 2014 | Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Principalele companii care foreaza in perimetrele romanesti din Marea Neagra, Exxon Mobil si Petrom au anuntat luni ca incep forajul in apa de mare adancime a blocului Neptun. Cele doua companii au descoperit gaze in 2012. Intr-un comun din partea celor doua companii energetice se precizeaza ca datele colectate in timpul programului de foraj vor fi utilizate pentru a evalua dimensiunea şi viabilitatea comerciala a zacamantului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1, in anul 2012, potrivit unui comunicat comun al celor doua companii. Noua sonda unde va incepe forajul, denumita Domino-2, este situata la aproximativ 200 kilometri de tarm, in ape cu adancimea de aproximativ 800 de metri.
Exxon Mobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom detin fiecare 50% din sectorul de apa adanca a blocului Neptun. Cele doua companii au anuntat in februarie 2012 ca au facut o descoperire semnificativa de gaze in urma forarii sondei Domino-1, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Karadeniz Press a scris saptamana trecuta ca acelasi tandem a descoperit noi zacaminte de gaz natural in Marea Neagra. In timp ce gazele descoperite in Marea Neagra ar asigura consumul Romaniei pentru 6 ani, fara a mai avea nevoie de importuri, noul zacamant de petrol inseamna doar 1,2% din productia totala de petrol a companiei. Desi pare putin, estimarile se refera la o singura sonda. In prezent, Petrom cauta gaze si petrol in patru perimetre din Marea Neagra si extrage titei din unul singur. in afara de perimetrul Istria, in celelalte are doar activitati de explorare si estimeaza ca in 2020 ar putea extrage pana la 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
de Razvan Iorga | iun. 2, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Daca in cateva luni de zile va incepe sa functioneze gazoductul Iasi-Ungheni, Romania va investi sume considerabile in strategia energetica fata de Republica Moldova. Suma pe care Guvernul o va obtine in urma listarii la bursa a Electrica (companie detinuta de stat), de circa o jumatate de miliard de euro, nu va intra in bugetul de stat, ci va fi lasata companiei pentru a o utiliza la construirea infrastructurii energetice care leaga Romania de Republica Moldova, a declarat luni premierul Ponta. „Am decis ca resursele financiare pe care le vom obtine in urma IPO (oferta publica initiala-n.r.) nu vor fi incluse direct in buget, asa cum desigur si-ar dori majoritatea membrilor Cabinetului, ci le vom lasa in companie pentru a le investi in infrastructura care conexeaza Romania cu Moldova”, a spus Ponta in cadrul unei conferinte cu tema securitatii in regiunea Marii Negre. in opinia lui, aceasta este una dintre deciziile politice pe care Guvernul le poate lua, iar o asemenea suma, pe care o estimeaza a fi undeva la jumatate de miliard de euro.
Ponta a mai spus ca Guvernul este gata sa sustina, prin legislatie si stabilitatea redeventelor, proiectele marilor companii si sa isi asigure independenta energetica, in perspectiva „razboiului rece care va veni cu iarna”. „Guvernul va lua toate deciziile necesare pentru ca Romania sa fie independenta energetic. Cand vorbesc despre independenta noastra nationala, includ, de asemenea, si importantul nostru vecin care este Republica Moldova, care acum este aproape dependenta de importurile energetice din Rusia. Scopul nostru este sa asiguram necesarul de energie pentru consumul intern al ambelor tari”, a spus Ponta la o conferinta pe tema securitatii in regiunea Marii Negre.
Miza resurselor din Marea Neagra
El a aratat ca, in prezent, in Marea Neagra, cele mai importante companii americane si europene fac cercetari legate de noi resurse, iar primele rezultate sunt foarte incurajatoare, Guvernul fiind gata sa sustina, prin legislatie interna si prin stabilitatea redeventelor, proiectele dezvoltate de aceste mari companii, precum Exxon, OMV- Petrom, Repsol. El a amintit ca au inceput lucrarile la gazoductul catre Republica Moldova si a amintit de un alt proiect pe care il are in vedere, respectiv construirea unui cablul electric submarin catre Turcia, unul dintre partenerii strategici ai Romaniei din zona Marii Negre.
„Am inteles pe deplin ca, dupa un razboi cald care a avut loc la inceputul anului acesta, cu anexarea Crimeei, cu referendumul ilegal care a avut loc in estul Ucrainei, este rezonabil sa gindesti ca va veni razboiul rece odata cu vremea rece, cu iarna. si, atunci, avem nevoie de mai multe resurse, de alternative sigure la importurile din Rusia. Asta va face Guvernul, sa ramana orientat pro-vest, cu ideea unei dezvoltari democratice, in Moldova, Ucraina si alte state din est”, a adaugat Ponta.
de Madalin Necsutu | feb. 9, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, si omologul sau turc, Abdullah Gul, la Ankara
Este o întrebare la care Bucureștii ar trebui să reflecteze poate mai mult decât o fac în prezent. Asta a susținut și președintele Traian Băsescu în vizita de stat pe care a efectuat-o cu doar câteva zile în urmă la Ankara. Cu prerogative puternice în zona politicii externe, șeful statului a menționat clar și răspicat că în linia politicii externe a României este inclus sprijinul pentru aderarea Turciei la UE. Practic, această mențiune se înscrie în paralele în cadrul eforturilor de lobby ale României pe lângă Bruxelles pentru Republica Moldova. Cu toate că pentru această țară sprijinul ține de puternice sensibilități de ordin istoric, cultural și identitar, în această ecuație Turcia trebuie sprijinită cel puțin la fel de tare. De ce? Turcia este putere emergentă din punct de vedere economic, poziționându-se pe locul 17 în lume ca nivel de PIB. Forța economică a Turciei se transmite automat în zona militară, acolo unde Turcia deține cea de-a doua armată din cele 29 de state care formează Alianța Nord-Atlantică, cu un număr de 495.000 de soldați, de două ori mai mulți decât are Franța, țară care îi urmează în acest clasament. Datorită celor două componente de bază, Ankara a putut să-și dezvolte în ultimul deceniu o politică multivectorială și să își promoveze interesele atât în zona Orientului Mijlociu, Africa de Nord sau Asia centrală. Poziția sa strategică pivotantă îi permite să aibă relații comerciale strânse cu toate zonele geografice din proximitatea ei, fapt ce i-a adus renumele de „Tigru Euroasiatic”.
Pentru România este importantă poziția în curs de întărire la Marea Neagră pe care o are în prezent Turcia, stat despre care se poate afirma cu lejeritate că este al doilea jucător ca relevanță în bazinul Mării Negre și poate singurul care poate într-adevăr contrabalansa influența Rusiei în această zonă. La fel de semnificativ este și faptul că România conlucrează cu Turcia deja în cadrul sistemului american antirachetă, acolo unde urmează a fi amplasat radarul scutului. Odată cu mutarea personalului bazei aeriene americane de la Manas din Kîrghîzstan, la Mihail Kogălniceanu în România, prezența forțelor americane în zona Mării Negre va fi una și mai solidă, alături de ce circa 5.000 de soldați americani instalați în sudul Turciei, la baza aviatică a SUA de la Incirlik. De altfel, șeful statului român a dat un semnal puternic în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor militare ale Turciei și ale României, atunci când la finalul vizitei sale la Ankara, aceasta a simulat un zbor cu un aparat F-16. Aceste avioane urmează să intre în curând și în dotarea armatei române din 2016 și urmează să asigure misiuni de poliție aeriană pentru flancul sud-estic al NATO.
Nu mai puțin important este faptul că această colaborare politico-militară ar putea constitui un factor extrem de important în privința Republicii Moldova, țară al cărui teritoriu este presărat cu puncte etnice de presiune care pot fi apăsate oricând de factori externi. Fapt cert care poate fi urmărit cu ochiul liber la nivel societal și politic peste Prut. Turcia are o influență importantă în zona găgăuză a Republicii Moldova prin prisma populației de origine turcică, dar de religie creștină. La rândul său, Turcia și-a propus dublarea în următorii câțiva ani a volumului de schimburi comerciale cu Republica Moldova la circa un miliard de dolari anual, deci ar avea și un interes economic sporit față de această zonă. Același lucru și l-a propus și România care în prezent are un volumul de comerț bilateral cu Turcia de 6 miliarde de dolari, iar în următorii ani ținta este de atingere a cuantumului de 10 miliarde de dolari, în condițiile în care deja Turcia este cel mai important partener de afaceri al României din afara Uniunii Europene.
În ciuda turbulențelor politice interne din prezent, Turcia nu a abandonat niciodată drumul său european. Chiar săptămâna trecută premierul Recep Erdogan a realizat un mini-turneu diplomatic la Bruxelles, Berlin și Paris, principalele capitale care dau ora exactă în UE. Anul 2014 reprezintă de asemenea marcarea a jumătate de secol de la intrarea în vigoare, la 1 decembrie 1964, a Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Economică Europeană (CEE), precursoarea UE. Recent, la Bruxelles, președintele CE Jose Manuel Barroso i-a spus premierului Erdogan cum că statul de drept și independența justiției sunt precondiții esențiale ale intrării în UE. Același mesaj l-a avut și președintele Traian Băsescu, zilele trecute, la Ankara, atunci când a fost întrebat la un forum economic româno-turc despre ce anume trebuie să facă Turcia pentru a-și grăbi pașii spre UE. Băsescu a replicat că, în negocierile cu UE, României i-a fost cel mai dificil să negocieze capitolul „Justiție” și că și acum țara noastră are multe probleme neîncheiate, fapt pentru care plătește un important preț politic prin intermediul unor proiecte de țară blocate, precum aderarea la spațiul Schengen.
Nu în ultimul rând, șeful statului le-a explicat voalat autorităților de la Ankara că UE este „o monedă cu două fețe” și că nu tot ce se vrea de la Bruxelles se compensează în partea beneficiilor pentru membrii UE. Așadar, Turcia va trebuie să trateze abil cu UE și să nu se aștepte la rezulte imediate, chiar și după ce se consideră că a încheiat anumite capitole de negociere. Cu toate acestea, chiar dacă România nu este tocmai în primul eșalon al vocilor în UE, Turcia se poate bizui pe sprijinul României la Bruxelles și poate de aceea ar fi important ca, pentru toate motivele expuse mai sus, lobby-ul Bucureștilor pentru Ankara la UE să se apropie ca intensitate de cel făcut pentru Chișinău. Într-o poză mai mare, România va fi cea mai câștigată. La fel, UE va putea să vorbească apoi din nou de securitate energetică și rute energetice alternative după fiasco-ul Nabucco. Un eșec contorizat în urma unui joc dur cu Ankara, cu reverberații la Baku și în general în zona Caspică, singura sursă viabilă de energie pentru UE ca alternativă la gazul rusesc. Iar concesiile politice făcute pentru Turcia, comparativ cu Rusia, vor avea cu siguranță un cu totul alt preț.
de Razvan Iorga | feb. 4, 2014 | Balcani, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia, Romania si Bulgaria vor coopera in cadrul unui proiect de energie electrica in cadrul unui acord incheiat saptamana trecuta, precizeaza Ministerul Energiei de la Ankara, preluat de presa centrala turca. Memorandumul a fost semnat in timpul vizitei efectuate la Bucuresti de ministrul turc al Energiei, Taner Yilmaz, la sfarsitul lunii ianuarie. In cadrul proiectelor care vizeaza “rezerva de energie”, Turcia va ajunge sa aiba un plus de 1.800 megawati, care vor fi primite din Romania. In prezent, Ankara primeste 500 megawati prin retelele existente intre Turcia si Bulgaria. “Proiectele pe care le derulam cu Romania si Bulgaria sunt parte a politicii noastre cu privire la diversificarea surselor si rutelor in sectorul energetic”, a declarat ministrul turc al energiei. Noile proiecte vor face posibil schimbul de energie electrica intre Romania, Bulgaria si Turcia. Principalele companii de electricitate din cele trei tari vor efectua studii de fezabilitate si vor organiza intalniri regulate, a mai declarat Yilmaz. Turcia are probleme serioase legate de alimentarea cu energie. In unele regiuni consumul este foarte ridicat iar iernile geroase creaza premizele pentru un consum foarte ridicat de gaze naturale si cauta surse alternative de energie. Proiectul in cauza ar trebuie sa fie o rezolvare la probleme energiei cu care se confrunta Istanbulul, un oras cu 14 milioane de consumatori.
de Marcu Viadi | nov. 26, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Serbia vrea sa foloseasca toate atuurile sale pentru dezvoltarea de parteneriate nu doar cu China si Rusia ci si sa continue orientarea si drumul sau spre Europa, a declarat marti ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, la Forumul Economic si Comercial China-Europa Centrala si de Est. „Constructia interconexiunilor in domeniu este o directie prioritara de dezvoltare pentru sectorul energetic din Serbia. In domeniul petrolului si gazelor de asemenea ne vom orienta catre vecinii din regiune, catre proiecte care sa permita o diversificare a resurselor si a interconexiunilor catre tarile vecine”, a declarat Zorana Mihajlovic. Ea a mai adaugat ca securitatea energetica reprezinta o provocare pentru dezvoltarea si cooperarea regionala. Forumul Economic si Comercial China-Europa Centrala si Est este organizat de catre Guvernul Romaniei, in marja reuniunii sefilor de Guvern din Europa Centrala si de Est-China. La Forum, pe langa oficialitati guvernamentale din 17 tari, participa peste 1.500 de oameni de afaceri, din care 100 de oameni de afaceri chinezi, 800 romani si peste 400 din celelalte tari din regiune (Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ungaria).
