de Anatol Terzi | aug. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova este una din cele mai vulnerabile state la capitolul energetic, a declarat Edward C. Chow, expert în domeniul Energiei, Programul Energie şi Securitate Naţională din cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale al SUA.
Acesta a avut marţi o întrevedere cu premierul de la Chişinău, Vlad Filat, şi a subliniat necesitatea unor acţiuni rapide în privinţa diversificării şi administrării eficiente a resurselor de energie ale Republicii Moldova. La întâlnire a participat şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în R. Moldova, William Moser.
Discuţia s-a axat pe situaţia în domeniul energetic, diversificarea resurselor energetice ale R Moldova, tendinţele în acest domeniu pe piaţa mondială şi regională. Vlad Filat a salutat prezenţa la Chişinău a expertului american, menţionând că R. Moldova îşi doreşte o diversificare a resurselor energetice şi examinează oportunităţile care există în acest sens. Premierul a mulţumit expertului şi Guvernului SUA pentru suportul constant şi de real folos pe care îl acordă R. Moldova.
Premierul a făcut o prezentare a situaţiei în domeniul energetic în care se află ţara noastră în prezent. În context, Vlad Filat s-a referit la gazoductul Iaşi-Ungheni, care urmează a fi pus în funcţiune până la finele anului 2013, la interconectarea liniei electrice Bălţi-Suceava şi construirea liniei electrice Bălţi-Suceava. De asemenea, premierul a vorbit despre implementarea de către R. Moldova a Pachetului energetic II şi III al Uniunii Europene.
Edward C. Chow a spus că este pentru prima dată în Republica Moldova, deşi a activat timp de mai mulţi ani în statele din regiune: Ucraina, România, Bulgaria. Expertul a precizat că, deşi nu se află de mult timp la Chişinău, a înţeles care este situaţia în domeniul energetic, R. Moldova fiind una din cele mai vulnerabile state la acest capitol.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar intenţionează să investească în următorii opt ani până la 17 miliarde de euro într-o serie de proiecte energetice din Turcia.
Vicepreşedintele Socar, Suleiman Gasimov, a declarat joi că investiţiile vor include 5,5 miliarde de dolari pentru construcţia unei noi rafinării şi 800 milioane de dolari pentru construcţia unei centrale electrice. Un alt proiect major menţionat de Gasimov este construcţia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP), prin care Azerbaidjanul speră să poată transporta gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz spre Europa. Grupul turc BOTAS are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, restul acţiunilor fiind deţinute de grupul Socar.
Anterior, directorul executiv al companiei Socar, Hamza Karimov, a declarat că societatea va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013.
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat recent directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. “I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. “Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
de Anatol Terzi | iun. 6, 2011 | Asia Centrală, România, Știri, Uncategorized @ro
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, SOCAR, a cumpărat 14 benzinării în România şi intenţionează să îşi extindă în continuare reţeaua, a declarat luni directorul general al companiei, Rovnag Abdullayev. „România este interesantă pentru noi. Am început achiziţia şi schimbarea brandului benzinăriilor”, a spus Abdullayev. În următoarele două luni, SOCAR intenţionează să dea în folosinţă primele şapte benzinării sub brand propriu în România, transmite Mediafax. În plus, au început pregătirile pentru schimbarea brandului la alte şapte benzinării. Cele 14 staţii de benzină sunt localizate în nord-estul României, în apropierea graniţei cu Republica Moldova. SOCAR a anunţat anterior că intenţionează să deschidă 300 de benzinării sub brand propriu în România. Compania are în proprietate staţii de benzină în Azerbaidjan, Georgia şi Ucraina. SOCAR este acţionar al companiei care va realiza proiectul AGRI, împreună cu Romgaz şi GOGC (Georgia). AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector) vizează transportul gazelor naturale lichefiate, pe vapoare, din Marea Caspică, prin Georgia, până în portul Constanţa.
Relatii excelente intre Romania si Azerbaidjan
Relaţiile la nivel politic între România şi Azerbaidjan sunt excelente, iar relaţiile economice au un trend ascendent, a declarat preşedintele Traian Băsescu, la în a doua jumătate a lunii aprilie, la întâlnirea cu preşedintele Parlamentului azer, Oktay Assadov. „Ne întâlnim la sfârşitul vizitei mele în Azerbaidjan şi vă pot spune că a fost o vizită foarte bună care şi-a atins obiectivele, o vizită care contribuie la ridicarea nivelului de cooperare între România şi Azerbaidjan. Relaţiile la nivel politic între Azerbaidjan şi România sunt excelente, iar dezvoltarea relaţiilor economice începe să capete un drum ascendent”, i-a spus şeful statului român oficialului azer. Traian Băsescu s-a întâlnit cu Oktay Assadov şi a participat la ceremonia depunerii coroanelor de flori la mormântul fostului preşedinte al Republicii Azerbaidjan Heydar Aliyev şi la mormântul soţiei acestuia, Zarifa Aliyeva. Preşedintele Traian Băsescu a efectuat în luna aprilie o vizită oficială în Azerbaidjan, prilej cu care a fost semnat Planul comun de acţiuni pentru implementarea parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan. În marja vizitei oficiale la Baku au fost semnate şi Protocolul de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe din România şi MAE azer, Acordul de cooperare între ministerele Agriculturii din cele două ţări şi Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi al ştiinţelor medicale între ministerul Sănătăţii român şi cel azer. Tema constituirii unui Parteneriat Strategic între România şi R. Azerbaidjan, cu accent pe domeniul energetic, a fost abordată pentru prima dată la vizita oficială în R. Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu (11-12 octombrie 2006). Un prim pas în direcţia concretizării acestei înţelegeri la nivel înalt l-a reprezentat semnarea, la 12 martie 2008, a „Acordului de cooperare între Ministerul Economiei şi Finanţelor din România şi Ministerul Industriei şi Energiei din Republica Azerbaidjan”. În continuarea acestor demersuri “Declaraţia privind stabilirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Azerbaidjan” a fost semnată cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Ilham Aliyev (28-30 septembrie 2009). Documentul are următoarele obiective: consolidarea dialogului politic, cooperare energetică, cooperare economică şi în investiţii, cooperare pe probleme de securitate, cooperare în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi în domeniul culturii. Se doreşte convenirea, în perioada următoare, a unui mecanism practic de cooperare şi consultări, în toate domeniile preconizate de Declaraţia privind stabilirea unui parteneriat strategic: politic, economic, energetic, securitate, cultural-ştiinţific şi în plan multilateral, în cadrul organizaţiilor internaţionale urmând să fie elaborate Planuri de acţiune sectoriale. În plan energetic, s-a reuşit încheierea (2 februarie 2010) unui Memorandum de Înţelegere între Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri din România şi Ministerul Industriei şi Economiei din Azerbaidjan, care urmăreşte convenirea cadrului pentru furnizarea gazelor naturale şi ţiţeiului din zona Mării Caspice către România, sub formă lichefiată, pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România (proiectul AGRI). La 12 mai 2010, miniştrii economiei şi energiei din România, R.Azerbaidjan şi Georgia au semnat, la Tbilisi, Protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI. La 14 septembrie 2010 a fost semnată, la Baku, Declaraţia politică de sprijinire a proiectului AGRI de către preşedinţii României, R.Azerbaidjan, Georgiei şi de prim-ministrul ungar.
