de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Primul ministru Emil Bloc a anunţat luni, în cadrul sesiunii extraordinare a Parlamentului României, că a luat decizia de revocare a lui Teodor Baconschi din funcţia de ministru al Afacerilor externe, din cauza declaraţiilor jignitoare la adresa participanţilor la manifestanţilor din stradă.
„În aceste zile, reacţia politicienilor n-a fost întotdeauna cea mai potrivită şi vreau să ştiţi sincer: regret derapajele şi stângăciile verbale ale unor colegi de-ai mei la adresa protestatarilor din stradă şi prezint aici, din această tribună a Parlamentului, scuze publice românilor pentru aceste stângăcii verbale şi pentru aceste afirmaţii. Vreau, de asemenea, să ştiţi că pe aceasta linie am luat decizia de revocare din funcţie a ministrului afacerilor externe, Teodor Baconschi şi am înaintat preşedintelui României propunerea de revocare din funcţie pentru declaraţiile făcute”, a declarat Emi Boc.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, luni, la Realitatea tv, că ia act de decizia de revocare din funcţie anunţată de premierul Emil Boc, susţinând că şi-a făcut datoria de a reprezenta interesul naţional al României. El a afirmat că a primit un telefon de la primul-ministru Emil Boc, care l-a anunţat de decizia de a-l revoca din funcţie, fără să îi facă însă niciun reproş pe linie guvernamentală. „Socotesc că mi-am făcut datoria de a reprezenta interesul naţional al României”, a spus Baconschi.
Teodor baconschi participă luni la Bruxelles la Consiliul Afaceri Externe. Dezbaterile miniştrilor de externe din statele membre UE vor viza, în principal, evoluţiile din vecinătatea sudică a acestui spaţiu – cu focus pe Siria şi Egipt -, Procesul de Pace din Orientul Mjlociu, situaţia din Sudan/ Sudanul de Sud, Iran şi Belarus, precum şi dezvoltările recente din Birmania/ Myanmar. Miniştrii vor aborda şi situaţia din Serbia/ Kosovo, precum şi stadiul dialogului Belgrad – Priştina, în perspectiva viitoarelor decizii privind statutul de candidat al Serbiei la UE.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a adresat miercuri o scrisoare premierului României Emil Boc, în care îl roagă să permită aducerea la Chişinău a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt”, se afirma in scrisoarea lui Filat. “Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumîndu-şi responsabilităţile de rigoare. Profitînd de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, a ]ncheiat premierul de la Chişinău.
Steagul lui Ştefan cel Mare, la Muzeul Naţional de Istorie a României
La începutul lunii în curs, Muzeul Naţional de Istorie a României preciza că este onorat să anunţe faptul că în luna iulie, în cadrul seriei de micro-expoziţii ‘Exponatul lunii’, va fi prezentat publicului, un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de ‘Steagul lui Ştefan cel Mare’. Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc miercuri, 6 iulie 2011, ora 1100 în prezenţa mai multor diplomaţi: Excelenţa Sa Henry Paul, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România şi Excelenţa Sa Iurie Reniţă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, respectiv a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – şi alta în limba greacă ‘Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia’ care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.
Momentul 1917
În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare care a afectat starea originară a piesei.
Ambasadorul Reniţă: Aceleaşi “valori istorice, culturale şi lingvistice”
Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a apreciat, în urmă cu o săptămână, la vernisaj, că expunerea în România a „Steagului lui Ştefan cel Mare” refăcut reprezintă „un moment istoric”. El a dorit să-i amintească pe toţi cei care au făcut posibilă aducerea în România a exponatului, începând cu consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi generalul francez Maurice Sarrail, cel care a recuperat steagul de la Mânăstirea Zographou de la Muntele Athos, sau ambasadorul României la Paris, Emanuel Lahovari, până la marele om politic Ion I. C. Brătianu. „Sunt foarte mândru de a reprezenta Franţa la această ceremonie. Cu multă emoţie vă felicit, domnule director, pentru restaurarea acestui steag, cu puţin timp înainte de 14 iulie (n.r. – Ziua Naţională a Franţei) şi consider că acest eveniment are o semnificaţie aparte pentru prietenia dintre Franţa şi România”, a declarat ambasadorul Henri Paul. El a apreciat că piesa are o semnificaţie atât religioasă, cât şi politică, apreciată şi de preşedintele Franţei, care a fost prezent la ceremonia de la Sorbona prin care steagul a fost înmânat reprezentanţilor României. Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, a declarat că expunerea „acestui vestigiu unicat” reprezintă un „argument concludent şi incontestabil al apartenenţei noastre la acelaşi spaţiu şi a împărtăşirii aceloraşi valori istorice, culturale şi lingvistice”. El a spus că salută iniţiativa MNIR de a expune, în contextul comemorării a 507 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, a steagului acestuia, „piesă inestimabilă”, ce face parte din patrimoniul comun naţional. La final, ambasadorul Republicii Moldova a adresat invitaţia ca piesa de patrimoniu să fie expusă şi la Muzeul de Istorie de la Chişinău. Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, i-a transmis că în curând se va putea organiza o vizită a „Steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău. „Va trebui doar să punem la punct detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale”, a afirmat el.
de Razvan Iorga | mart. 1, 2010 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima zi de primavara va oferi posibilitatea cetatenilor de peste Prut sa poata depune cererile in vederea obtinerii permiselor de mic trafic, care le vor permite acestora sa calatoreasca in zona de frontiera a Romaniei fara vize. Aplicatiile pentru aceste documente vor fi depuse la Sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau in intervalul de timp 08,00 – 16,00 in zilele de lucru, informeaza un comunicat al Ambasada Romaniei. Permisele vor fi emise numai pentru cetatenii care locuiesc in zona de frontiera, vecina cu Romania, pe o distanta de 30 kilometri, in baza unor motivatii, sustinute cu documente procurate din zona de frontiera romana. Aceste masuri de acordarea acestor documente se vor lua in baza Acordului dintre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Moldova privind micul trafic de frontiera. Documentul bilateral a fost fost semnat la Bucuresti, la 13 noiembrie 2009 si a intrat in vigoare la 26 februarie 2010. De asemenea, Romania a avea in functiune, pana la finele lunii vitoare, inca doua consulate la Cahul si Balti la care vor putea fi depuse cereri pentru redobandire a cetateniei romane.
de Razvan Iorga | feb. 25, 2010 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului roman Emil Boc a declarat, joi, in fata participantilor la Conferinta privind Strategia Dunarii, ca actorii implicati trebuie sa fie “buni la strategii”, dar si la aspecte practice si ca strategia risca sa ramana doar o foaie de hartie daca nu este completata cu proiecte. El a precizat ca Strategia Dunarii reprezinta o oportunitate pentru identificarea unor proiecte cu relevanta transfrontaliera care ar include cei trei piloni propusi de Comisia Europeana: conectivitatea, protectia mediului si dezvoltarea socio-economica. Seful Executivului de la Bucuresti a propus extinderea caii ferate care leaga Centrul Europei de Sud-Estul continentului catre Budapesta, Bucuresti, Constanta. “Trebuie sa fim buni la strategii, dar trebuie sa fim buni si la aspectele practice. Trebuie sa umplem, sa completam cu proiecte aceasta strategie, altminteri va ramane doar o foaie de hartie. Un exemplu de asemenea proiect care poate fi dus la indeplinire de vointa comuna a statelor riverane il constituie trenul care leaga Centrul Europei de partea de Sud-Est. Ma refer la Paris-Strasbourg-Bratislava. Acesta trebuie extins catre Budapesta, Bucuresti si Constanta”, a spus Emil Boc.
Finala la Bucuresti
Boc le-a propus mai propus reprezentantilor statelor implicate in Strategia Dunarii sa se intalneasca, in luna noiembrie, la Bucuresti, pentru o discutie finala asupra strategiei, inainte de adoptarea documentului de catre Consiliul European. “Pentru ca aceasta strategie sa devina una eficienta, am adresat invitatia ca in noiembrie, la Bucuresti, sa avem o discutie si o abordare finala, pragmatica, pe proiecte concrete, inainte de aprobarea si dezbaterea in Consiliul European, cel mai probabil in decembrie”, a spus Emil Boc. Primul ministru Emil Boc participa, joi, la Summitul privind Strategia Dunarii, care se desfasoara la Budapesta, reuniunea prilejuind un dialog intre Comisia Europeana si reprezentantii guvernelor din tarile implicate, precum si cu factorii din mediul de afaceri, mediul academic, organizatiile internationale. La eveniment participa 22 de reprezentanti ai guvernelor nationale ale statelor membre ale Procesului de Cooperare Dunareana, la nivel de prim-ministri sau ministri de externe, si delegatii din partea celor sase landuri riverane din Germania si Austria. Initiativa privind Dunarea a fost lansata in 2008, la propunerea comuna a Romaniei si Austriei carora li s-au alaturat statele riverane, inclusiv cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Propunerea se bazeaza pe trei principii – conectivitate, protectia mediului si gestiunea apei si dezvoltarea socio-economica – aceleasi care au fost adoptate in 2009, in cadrul Strategiei pentru regiunea Marii Baltice, prima strategie macroregionala a UE.
de Razvan Iorga | nov. 19, 2009 | R. Moldova, Uncategorized @ro
Executivul de la Chisinau a aprobat joi Acordul referitor la micul trafic la frontiera, semnat pe 13 noiembrie la Bucuresti de catre premierul interimar al Romaniei Emil Boc si omologul sau de peste Prut, Vladimir Filat. Acordul ar fi trebuit trebuit sa intre in vigoare in maxim 30 de zile de ratificarea sa de catre cele celor Parlamente, noteaza agentia Info-Prim Neo. Conform acestui document, cetatenii Republicii Moldova care locuiesc la cel 50 de kilometri de granita cu Romania vor putea calatori fara viza pe o distanta similara in Romania. Pentru acest lucru ei vor fi nevoiti sa prezinte pasaportul si un permis special de mic trafic, act ce poate fi eliberat de de Ambasada si consulatul Romaniei la Chisinau. Aceste permise vor avea o valabilitate cuprinsa intre 2 si 5 ani iar sub incidenta acestui documente vor intra cetatenii din 651 de localitati din 18 raioane ale Republicii Moldova, circa 1,2 milioane de oameni. La randul sau, premierul Romaniei Emil Boc a insarcinat ministerele de resort sa redacteze actelele normative necesare punerii in practica a acordurilor bilaterale semnate saptamana trecuta cu Republica Moldova, potrivit unui comunicat remis de biroul de presa al primului ministru. In acest sens, premierul a solicitat totodata expertilor din ministere sa colaboreze cu consiliile judetene din zona de granita, in vederea aplicarii Acordului privind micul trafic la frontiera. „Seful Executivului a solicitat expertilor sa tina cont in redactarea actului normativ de toate implicatiile aplicarii acestui Acord, inclusiv in contextul viitoarei intrari a Romaniei in zona Schengen”, mai precizeaza comunicatul. Autoritatile romane si cele moldovene au semnat saptamana trecuta, la Bucuresti, Acordul privind micul trafic la frontiera, Acordul interguvernamental cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre Romania si Republica Moldova si Protocolul de amendare a Acordului interguvernamental privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor.
Ajutoare peste Prut
Totodata, Emil Boc a pus in discutie posibilitatea ca Romania sa doneze Republicii Moldova circa 400.000 de doze de vaccin antigripal. Chisinaul a raportat pana in prezent 975 de imbolnaviri cu virusul AH1N1, inregistrand sapte decese ale unor persoane cu varsta cuprinsa intre 31 si 53 de ani.
