Turcia nu recunoaste lovitura militara de stat din Egipt

Turcia nu recunoaste lovitura militara de stat din Egipt

Recep Tayyip Erdogan, un aliat strategic al fostului presedinte egiptean, Mohamed Morsi

Recep Tayyip Erdogan, un aliat strategic al fostului presedinte egiptean, Mohamed Morsi

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca, Mohamed Morsi, demis de armată egipteana, este singurul preşedinte legitim al Egiptului, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În acest moment, din punctul meu de vedere, preşedintele Egiptului este Morsi, întrucât a fost ales de popor”, a declarat Erdogan. „A nu ţine cont de această situaţie înseamnă a ignora poporul egiptean. (…) Am respecta regimul actual dacă ar fi rezultat în urma alegerilor, nu a unei lovituri de stat”, a insistat premierul conservator turc. Egiptul traversează o perioadă de criză care a atins punctul culminant pe 3 iulie, când armata l-a demis pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, în ceea ce mulţi analişti consideră a fi o lovitură de stat militară. În prezent, preşedinte interimar al Egiptului este Adly Mansour, şeful Curţii Constituţionale.

Vicepresedinte de compromis

Politicianul cu viziuni liberale Mohamed ElBaradei a depus recent juramantul pentru functia de vicepresedinte pentru relatii externe al guvernul interimar din Egipt. Premierul interimar al Egiptului, Hazem al-Beblawi, a inceput deja consultarile pentru incredintarea mai multor portofolii. Ministerul de Externe fiind ocupat de fostul ambasador egiptean la Washington, Nabil Fahmy.
Reamintim ca ElBaradei este considera principalul lider al opozitiei fostului presedinte Mohamed Morsi si a gruparilor islamice apropiate acestuia. ElBaradei a fost director general al Agentiei Internationale de Energie Atomica (IAEA), intre 1997 si 2009, iar in 2005 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Alegeri anticipate

Reamintim ca liderul interimar al Egiptului, Adly Mansour, a emis o declaratie constitutionala prin care isi acorda putere limitata in a legifera si a stabilit o agenda pentru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale. Potrivit presei locale, decretul cu 33 de articole ii confera lui Mansour puteri legislative limitate, insa numai dupa consultarea cu un cabinet ce va avea putere de veto. Comparativ, presedintele arestat, Mohammed Morsi, a fost criticat pentru ca a extins puterile presedintiei.
Decretul lui Mansour declanseaza o agenda de votare a constitutiei amendate si de organizare a alegerilor parlamentare si prezidentiale. Referendumul constitutional ar urma sa fie organizat in noiembrie 2013 si va fi urmat de alegeri parlamentare in decembrie 2013 si prezidentiale in februarie 2014.
În pofida dimensiunii protestelor, autorităţile interimare din Egipt au continuat cu formarea unui nou guvern şi fac apel la sprijinul statelor din Golf pentru a ajuta economia egipteană aflată în dificultate. Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Arabia Saudită au oferit un ajutor de 12 miliarde de dolari SUA.

Fratia Musulmana, decapitata

Recent, procuratura egipteana a semnat un mandat de arestare pe numele liderului Frăţiei Musulmane, Mohamed Badie, surse locale semnaland faptul ca serviciile de securitate egiptene au retinut, ilegal, un numar de cateva sute de lideri si activisti ai Fratiei din provinciile Egiptului, pentru a impiedica organizarea unor manifestatii de protest de amploare impotriva loviturii de stat. Totodata, surse oficiale de la Cairo au confirmat retinerea unui numar de ofiteri ai armatei si serviciilor de securitate egiptene, suspectati de faptul ca sunt membri sau simpatizanti ai Fratiei Musulmane.
Badie este acuzat că a incitat la violenţă demonstranţii prezenţi în faţa Palatului Gărzii Republicane. Pe lângă Badie, au mai fost arestaţi alţi membri din conducerea executivă a Frăţiei, printre care adjunctul acestuia, Mahmoud Ezzat şi aţi doi lideri ai partidului, Essam El-Erian şi Mohamed El-Beltagi.

Razboi civil

Mitingurile simpatizanţilor şi dar şi cele ale opozanţilor lui Mohammad Morsi, planificate în întreaga Republică Arabă Egipt, arătau în noaptea de vineri spre sâmbătă că, deşi preşedintele islamist a fost demis şi plasat într-o formă neclară (până acum) de detenţie, criza politică nu numai că nu s-a diminuat, dar continuă chiar, după cum transmitea din Cairo postul pan-arab de televiziune Al Jazeera, citat de mass-media de la Bucuresti. În acelaşi timp, Al Arabyia, un al post de televiziune pan-arab, din Emiratele Arabe Unite, afirma că susţinătorii lui Morsi erau decişi să provoace armata egipteană pentru a obţine revenirea acestuia ca preşedinte.
Tenisiunile din Egipt se derulează pe fondul apelului Statelor Unite ale Americii şi al aliaţior săi europeni care au cerut armatei egiptene, şi dar liderilor politici interimari de la Cairo să îl elibereze pe fostul preşedinte Mohammad Morsi.
Mii de susţinători ai Frăției Musulmane din Egipt au demonstrat – în prima vineri a Ramadanului, luna de post musulmană – în cartierul Nasr City don capitala Cairo. Ei fluturau imagini ale președintelui Mohamed Morsi, demis acum zece zile. Manifestanţii aveau în plan să se mute apoi în Piaţa Tahrir, acolo unde se adunaseră deja susţinători ai actualei conduceri politice interimare a Republicii Arabe Egipt, opozanţii preşedintelui înlăturat de la putere prin forţa militară.

Tradator in uniforma

Simpatizanţii lui Morsi scandau lozinci anti-militare şi l-au numit drept trădător pe comandantul suprem al Egiptului, generalul-colonel Abdul Fatah al-Sisi, numit in aceasta funtie de fostul presedinte. Mii susţinători ai lui Morsi s-au înghesuit în afara moscheei Rabaa El Adaweiya, vineri, după Iftar, masa de seară de după postul din Ramadan, luna sfântă a mahomedanilor. Demonstranţii au organizat şi o bucătărie de campanie pentru masa de Iftar.
Armata egipteana a anunţat o amplă desfăşurare de forţe în întreaga capitală şi în alte părţi ale ţării, pentru a menţine securitatea şi pentru a se asigura că adunările rivale rămân separate. Totodată, armata a declarat că a trimis trupe în jurul instalaţiilor vitale din Cairo, inclusiv la palatul prezidenţial, sediul Gărzii Republicane, clădirea Ministerului Apărării, precum şi în apropierea podurilor vitale şi a unor artere importante.
Morsi, preşedintele ales Egiptul dar care a fost înlăturat de la putere prin puciul militar, ar fi fost dus loc într-un „loc sigur”, potrivit conducerii interimare din Egipt, numai că acesta nu a mai fost văzut în public de la înlăturarea sa, pe 3 iulie a.c. Morsi este în prezent deținut într-un „loc sigur, pentru siguranța lui”, și nu a fost încă acuzat, a dat asigurări Ministerul de Externe din Egipt.

Buturuga siriana

Analistii politici locali, citati de mass-media internationala, preluata de presa de la Bucuresti, considera ca neliniștile armatei egiptene în privința modului în care Morsi guvernează ar fi apărut după ce președintele egiptean a participat, alături de o serie de lideri islamiști radicali, la o intrunire în care s-a făcut apel la declanșarea unei intervenții în Siria, împotriva președintelui Bashar-al-Assad. Morsi însuși ar fi cerut o intervenție militara străină în Siria, oferind trupe egiptene, declanșând nemulțumirea generalilor, care l-au avertizat că singurul rol al șefului statului este de a vegehea asupra granițelor Egiptului.

Propulsat și decapitat cu mâna generalilor

În 2011, după demisia „faraonului” Mubarak, rolul-cheie în administrarea Egiptului l-a jucat Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de ministrul Apărării, generalul Mohamed Hussein Tantawi, văzut drept omul care a dat Egiptul pe mâna Fraților Musulmani. Odată devenit președinte, Morsi l-a demis, deși generalul contribuise la alegerea sa, cerând Curții Constituționale să îl aprobe pe reprezentantul islamiștilor drept candidat. Fără să clipească, Morsi l-a înlocuit cu generalul Abdel-Fattah el-Sissi, fapt privit ca o încercare a Fraților Musulmani de a forma o alianță cu armata.

Arhitectul revoluției

Necunoscut egiptenilor până la numirea sa, în 2012, al-Sissi a apărut, în timpul recentelor manifestații de pe Nil și după celebrul ultimatum, drept singurul „salvator” pentru demiterea lui Morsi. Mai mult, unii îl văd pe tânărul general (58 de ani) ca viitor președinte. Format la o academie militară britanică, specializat apoi la americani, Al-Sissi a fost considerat de Washington „alegerea perfectă”. A reușit să intre în atenția presei internaționale însă, în 2011, când a trebuit să explice atacurile sexuale comise de militarii egipteni asupra femeilor care au participat la protestele anti-Mubarak, sub pretextul unor „teste de virginitate”.

Manevre din umbră

După prăbușirea regimului Mubarak, armata s-a instalat la putere, fiind acuzată că împinge Egiptul spre dictatură, după ce era clar că trage toate sforile politice. Lecția pare să fi fost învățată de Al-Sissi, care a preferat să rămână în umbră și a înscăunat un președinte interimar. Din culise, militarii se asigură de pe-acum că politica de securitate rămâne domeniul lor și că privilegiile financiare ale generalilor sunt tabu, în condițiile în care armata este una dintre cele mai mari puteri economice ale Egiptului, implicata in toate domeniile de activitate, inclusiv in turism, constructii, exploatarea gazelor, etc..

Share our work
Israel refuza modificarea tratatului de pace cu Egipt

Israel refuza modificarea tratatului de pace cu Egipt

Noua situatie politica de la Cairo ameninta pacea israeliano-egipteana

Avigdor Lieberman, ministrul de externe israelian si un exponent al liniei dure fata de statele musulmane, a declarat că ţara sa nu va accepta să modifice tratatul de pace încheiat în 1979 cu Egiptul, pe fondul preocupărilor crescânde legate de siguranţa de-a lungul graniţei comune, relateza mass-media regionala. “Nu există nicio şansă ca Israelul să accepte modificarea tratatului de pace cu Egiptul”, a declarat Lieberman pentru postul public de radio israelian. Preşedintele egiptean Mohammed Morsi şi formaţiunea sa Fraţii Musulmani au cerut în repetate rânduri modificarea limitelor impuse numărului de soldaţi din peninsula Sinai. Mulţi egipteni privesc limitarea prezenţei militare drept o încălcare a suveranităţii naţionale.
“Nu vom accepta nicio modificare a acordurilor de la Camp David”, a insistat şeful diplomaţiei israeliene. “Egiptul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile care îi revin în Sinai”, a mai spus el, făcând aluzie la numeroasele atacuri antiisraeliene lansate în ultimele luni din această zonă deşertică. În încercarea de a stopa atacurile militanţilor, Israelul şi Egiptul au convenit renunţarea temporară la limitele impuse prezenţei militare, însă violenţele persistă.

Share our work
Egiptul primeste un ajutor de 2 miliarde de dolari din partea Turciei

Egiptul primeste un ajutor de 2 miliarde de dolari din partea Turciei

Turcia a acordat Egiptului un pachet de finanţare de 2 miliarde de dolari, a anunţat ministrul egiptean de finanţe, Mumtaz al-Saeed, care se află în vizită la Istanbul.
Autorităţile de la Cairo trebuie să rezolve o criză a balanţei de plăţi şi să recâştige încrederea investitorilor, afectată de cele 18 luni de instabilitate politică, şi speră să ajungă la un acord cu FMI până la sfârşitul acestui an. Mumtaz al-Saeed a afirmat, citat de agenţiile de presă internaţionale, că nu poate încă anunţa dacă finanţarea din partea Turciei include un sprijin bugetar direct. „Am căzut de acord asupra unei finanţări de 2 miliarde de dolari, dar detaliile modului în care va fi structurat acest împrumut încă nu au fost stabilite”, a declarat oficialul egiptean. Ambasada Turciei la Cairo a anunţat că pachetul de finanţare de 2 miliarde de dolari este menit să întărească rezervele valutare ale Egiptului şi să sprijine investiţiile în infrastructură. Jumătate din sumă va fi sub forma unor împrumuturi bilaterale.
Statul Qatar a promis Egiptului împrumuturi de 2 miliarde de dolari, pentru a sprijini bugetul şi în 6 septembrie s-a angajat să investească 18 miliarde de dolari în turism şi proiecte industriale, în următorii cinci ani. Preşedintele Egiptului, Mohamed Morsi, a primit joi la Bruxelles asigurări că Uniunea Europeană este gata să-şi majoreze sprijinul financiar acordat Egiptului până la peste miliard de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat că UE este gata să acorde Egiptului un ajutor macroeconomic de 500 milioane de euro, care ar urma să se adauge programelor în curs pentru perioada 2011 – 2013, care se ridică la 449 milioane de euro.
Deblocarea acestui ajutor suplimentar este însă condiţionat de încheierea acordului pe care Egiptul îl negociază în prezent cu Fondul Monetar Internaţional, a subliniat Durao Barroso. Autorităţile de la Cairo încearcă să obţină un împrumut de 4,8 miliarde de dolari de la FMI. Cele 27 de state membre ale UE sunt împreună cel mai mare partener comercial al Egiptului, fiind responsabile pentru aproximativ o treime din comerţul exterior al Egiptului.

Share our work
Egiptul refuza in continuare relatii diplomatice cu Iranul

Egiptul refuza in continuare relatii diplomatice cu Iranul

Egiptul nu intenţionează să restabilească relaţiile diplomatice cu Iranul rupte în urmă cu peste 30 de ani.
Cu toate acestea, potrivit presei egiptene, preluată de cea internaţională, peste mai puţin de o săptămână preşedintel Mohamed Morsi va merge la Teheran, cu ocazia unui summit al ţărilor nealiniate. Vizita, prima a unui preşedinte egiptean la Teheran din ultimii peste 30 de ani, va fi una ”protocolară” şi nu se pune problema pentru moment de a restabili relaţiile diplomatice, a relatat presa egipteană, citând o declaraţie a purtătorului de cuvânt al preşedinţiei Yasser Ali.
Cotidianul guvernamental Al-Ahram a indicat că Morsi nu va sta la Teheran decât patru ore, timp în care va fi predată Iranului preşedinţia Mişcării ţărilor nealiniate în cursul summitului ce va avea loc pe 30-31 august. Potrivit cotidianului, preşedintele egiptean, provenit din rândul confreriei Fraţii Musulmani, se va opri la Teheran după o vizită în China, ţară pe care a ales-o pentru prima sa vizită în străinătate, în afara lumii arabe.
Teheranul a rupt relaţiile diplomatice cu Cairo în 1980, după revoluţia islamică, pentru a protesta faţă de încheierea, în 1979, a acordurilor de pace între Egipt şi Israel. Preşedintele egiptean demis Hosni Mubarak considera Iranul drept un element destabilizator în Orientul Mijlociu. Iranul a sprijinit pe 17 august o propunere făcută de Morsi la un summit islamic la Mecca pentru crearea unui grup de contact cu Egipt, Iran, Arabia Saudită şi Turcia în încercarea de a soluţiona criza siriană.

Share our work
Egiptul trimite elicoptere de lupta in Sinai

Egiptul trimite elicoptere de lupta in Sinai

Douăzeci de militanţi au fost ucişi miercuri într-un atac cu elicoptere egiptene în Sinai, a anunţat televiziunea egipteană de stat, la trei zile după ce 16 militari egipteni au fost ucişi într-un atac atribuit unor militanţi islamişti.
Un elicopter de tip Apache a tras asupra vehiculelor militanţilor, în nordul peninsulei Sinai. Un oficial militar din Sinai a declarat pentru presă, sub protecţia anonimatului, că „20 de terorişti au fost ucişi” într-o operaţiune lansată asupra satului Tumah. „Operaţiunea continuă”, a adăugat el. Alţi oficiali din domeniul securităţii în Sinai au anunţat lovituri aeriene în apropiere de oraşul Sheikh Zuwayid, nu departe de sat. În noaptea de marţi spre miercuri, persoane neidentificate au atacat puncte de control de securitate în apropiere de oraşul El-Arish, au precizat aceşti oficiali, dar nimeni nu a fost ucis în schimbul de tiruri.
Statele Unite au condamnat luni atacul din Sinai, care s-a soldat cu moartea a 16 grăniceri egipteni, anunţând că sunt pregătite să ajute Egiptul să asigure securitatea în Peninsula Sinai. „Condamnăm în cel mai ferm mod posibil atacul terorist de duminică”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Patrick Ventrell, transmiţând condoleanţe familiilor victimelor şi noului preşedinte egiptean Mohamed Morsi. „Situaţia în materie de securitate în Sinai, un subiect pe care l-am abordat împreună cu autorităţile egiptene, este un motiv de îngrijorare permanentă pentru noi”, a adăugat Ventrell în faţa jurnaliştilor, la Washington. El a dat totodată asigurări că Washingtonul este „pregătit să ajute Guvernul egiptean” în eforturile sale, promise de preşedintele Morsi, pentru securizarea Sinaiului.
Bărbaţi înarmaţi au atacat duminică un post de frontieră dintre Egipt şi Israel, omorând 16 grăniceri egipteni, după care au pătruns la bordul unui vehicul blindat pe teritoriul israelian, unde au fost neutralizaţi. Membrii comandoului sunt suspectaţi că fac parte dintr-o mişcarea islamistă „jihadistă”, potrivit unui oficial egiptean din domeniul securităţii. Preşedintele Morsi, primul lider egiptean ales democratic, care şi-a început mandatul pe 30 iunie, a anunţat într-un discurs televizat că au fost transmise „instrucţiuni clare” în vederea preluării „controlului total asupra Peninsulei Sinai”, unde situaţia s-a deteriorat după ce Hosni Mubarak a fost înlăturat de la putere, în 2011, sub presiunea unei revolte populare.

Share our work