Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Preşedintele ciprioţilor greci, Nicos Anastasiades, a cerut Turciei să înceteze blocarea operaţiunilor de explorare a gazelor în largul insulei, gaze de care ar putea, potrivit lui, să beneficieze atât ciprioţii greci, cât şi cei turci, odată ce ţara se va reunifica, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Retorica Turciei și a ciprioților turci este nejustificată și fără fundament. Aceasta nu servește poporului cipriot. Proiectele Republicii Cipru în materioe de energie vor continua”, a mai afirmat Nicos Anastasiades.

”Invit în mod public Turcia şi comunitatea cipriotă-turcă să revină la masa negocierilor”, cu condiţia încetării încălcării drepturilor Ciprului în Zona sa economică exclusivă (ZEE), adaugă Nicos Anastasiades.

Piraterie statală

Nicosia acuză Ankara de la începutul lunii februarie 2018 de încălcarea dreptului internaţional, după ce a blocat în largul insulei o navă de foraj închiriată de gigantul italian Eni, care deţine licenţe de explorare în ZEE cipriotă. Anastasiades a dat asigurări că bogăţiile naturale din insulă aparţin statului şi vor fi împărţite cu ciprioţii turci odată ce insula se va reunifica.

Activităţile de explorare a gazelor desfăşurate de Republica Cipru în ZEE au declanşat tensiuni cu Ankara, care cere suspendarea lor, în aşteptarea unei soluţii privind insula divizată. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat companiile internaţionale care vor să efectueze prospecţiuni în apele cipriote, argumentând că apără ”drepturile inalienabile” ale comunităţii cipriote-turce privind resursele naturale ale insulei.

Pentru a opri orice demers al autorităților de la Nicosia, Ankara a trimis un număr de nave de patrulare în zona aflată în dispută, în pofida protestelor comunității internaționale.

Blocarea navei italiene a intervenit după anunţul făcut de Nicosia că a descoperit importante rezerve de gaze în zona sa economică, explorată în comun cu Eni şi compania franceză Total.

Conflict înghețat

Ciprul este divizat din 1974, în urma intervenției militare turce, pe fondul acțiunilor militare ale statului elen și comunității grecilor ciprioți în favoarea unificării Ciprului cu Grecia. În urma intervenției militare turce, Republica Cipru, stat membru al UE, îşi exercită de facto autoritatea doar pe două treimi din sudul ţării, restul de o treime, în nord, aflându-se sub administraţia autoproclamatei Republici turce a Ciprului de Nord, recunoscută numai de Ankara. Pentru consolidarea controlului politic, militar și economic asupra nordului insulei, Ankara a implementat un program agresiv de colonizare a zonei controlate (Republica Turcă a Ciprului de Nord) cu populație din Turcia continentală, care în acest moment depășesc numeric etnicii turci ciprioți.

Procesul de reunificare se află în impas după eşecul de negocierilor de anul trecut, desfăşurate sub egida ONU. Ankara are desfășurați aproximativ 30 de mii de soldați în nordul insulei, dispunând de sute de tancuri și sisteme moderne de armament.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Israel, amenințat indirect

Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.

Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.

Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.

Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.

Proiect strategic

Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.

În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.

Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa.

Gaz israelian pentru Cairo

Planul de a importa gaz din Israel va ajuta Egiptul să devină un hub regional al gazelor naturale, a declarat miercuri preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, apărând un acord care a declanşat aprige controverse în ţara sa. Al-Sissi a spus că ţările mediteraneene care au descoperit zăcăminte de gaz – Cipru, Liban sau Israel – au avut ca opţiune de procesare a lui fie Turcia, fie propriile lor teritorii, fie Egiptul. „Avem facilităţi pentru procesarea gazului care nu se găsesc în multe ţări din regiunea de est a Mediteranei sau cel puţin în ţările unde au fost descoperite câmpurile de gaz”, a declarat al-Sissi.

Reamintim că luni, compania israeliană de gaze Delek Drilling a anunţat un acord pentru a exporta în Egipt gaze naturale în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari. Acest acord vine pe fondul lipsei unor angajamente din partea statelor arabe bogate în gaz și petrol de a susține economia egipteană, confruntată cu numeroase crize politice și financiare în ultimii ani.

Acordul, care a fost salutat ca fiind unul ”istoric” de către premierul israelian Benjamin Netanyahu şi compania Delek, a stârnit nemulţumirea multor egipteni, cărora guvernul al-Sissi le-a promis că Egiptul va putea să îşi asigure singur necesarul de gaze după ce la sfârşitul anului trecut a început exploatarea zăcământului gazifer offshore Zohr. „Nu avem nimic de ascuns. Guvernul nu este parte a acordului de import de gaze din Israel. S-a făcut de către sectorul privat”, a spus al-Sissi la deschiderea unui centru pentru investitori în sudul Egiptului. El a adăugat că guvernul permite sectorului privat să importe şi să proceseze gaz folosind aceste facilităţi în schimbul unor bani.

Al-Sissi este practic aproape sigur de obţinerea unui al doilea mandat de preşedinte la alegerile programate pentru 26-28 martie 2018. (M.I.)

Share our work
Turcia si Egiptul isi declara reciproc razboi diplomatic

Turcia si Egiptul isi declara reciproc razboi diplomatic

Turkey Egypt diplomatic tiesRelatiile dintre Ankara si Cairo au devenit tot mai agitate pe fondul unor declaratii recent ale premierul turc Recep Erdogan vizavi de actuala putere din Egipt care a condamnat reprimarea islamistilor. Totul a pornit sambata cand Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul Turciei, in urma declaratiilor lui Erdogan. in plus, ambasadorul egiptean, rechemat pe 15 august la Cairo, nu se va intoarce la Ankara, iar nivelul reprezentarii diplomatice egiptene in Turcia va fi diminuat de-acum doar la prezenta unui insarcinat cu afaceri, a precizat ministerul. Aceste decizii au fost adoptate din cauza unor declaratii ale lui Erdogan care „constituie un amestec inacceptabil in afacerile interne ale Egiptului si reprezinta o provocare”, a declarat pentru AFP Badr Abdelaty, un purtator de cuvant al ministerului. In contrapartida, Ankara l-a declarat „persona non grata” pe ambasadorul Egiptului in Turcia, raspunzand astfel expulzarii ambasadorului Turciei in Egipt, a anuntat Ministerul de Externe. „Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah ElDin (…) este declarat «persona non grata», conform principiului reciprocitatii, care constituie fundamentul relatiilor internationale”, a anuntat ministerul intr-un comunicat, dupa ce l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri egiptean la Ankara. Criza dintre cele doua tari s-a instalat odata cu destituirea fostului presedinte islamist Mohamed Morsi si reprimarea sustinatorilor acestuia. Relatiile cu alte tari au fost afectate, de asemenea, in urma criticilor adresate noilor autoritati egiptene, aflate de facto sub tutela armatei. Astfel Cairo si-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, dupa ce presedintele Moncef Marzouki a indemnat la eliberarea lui Morsi, incarcerat dupa destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, insa, in noiembrie, la Tunis. Relatiile dintre Washington si Cairo au fost de asemenea afectate de actiunea in forta a militarilor. Dupa mai multe amanari, Washingtonul a decis sa blocheze partial substantialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirma in mod regulat ca vrea sa isi diversifice „optiunile” si i-a primit recent, cu mare pompa, pe ministrii rusi ai Apararii si de Externe, pentru a discuta despre contracte de inarmare.

Share our work
Rusia isi va deschide baze militare in Egipt

Rusia isi va deschide baze militare in Egipt

Crucisatorul rus Varyag, pregatit sa intre in Marea Mediterana

Crucisatorul rus Varyag, pregatit sa intre in Marea Mediterana

Rusia și Egiptul au ajuns la un acord în urma căruia Rusia va vinde statului arab „orice sistem de armament, fără nicio restricție”, în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari SUA, urmand ca Rusia sa infiinteze baze militare maritime la Port Said și Suez, relateaza surse militare de la Cairo, citate de portalul de stiri iordanian Saraya News, preluat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, cele patru miliarde de dolari vor fi achitați Rusiei de către un al treilea stat arab musulman, „un stat din Golful Persic”.
Totodată, unul din ziarile principale din Egipt, al-Watan, a preciyat, citând surse oficiale de la Cairo, că spre portul Alexandria se îndreaptă o armadă militară rusească, compusă din 16 nave, în frunte cu nava-amiral a Flotei Pacificului, „Variag”. Conform informațiilor publicate de al-Watan, printre posibilele locații pentru viitoarele baze militare rusești se află Alexandria, Port Said, Damietta sau Rosetta, baze care vor mari semnificativ capacitatea de manevra a flotei militare rusesti, care mai dispune de o baza navala in portul sirian Tartus.

Bomba „Fraţii Musulmani”

Reamintim ca autorităţile egiptene nu au ținut cont de încercările americane de a bloca acordul cu Rusia în schimbul normalizării relațiilor bilaterale cu SUA. Noul regim de la Cairo au imputat SUA amestecul în afacerile interne ale statului, precum și susținerea acordată „Fraților Musulmani”, conduşi de fostul preşedinte Mohamed Morsi.
Destituit în urmă cu patru luni de către armata egipteană, acesta a ajuns ieri la tribunalul din Cairo, unde va fi judecat pentru „instigare la omor”. Morsi, primul șef de stat ales democratic în Egipt, este deținut într-un loc secret de către armată după înlăturarea sa de la putere în 3 iulie 2013.
El a fost adus cu un elicopter la tribunalul, unde va compărea împreună cu alți 14 responsabili ai regimului său pentru „instigarea” forțelor de ordine la uciderea protestatarilor în timpul manifestației din 5 decembrie 2012, a anunțat șeful poliției din Cairo, Osama al-Saghayar.
Mohamed Morsi este judecat în aceeași sală de ședințe unde fostul președinte Hosni Mubarak, constrâns să demisioneze la începutul anului 2011 în urma unei revolte populare, este judecat pentru presupusa implicare în moartea mai multor manifestanți.

Share our work
Erdogan acuza Israelul pentru situatia din Egipt

Erdogan acuza Israelul pentru situatia din Egipt

erdogan dc4Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, afirma ca Israelul se afla in spatele planului care a condus la inlaturarea de la putere a presedintelui islamist egiptean Mohamed Morsi. „stiti ce se spune in Egipt, ca democratia nu se bazeaza pe urne. Cine se afla in spatele acestei situatii? Israelul”, a declarat Erdogan la Ankara, in cursul unei reuniuni a formatiunii conservatoare din care face parte, Partidul pentru Dreptate si Dezvoltare (AKP). „Ministrul israelian al Justitiei si un intelectual evreu au afirmat inaintea alegerilor care au avut loc in Egipt in 2012: «Chiar daca Fratii Musulmani vor castiga alegerile, nu vor fi invingatori, pentru ca democratia nu se bazeaza pe urne»”, a adaugat Erdogan. Egiptul traverseaza o perioada de criza profunda care s-a accentuat pe 3 iulie, cand armata l-a inlaturat de la putere pe presedintele islamist Mohamed Morsi. Organizatia islamista Fratii Musulmani denunta o „lovitura de stat militara”, organizand proteste zilnic, bilantul de pana acum al violentelor fiind de mii de morti.

Share our work
Şedinţă de urgenţă în Parlamentul European cu privire la situaţia din Ucraina și Egipt

Şedinţă de urgenţă în Parlamentul European cu privire la situaţia din Ucraina și Egipt

Parlamentul European, ingrijorat de razboiul comercial dintre Federatia Rusa si Ucraina

Parlamentul European, ingrijorat de razboiul comercial dintre Federatia Rusa si Ucraina

Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European va organiza, pe data de 28 august 2013, o şedinţă de urgenţă cu privire la situaţia din Ucraina şi din Egipt, informează portalul ucrainean de ştiri MinFin, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei, iniţiativa în acest sens aparţine preşedintelui Comisiei, Elmar Brok, care a propus discutarea modului în care UE trebuie să reacţioneze la ultimele evoluţii din Ucraina și Egipt.
Referindu-se la situaţia din Egipt, preşedintele Comisiei a menţionat că Parlamentul European „nu poate doar să stea şi să privească, în condiţiile în care situaţia din această ţară se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult”.

Sustinere europeana

„Trebuie să evaluăm impactul recentelor ameninţări politice din partea Rusiei, care ar putea restricţiona comerţul cu Ucraina, în cazul semnării Acordului de asociere între Kiev şi Bruxelles. Acesta este un fenomen îngrijorător, care ar putea umbri summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius”, a subliniat Elmar Brok. Atat acesta, cat si europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski au declarat anterior că UE ar trebui să protejeze Kievul de războaie comerciale cu Rusia.
KARADENIZ-PRESS amintește că pe data de 14 august, autoritatea vamală din Federaţia Rusă a înăsprit controalele în cazul mărfurilor importate din Georgia şi Ucraina. După aplicarea acestei măsuri, companiile din Ucraina au anunţat că accesul lor pe piaţa rusă este, practic, blocat. Federaţia Angajatorilor din Ucraina estimează pierderi ale exportatorilor ucraineni în valoare de 2,5 miliarde de dolari.

Avertisment rusesc

Serghei Glaziev, consilierul preşedintelui rus, Vladimir Putin, a declarat că înăsprirea controalelor asupra mărfurilor ucrainene la frontiera dintre Rusia şi Ucraina este o măsură preventivă, însă, în cazul în care Kievul va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, autoritatea vamală rusească ar putea înăspri şi mai mult aceste controale. „Situaţia nu trebuie dramatizată. Serviciul Vamal rus a desfăşurat activităţi de prevenire în caz de semnare a Acordului de asociere între Ucraina şi UE”, a precizat consilierul lui Putin.
Potrivit acestuia, deocamdată, autorităţile ruse nu au analizat rezultatele măsurilor aplicate la frontiera cu Ucraina. „În prezent, situaţia a revenit la normal, însă ne pregătim să înăsprim controalele vamale, în cazul în cazul în care Ucraina va face pasul sinucigaş de a semna Acordul de asociere cu UE”, a declarat consilierul preşedintelui rus.

Share our work